11,959 matches
-
Român comunal Borlești. Prin acesta se manifestă dorința neclintită pentru unire. De atunci comuna Pomi a făcut parte din România, mai puțin din anul 1940 până la sfârșitul celui de Al doilea Război Mondial. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pomi se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,1%), cu o minoritate de romi (5,87%). Pentru 3,35% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută
Comuna Pomi, Satu Mare () [Corola-website/Science/310730_a_312059]
-
mai tarziu, poate și pentru că opera să a fost editata postum ("O Livro de Cesário Verde, 1901"). El a reușit, că nimeni altul, să dea o expresie poetica realității obiective și cotidiene. În opera să coșul florăresei, pepenii, merele, lemnul pomilor, uneltele dulgherilor, străzile din Lisabona, vitrinele magazinelor, diminețile de lucru și nopțile luminate cu lămpile de gaz capătă frumusețe și sens. Toate acestea sunt redate într-o formă impresionant de exactă, fără emfaza, cu aparentă impasibilitate, într-un limbaj care
Literatura portugheză () [Corola-website/Science/308701_a_310030]
-
fier, calciu, magneziu, fosfor, potasiu, sodiu, zinc (în fruct) Portocalul a fost considerat în mod tradițional ca specia C. sinensis din genul Citrus. Lămâiul, Lima și Portocalul amar (Citrus aurantium) aparțin aceluiași gen. Investigații recente au demonstrat că majoritatea acestor pomi fructiferi sunt în realitate hibrizi produși din Pomelo (Citrus maxima), mandarina (Citrus reticulata) și Chitra (Citrus medica), iar numele științific corect este (Citrus sinensis). Vechiul nume, fără specificația de hibrid, se folosește încă mult. Portocalul are origine în India, Pakistan
Portocal () [Corola-website/Science/309804_a_311133]
-
în sudul Franței, numit "naurange" (pronunțat noránsh) Apoi în engleză și franceză s-a transformat în "orange". Nu în toate limbile se folosește acest nume, în olandeză se numește „sinaasappel” „măr chinezesc”, iar în română, "portocală". În limba română denumirea pomului fructifer "portocal" provine de la denumirea fructului său, "portocală", împrumutată din limba greacă modernă, "portokálli", în alfabetul grec, "πορτοκάλι", „portocală”. Toate cuvintele provenite din această denumire (de exemplu „portakal” în limba turcă sau „portacola” în limbile italice de sud precum siciliana
Portocal () [Corola-website/Science/309804_a_311133]
-
fiind cumpărată pentru biserică de către Simion Ghiran. Biserica este amplasată aproape în centrul satului, spațiul destinat acesteia și cimitirului fiind delimitat de cele două ulițe principale ale satului, una spre nord și cea de-a doua spre sud. Ascunsă printre pomii fructiferi, biserica se face remarcată dintre casele satului prin turnul său acoperit cu șindrilă. De dimensiuni mai de grabă mici, având aproximativ 10 m lungime și 6 m lățime (măsurătorile făcute pentru documentația restaurării din 2011 precizează că lungimea bisericii
Biserica de lemn din Măgura () [Corola-website/Science/309789_a_311118]
-
arhipelagul elen. Este considerat "arborele veșnic roditor", fiind un arbore cu o longevitate extraordină, având o uimitoare putere de regenerare, dând mereu rădăcini și lăstari noi. Genul olea conține în jur de 20 de specii larg răspândite în jurul globului. Sunt pomi mici întâlniți în zonele limitrofe Mării Mediterane, în sudul Africii, în sud-estul Asiei, în estul Australiei. Frunzele măslinilor se mențin verzi pe întreaga durată a anului. ul preferă climate cu ierni blânde și veri toride, se dezvoltă foarte bine pe
Măslin () [Corola-website/Science/309925_a_311254]
-
apreciat încă din antichitate. Măslinele erau folosite fie pentru obținerea uleiului de măsline, fie erau consumate ca fructe. Pentru că au un gust amar, măslinele treceau printr-un proces natural de fermentare sau erau consumate în saramură. Măslinul sălbatic este un pom mic cu aspect de tufiș, cu creștere lentă și crengi presărate cu ghimpi. Varietățile cultivate prezintă multe deosebiri, dar în general sunt lipsiți de spini, mai compacți și mai productivi. Măslinii au o creștere lentă, dar sunt și foarte longevivi
Măslin () [Corola-website/Science/309925_a_311254]
-
fost construit, inclusiv Ucraina, pentru prima rafinăriilor de zahăr, o fabrică de tutun și o uzină mecanică. Cherkasy a devenit una dintre cele mai importante omlastningsplatserna de arbori care au fost transportate în Dnjepr de la nord de fluviu. Disponibilitatea de pomi este motivul pentru care de multe möbelfabriker orașului. În timpul perioadei 1922-1991 Cherkasy oficial a fost o parte din Uniunea Sovietică, dar a venit sub controlul sovietic este deja 16 (29) ianuarie 1918. În timpul războiului civil au transformat orașul într-o
Cerkasî () [Corola-website/Science/309322_a_310651]
-
împiedicați să se deplaseze în direcția dorită, dacă nu aveau busolă sau nu puteau zări soarele. Pământul nisipos a împiedicat construirea unor lucrări genistice cât de cât importante, care să protejeze soldații de schijele proiectilelor și așchiile sărite din trunchiurile pomilor distruși de explozii. În noaptea de 28 aprilie, germanii au încercat pentru a treia oară să străpungă încercuirea în regiunea Halbe. Ei au reușit să depășească liniile defensive ale Diviziai a 50-a de pușcași de Gardă și au creat
Bătălia de la Halbe () [Corola-website/Science/309414_a_310743]
-
era în secolul XIX un mic, dar vechi sat turcesc a cărui dată de înființare nu se cunoaște. Acest sat se numea Mustafa ACI, numit de românii veniți după 1877 MUSTAFACI. Traducerea numelui în limba română ar fi „Mustafa de lângă pom”. În ambele versiuni era probabil vorba de Mustafa, unul dintre primii locuitori ai satului. Actualul nume al satului i-a fost atribuit după numeșe unuia dintre primii locuitori ai lui, Teodor Comănescu. Primii coloniști au venit după 1877, dar un
Comuna Comana, Constanța () [Corola-website/Science/310372_a_311701]
-
curtea bisericii. Cei care nu puteau vedea coșciugul s-au mulțumit să asculte întreg ceremonialul prin intermediul difuzoarelor montate pe stâlpi. Nu puțini au fost aceia care, din dorința de a prinde o frântură din "filmul" înmormântării, s-au cățărat în pomi, pe garduri, pe acoperișul caselor din jur și chiar pe clopotniță."" Înainte de coborârea sicriului în mormânt, au vorbit colonelul Jean Fatache, episcopul Buzăului, primarul localității, veterani de război și membri ai Asociației "16-21 Decembrie", care și-au exprimat sentimentele de
Ștefan Gușă () [Corola-website/Science/304994_a_306323]
-
înregistrează prima dată la Radiodifuziunea Română, unde debutează cu melodia „Pe deasupra casei mele”, acompaniată de Orchestra de muzică populară Radio dirijată de Victor Predescu. În 1959 este invitată de Ionel Budișteanu să înregistreze primele trei piese la Electrecord: Am un pom în bătătură" și "M-am jurat că nu mai beau". Realizează numeroase alte înregistrări la Electrecord în perioada 1960-1965, apărute pe câteva ebonite și două discuri mici, colaborând cu importanți șefi de orchestră precum Nicu Stănescu, Zisu Georgescu sau Florian
Gabi Luncă () [Corola-website/Science/305031_a_306360]
-
de plante specifice zonelor de câmpie, cu unele particularități de stepă și silvostepă. Speciile de arbori și arbuști mai răspândite sunt stejarul, carpenul, fagul, frasinul, arțarul, plopul, salcâmul. Flora este bogată și în plante de cultură: cerealiere, legumicole, tehnice, floricole; pomi fructiferi, viță-de-vie . Fauna o alcătuiesc speciile tipice de câmpie: vulpea, iepurele, țistarul, iar dintre păsări - vrabia, ciocârlia, graurul, pițigoiul, cucul, cioara, potârnichea, prepelița, porumbelul de câmp, ciocănitoarea. Speciile de pești cele mai răspândite, din lacuri și iazuri, sunt crapul, carasul
Iezărenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305122_a_306451]
-
Ei cultivă cereale, legume, fructe, culturi tehnice, viță-de-vie. Cercetătorul istoriei Basarabiei A. Scalovschi scria în 1848 că tot drumul districtului Cahul-Prut trecea prin livezi nesfîrșite, amintind drumul printre vilele de pe litoralul sudic al Crimeii. Pe atunci satul avea 17.000 pomi fructiferi. În 1948 nouă familii de colibășeni au hotărît să organizeze un artel agricol. Doar unul avea boroană, altul plug, al treilea cal. În anul următor 27 familii, ajutați de puterea sovietică, au înființat prima gospodărie colectivă numită „Sovetskii Pogranicinic
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
Zamfir Arbore ne informează că în 1904 localitatea era inclusă în volostea Copăceanca. Avea 301 case cu o populație de 2.003 oameni, o biserică, cu hramul Sf. Nicolae. Țăranii posedă pământ 2.740 desetine. Sunt vii și grădini cu pomi. S-a introdus uscarea prunelor și a fructelor, care se transportă în Rusia prin Călărași. Într-o publicație din 1910 se demonstrează că satul avea 619 curți, 2031 de oameni, 2220 desetine de pământ împroprietărit (acordat țăranilor în virtutea legii agrare
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
cu o populație de 1914 persoane; o biserică, cu hramul Sf. Mihail; școala elementară rusească. Țăranii au fost împroprietăriți pe pământul mânăstiresc și posedă 1422 desetine. Mănăstirea Sf. Mormânt avea aici 1963 desetine. împrejurul satului sunt vii și livezi cu pomi. În perioada sovietică în Scumpia se află sediul colhozului „50 de ani ai lui Octombrie”. În 1974 producția globală a constituit 3,1 mln. ruble sovietice, producție realizată - 2,55 mln. ruble, inclusiv: culturi tehnice - 940, creșterea animalelor - 634, viticultura
Scumpia, Fălești () [Corola-website/Science/305172_a_306501]
-
Fălești, așezat la nord de satul Limbenii-Vechi, pe țărmul părăului Ustea. În apropierea satului este un iaz mare. Are 98 case, cu o populație de 921 suflete. Țăranii posedă pămînt de împroprietărire 1.307 desetine. Șunt vii și livezi cu pomi". coală fondataă în 1903 îl avea de învățător în 1909 pe Toader Ababii, religia o preda preotul Mihail Virschii. Peste un an frecventau lecțiile 40 de băieți și 11 fete. Din 1917 mai mulți ani aici a lucrat preot Alexei
Limbenii Noi, Glodeni () [Corola-website/Science/305175_a_306504]
-
jud. Bălți, volostea Slobozia-Bălți, spre est de șoseaua Bălți-Sculeni. Are 172 case, cu o populație de 920 de suflete. Țăranii posedă pământ de împroprietărire 1231 desetine. Proprietarii Agop și Sergiu Popovici au 2172 desetine. Sunt vii, prisăci și livezi de pomi..., Ce epidemii și cataclisme au putut să zdruncine atât de mult populația că în decurs de 7 ani (1897-1904) au micșorat satul cu 350 de suflete? Țăranii au trecut la muncă în orașul Bălți, ori s-au lăsat măguliți și
Mărăndeni, Fălești () [Corola-website/Science/305168_a_306497]
-
și Bolotina. Face parte din volosti Bolotina. Are 195 case, cu o populație de 1 373 suflete țărani români, o biserică cu hramul Sf. Mihail. Proprietarul d-nu Ventura are aici 1 247 des. pământ. Sunt vii și grădini cu pomi”. Aflată la 20 km vest de or. Glodeni, la 59 km Bălți, la 208 km de la Chișinău, comuna Cobani are o moșie de 3.250 ha, dintre care 1 375 sunt arabile, 114 ha sunt plantate cu livezi. După lichidarea
Cobani, Glodeni () [Corola-website/Science/305174_a_306503]
-
din Raionul Ialoveni, Republica Moldova. Situat în Mijlocul Codrilor Moldovei, cu o climă favorabilă, cu ierni blânde și veri călduroase. Solul acestei zone, un soi de cernoziom, este prielnic plantațiilor agricole de cele mai multe feluri, în zilele noastre crescând culturi de viță-de-vie, porumb, pomi de cireș și vișin și multe alte culturi și plante. Râul Botna este un afluent al râului Nistru. Debitul râului poate ajunge și la zero, în vreme de arșiță și uscăciune. Râul nu provoacă pagube sau inundații din cauza debitului care
Ulmu, Ialoveni () [Corola-website/Science/305187_a_306516]
-
se întoarce in sat, la Bardar, și vreo 5 ani a lucrat electrician simplu alături de tatăl sau - Gheorge Luchița. Prin 1987 lua cu fratele său Nicolae o livadă tînără în arendă într-o fundătură pitorească de pe lîngă Pădurea Zînei. Îngrijeau pomii cu multă dragoste, iar acestea li se închinau până la pământ cu crengi doldora de roadă. De-a lungul drumului, ce ducea spre ferma de porcine, sădise flori, că trecătorii se opreau in loc frapați:”Ce minune! Pe unde calcă feciorii
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
Boldești și Cozești. În perioada țaristă făcea parte din volostea Chișcăreni, ținutul Bălți. În 1902 în Zgărdești erau 172 case, cu o populație de 860 persoane, români răzeși, care posedau pământ 2248 desetine. Împrejurul satului erau vii și grădini cu pomi. În perioada 1998-2003 localitatea era inclusă în județul Bălți. Confrom recensământului din 2004, populația satului constituie 942 de locuitori, inclusiv 474 bărbați și 468 femei. componența etnică este următoarea: moldoveni/români - 936 persoane, ucraineni - 2 persoane, ruși - 3 persoane și
Zgărdești, Telenești () [Corola-website/Science/305220_a_306549]
-
pe malul Prutului, între satele Vrănești și Gherman. Face parte din volostea Sculeni. Are 71 case, cu o populațiune de 817 suflete. Răzeșii posedă aci o răzeșie de 334 desetine. Țăranii au pamant 240 desetine. Șunt vii și grădini cu pomi. <nowiki>*</nowiki>Azi ortografiat Taxobeni. Ilie Ilașcu.
Taxobeni, Fălești () [Corola-website/Science/305231_a_306560]
-
de zootehnie este cea care în viitor are cele mai mari șanse de extindere și dezvoltare. Zonele întinse prielnice agriculturii sunt puține fiind și o cauză a faptului că până in anul 1989 localitatea Sâg a fost colectivizată. Livezile de pomi fructiferi în special pruni și meri sunt des întâlnite, de aici de-a lungul timpului s-a întreținut producția de băuturi spirtoase, în acest caz a pălincii de prune. Pălinca de Zalău, cea mai cunoscută în întreaga țară își trage
Sâg, Sălaj () [Corola-website/Science/306058_a_307387]
-
doar 6 ani, are loc o sistematizare a orașului, se aliniază străzi, se pavează principalele străzi cu bazalt artificial, gresie de Yvoir sau porfir aduse din Elveția , Franța sau Belgia; se fac trotuare pavate, iar pe marginea acestora se plantează pomi. În 1847 se construiește foișorul de foc și modernizează parcul "Mihai Bravu", rămase și azi. Se înființează serviciul pompierilor. Apar școli de artă, se dezvoltă o adevărată tradiție în școala de pictură craioveană. Se iau măsuri pentru repararea canalelor și
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]