12,874 matches
-
Contra Christianos, Porphyrios, ironizează metoda alegoriei folosită de acesta în interpretarea Vechiului Testament. Adică pentru mozaici era interzisă interpretarea textul scris dar pentru Neamuri care erau sărace cu duhul, trebuiau să asculte numai de minciunile și aiurelile mozaicilor ca singurii pricepuți în manipu- lare numită de ei subțire - alegorie sau revelație. El susține că textele lui Moșe sînt clare și deschise pentru înțelegerea oricui dorește să le citească iar alegoria este nu- mai un mijloc de a vedea și crede altceva
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
pe cei ce le cleveteau dogmele. Erau adepții confruntărilor militare atunci cînd i-a prins flama fanatismului religios și au făcut-o chiar în rezolvarea unor litigii cu vecinii sau în cadrul societății iudai-ce prin fioroasa miliție a rabinilor, considerîndu-se foarte pricepuți în interpreta- rea scrierilor sfinte pentru conservarea iudaismului, a legii lui Moșe și ca păstrători ai învățăturilor orale. O minoritate dintre ei erau foarte ostili influențelor elenistice sau de aiurea care contraziceau scrierile lor. Mulți se manifestau ca adevărați fanatici
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
știe bine cu ce mînă se face cru-ce și de către popimea română, dacă este curat română și nu de adunătură. În ma-nuscrisul Xl, 17-Xll,35 venit tot de la eseni avem zicerea: ,,Tu, care ai dat Neamurilor putere de pătrundere ca să priceapă minunile tale”, adică atunci lucrurile erau cunoscute, că ivriții puneau la cale o mare escrocherie în dauna religiei și filozofiei geților, golănie cunoscută de toată antichitatea pînă în anul 380, cînd cultul satansit iudeo-creștin a fost impus prin foc și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
avem zicerea ce ne luminează asupra originii creștinismului care spune că a apărut la Neamuri așa cum zice și Justin Martirul, Meliton din Sardes și Celsus: ,,Binecu- vîntat să fii, o Doamne,/ Tu care ai dat Neamurilor putere de pătrundere/ ca să priceapă minunile Tale,/ să cunoască al Tău Adevăr,/ și să povestească despre mila Ta nesfîrșită... Prin Duhul Sfînt/ prin tainica Ta putere,/ ai făcut ca izvorul cu-noașterii să se ivească în mine,/ o fîntînă a puterii,/ revărsînd ape îmbelșugate,/ cu nesfîrșită
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
mondială. Mozaicii cunoscînd textul scrisorii lui Mane-thon și urcîndu-li-se veninul invidiei pînă la Iahwe, acesta i-a sfătuit să pună de o făcătură ca să-i cotonogească rău atît pe egipteni cît și pe macedonenii și grecii cu pretențiile lor de pricepuți la cultură. Și așa ieșit-au ei din încurcătură cu o mare fă-cătură dar toată adunată din curătură! În lucrarea Viața lui Moșe ll, ce aparține lui Filon din Alexandria se spune că mulți greci din Alexandria socoteau rușinos cum
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
spus dioscuri, luîndu-i în religia lor. Adică jupîn Saul știa chiar mai multe decît a scris dar cum avea gând rău și negru împotriva religiei geților, a dat-o numai în minciună și făcătură, treabă la care neamul său se pricepea cel mai bine. Revin la făcătura lui Ioan să înțelegem ce ,,lucrătură” au făcut ei cu întunecatul lor stăpîn Iahwe, împotriva ,,Dumnezeului veacului acestuia” care sălășluia în cer. Scrie la 3,1 pentru a ne lămuri cu cine se războiau
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
capul de taur în vechiul lăcaș de cult, este aproape de județul Bihor sau Bihar cum este cu-noscut în Ungaria. Mai avem și munții Bihariei în Apuseni, numai de nu am apune de atîta stricăciune, cu toate și în toate! Gugumanii pricepuți în plăsmuiri ne spun că indo-europenii, adică neamul aryas ar fi venit din India prin secolele XVlll-XVll î.e.n. și ar fi populat toată Europa, tot lăsînd la fiecare popas cîte o clocitoare de unde s-au prăsit neamurile omenești. Deși au
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Se numără printre acestea schimbul intens de produse pe drumurile comerciale numeroase ce străbăteau Carpații sau legau Moldova, Țara Românească și Transilvania de litoralul Mării Negre și de Dunăre, dublat de un schimb de cunoștințe tehnice, prin trecerea munților de către meșteri pricepuți din Transilvania sau trimiterea de tineri pentru a deprinde meșteșugurile în spațiul intracarpatic. A mai jucat un rol și păstoritul transhumant, dreptul românesc comun celor două state extracarpatice, chiar unele coduri juridice dintr-o țară erau accidental folosite în celălalt
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
anume "tanti [...], acea învățătoare care făcea mâncăruri și dulciuri extraordinare", prețuind parcă mai mult virtuțile sale gospodărești decât pe cele didactice. Tatăl a găsit însă o cale de a-și continua viața de comerciant, chiar după desființarea afacerilor proprii. Era priceput și necesar. Cunoștea limbile rusă, bulgară "și altele", avea experiență și reputația unui om serios. El este, fără îndoială, personajul preferat. "N-a făcut decât șapte clase, după care a trebuit să muncească și a muncit. [Dar] cât știa tatăl
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
li s-a părut că aud rugăciunea lor cea de veacuri spre a mai cere Încă o dată dreptul ca ei să ia parte la cultura omenirei, prin unitatea ființei lor”. Astfel, comenta el -, abia Întors din război, soldatul român „a priceput atât de puternic necesitatea de a se jertfi pentru unitatea națională, pentru ca, prin această unitate, el să devie un factor al culturei omenești”. Se vădea astfel, la acest nivel, un proces istoric explicabil. Idealul unității naționale, idealul culturii ca pârghie
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
voia lui Dumnezeu, ce este bun, plăcut și desăvârșit.”. Și tot apostolul neamurilor ne spune: „Trimis-a Dumnezeu pe Duhul Fiului Său în inimile vostre” ; „Și Mă rog ca Domnul Dumnezeul nostru Iisus Hristos să vă lumineze ochii inimii, ca să pricepeți care este nădejdea chemării Lui,” și „...ca să vă dezbrăcați de omul cel vechi ... îmbrăcându-vă în omul cel nou”. Când rostim rugăciunea numai cu gura și cu buzele, nu-l putem slăvi pe Dumnezeu, ci trebuie să ne rugăm și
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Iisus ca să-I audă cuvântul, ca să le vindece bolile și să le aline durerile, în cei trei ani de petrecuți în Galileea și în Iudeea și dincolo de granițele lor, acum se lasă dus spre pătimire. Pentru Apostoli e greu de priceput cum Iisus cel „tare în cuvânt și faptă”, nădejdea tuturor, cel ce avea putere asupra bolilor trupești și sufletești, asupra valurilor mării, asupra morții însăși, acum se lasă dus spre junghiere fără să rostească nici un cuvânt de apărare, fără
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
voi răsplăti Domnului pentru toate câte mi-a dat mie”. Cu atât mai mult, cu cât întâlnim această recunoștință și la făpturile necuvântătoare: „Boul își recunoaște stăpânul și asinul ieslea domnului său, dar Israel nu Mă recunoaște și poporul nu pricepe.”. Din viața Sf. Gherman cunoaștem, de asemenea, scena duioasă de recunoștință a unui leu căruia cuviosul părinte îi scosese o țepușă din laba piciorului. După moartea sfântului, animalul fioros al deșertului i-a rămas recunoscător până la sfârșit, murind de durere
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
o explicație a acestei rugăciuni, referindu-ne și la înterpretările Sf. Părinți. Să pătrundem, așadar, înțelepciunea acestei cerești rugăciuni, cugetând mai întâi la porunca dată de Hristos oamenilor, aceea de a se ruga în taină. Prin aceasta îi face să priceapă că văzul și auzul lui Dumnezeu Atotputernicul stau de față în cele mai ascunse și mai tainice locuri și că se așteaptă de la ei credință cu inima înfrântă și smerită, deoarece numai în acest chip este bine să-și arate
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
orice comentariu care ar exclude preocuparea pe lecție-activitate etc. Limbajul fiecărei discipline este artificial și dacă n-ai stăruința să-l exersezi, rămâi în afara lui. Chinul devine usturător: să stai încremenit zeci de minute ascultând o limbă din care nu pricepi nimic. Sunt explicabile exploziile sonore și kinestezice de după oră! Pauza este un spațiu de eliberare! De aceea poate unii au asociat acest tip de oră cu un chin și s-au gândit să revoluționeze ora școlară, adică să elibereze elevul
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
ascultat un nebun.” Oricât ar cocheta el cu nebunia, e doar un sensibil și un lucid, chiar dacă face dovada atâtor ipostaze când e ridicol și bun de nimic. Învață totuși „cu hărnicie lucrurile necesare vieții.” Cu timpul, am învățat să pricep ce trebuie să fac pentru a mă adapta, am reușit să pricep că un surâs rușinos are mult mai puține șanse de reușită decât o indiferență afișată, însoțită, dacă situația o cere, de mârlănisme. M-a ajutat foarte mult să
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
sensibil și un lucid, chiar dacă face dovada atâtor ipostaze când e ridicol și bun de nimic. Învață totuși „cu hărnicie lucrurile necesare vieții.” Cu timpul, am învățat să pricep ce trebuie să fac pentru a mă adapta, am reușit să pricep că un surâs rușinos are mult mai puține șanse de reușită decât o indiferență afișată, însoțită, dacă situația o cere, de mârlănisme. M-a ajutat foarte mult să învăț toate astea și faptul că, fiind departe de casă, imaginea cu
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
cârpă ruptă din zdrențele lui, probabil. (...) - A lu’ nimeni. - Toți suntem așa băiete, zice ăla, zdrențărosul, cumva profund, suspinând.” Din compătimitul milogului (și aici existența lui e secundă, să ajungi la mila unui milog...), ajunge imediat adversarul lui, când acesta pricepe cine-i golise bunătate de sticlă de tărie... Mai are câte un remediu împotriva disperării mute, dar nici acestea nu sunt neproblematice. Iarna, de exemplu, își face cărarea lui pe zăpadă. Bătătorește la nesfârșit stratul de zăpadă până ce iese o
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
puțini au putut beneficia de studii universitare complete în străinătate, de burse acordate (multe rămase neonorate) etc. Toate explică nivelul nostru cultural, rămas cu mult în urmă, total nesatisfăcător. Aș insista puțin asupra domeniului critic, unde, să spunem, m-aș pricepe poate ceva mai bine. Despre critica română de după război, Ioan Petru Culianu are cele mai proaste păreri. Critica românească actuală este profund sterilă, refuzată de idee, menținându-se cel mult la stadiul repetiției corecte, pur teoretice și aceasta în cel
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
filantropie, cât din dorința de a reduce la aproape nimic producția Principatelor, sărăcindu-le și aservindu-le și anihilând astfel libertatea comerțului, proclamată prin Tratatul de la Adrianopol”. La acestea, consulul francez Hugot adaugă, nu fără dreptate: „Românii par a nu pricepe generozitatea și graba moscoviților de a le impune o constituție liberală pe care ei înșiși n-o practică în țara lor”. într-un alt raport, din 7 noiembrie 1831, Blutte emite considerații puțin măgulitoare la adresa țăranului român. Acesta din urmă
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
afirmă că semnificatul religios "nu este secundar, ci terțiar; nu este produsul unei codificări secundare pentru că aceasta este de natură culturală, comunitară și, deci, cel puțin în principiu accesibil tuturor vorbitorilor culți (...), are un sens ezoteric, rezervat inițiaților, celor care pricep că este vorba de o hierofanie"74. S-a remarcat că Eliade se folosește de genul ficțional pentru a relua idei din operele sale de istoric al religiilor, romanul Noaptea de Sânziene fiind "o transfigurare literară a viziunii lui Eliade
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
spun. Leana cânta acompaniindu-se cu vioara. Da, cu o vioară, pe care o sprijinea într-un chip ciudat, așa cum n-am văzut pe nimeni altcineva (...) De fapt, nici nu știu dacă era o vioară ca toate celelalte. Pe cât mă pricepeam eu, mi se părea că sunetele seamănă mai degrabă cu cele de violoncel. Și totuși era o vioară mică, dar parcă ar fi avut altfel de coarde, cu sunete joase, grave, melancolice"578. Elementele constitutive ale numelui său, de proveniență
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
filosoful român respinge mai întâi poziția raționalistă. El constată că teza raționalizării transcendentului a produs sisteme metafizice pline de dificultăți logice, pe care autorii lor (un Spinoza sau un Leibniz) nu au știut să le învingă, în schimb s-au priceput să le ocolească. Nici un sistem de metafizică întemeiat pe metode ale intelectului enstatic n-a fost în stare să raționalizeze neted și complet experiența și transcendentul, spune Blaga; după toate au rămas resturi neraționalizabile"128. De aceea, spune el, "metafizica
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
etica mediului cu privire la dihotomia descriptiv/normativ îl reprezintă posibilitatea elaborării unor reguli și reglementări cu încărcătură etică pornind de la cercetarea științifică a naturii. Întrebarea cheie este dacă putem și trebuie oare să urmăm natura? Barry Commoner spunea că natura se pricepe cel mai bine. Holmes Rolston III77 deosebește mai multe înțelesuri ale ideii de a urma natura, așa cum le voi prezenta în continuare: A urma natura în sens absolut. În acest sens vorbim despre conformitatea cu legile fizice, chimice și biologice
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ceea ce înseamnă că suferința este acceptabilă întrucât este, ca să zicem așa, un produs sau proces natural 83. În fine, dacă admitem acest principiu al valorii a tot ceea ce este natural, atunci vom fi constrânși să acceptăm și că natura se pricepe cel mai bine și că cea mai bună atitudine umană posibilă ar consta în neintervenția în procesualitatea naturală. Dacă lucrăm cu un concept cuprinzător de natură de tip categorial, asemenea conceptului de Ființă pe care îl utilizează metafizicienii, atunci ajungem
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]