13,067 matches
-
individului. Astfel de evenimente erau studiate datorită potențialului lor de a conduce la apariția unor manifestări de tipul stresului posttraumatic sau al unei varietăți de manifestări psihopatologice, de tipul depresiei severe, a alcoolismului, a comportamentelor dependente în general, a unei proaste dispoziții permanente (Dohrenwend, 2000). Confruntată cu evenimente ce-i dau sentimentul pericolului acut, care amenință viața proprie sau a celor dragi, apropiați, persoana rezilientă face față fără ca ulterior dezvoltarea ei să fie frânată sau chiar stopată de evenimentul advers și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
la o operă. Tot pe opera lui Eminescu, stimulat de aspectul ei de șantier, G. Călinescu face apologia colecției de versuri reușite căreia îi spune, inspirându-se din prelucrarea metalelor, "pilitură" ori "floare de fier"57; iar ca să denumească versurile proaste, care nu merită să fie reținute, folosește un termen asemănător: "vraful dibuirilor sterpe"58. E destul de ușor de înțeles care e logica din spatele acestui imaginar. Și pentru folcloristică, și pentru genetică, tema dominantă e aceea a unei materii verbale care
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
admirației e fondatoare pentru raportul nostru cu literatura: nu pentru că trebuie să admirăm tot ce citim, ci pentru că admirația semnalează prezența raportului estetic, faptul că suntem atenți la text (sau la om în locul operei) într-un fel specific. Cea mai proastă poezie tot nu se citește ca un anunț de mica publicitate. Admirația desemnează, prin intermediul unor idei și practici istorice, situația de concentrare în jurul obiectelor frumoase. * * * Ca să redau semnificația socială a mitologiei genialității și în același timp funcționarea ei în cadrul unei
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
demagogul se cheamă Răzvrătescu. Desigur, totul e aici comic, și trebuie luat ca atare, la gradul al doilea. Există însă și un miez grav. Faptul că Heliade Rădulescu îl încondeiază pe Alexandrescu stabilind paralele fictive între numele caraghios și versurile proaste arată un anume exercițiu al ideii. Adică ne putem aștepta ca aceeași idee despre natura poeziei care se întipărește în numele poetului să răsară și în alte contexte - mult mai serioase. Iată primele pagini ale cursului de "Istoria literaturii" pe care
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ar fi putut fi precursorii lui Maiorescu, nu niște fire stângi într-o istorie a dandysmului și a conduitelor estetizante. Cred că putem da două răspunsuri - sau două explicații - pentru această "ratare". La prima vedere, a fost vorba de o proastă sincronizare. Regimul monumentalizării a fost descoperit prea târziu în cultura română. Cei douăzeci de ani pierduți până la ocazia creată de episodul postrevoluționar în 1849 au făcut ca universul său de reprezentări să fie asimilat aproape simultan cu un alt regim
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
puternică, frig afară. Dar când te mai loveai și de lipsa de solidaritate dintre deținuți... S. Ț.: Ceea ce m-a revoltat atunci a fost inconștiența de fiară la care te aducea foamea. Nu era suficient că mâncarea era puțină și proastă și că eram umiliți și bătuți de caralii, mai veneau și aceste episoade de sălbăticie și abrutizare dintre deținuți, care te demoralizau complet. Și a doua zi trebuia s-o iei de la capăt. Dar oricât am încerca acum să-i
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
replicam imediat că băiatul meu poate să stea doar la mine și că am greșit adresa amândoi. "Și eu am greșit adresa, crezând că vei fi o mamă bună, iar tu ai greșit adresa crezând că voi fi un bărbat prost! Nu sunt!". C. I.: Ați mai încercat să vă reluați studiile, că după 1964 a fost acea reabilitare a foștilor deținuți politici? Sau ați fost obligat să vă înscrieți în partid ca să puteți intra la universitate? S. Ț.: Nu. Am
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
în camera aia cu profesorul Gheorghiu până la eliberare, în 1961, n-aș putea să vă spun acum câte luni. C. I.: Și cum a fost regimul de detenție în cei doi ani la Galați? I. N.: Greu, greu, iad! Mâncare proastă, varză fiartă, mămăligă (și aia puțină) un turtoi atâta (cca. 200g.) o zi întreagă, varză. Am stat la comun vreo sută și ceva de oameni, dar eu am stat tot timpul cu profesorul Gheorghiu. Baie făceam o dată la două-trei săptămâni
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
pe David Isidor pentru că el m-a arestat pe mine la Vaslui, împreună cu un alt ofițer de securitate din Iași. Pe mine m-a anchetat însă unul Pătru Gheorghe. Venea în fiecare dimineață proaspăt bărbierit, mirosind de la distanță a colonie proastă, se așeza pe scaun râgâind și mă întreba: "Ei, domnule, te-ai gândit să spui adevărul?" "Care adevăr, domnule anchetator?" " Adevărul despre crimele pe care le-ați săvârșit și le-ați plănuit voi". Cam în felul acesta începea ancheta. C.I.
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
lucrători, să le populeze moșiile sau satele, pustiite prin diferite întâmplări și de epidemii. Totalitatea străinilor aflători în Iași în diferite epoce întrunește toate elementele negoțului și industriei; importatori și exportatori de mărfuri (toptangii), vânzători de ferărie și hăinărie, și proastă și de lux, de obiecte de gospodărie și mărunțișuri, geambași și... ceasornicari, juvaergii, pietrari, zugravi, etc. Ei fac adesea obiectul unei atenții deosebite din partea Domnitorilor și Cârmuirei, după cum sufla vântul politic dintr-o țară sau alta. Cu toate acesta, de pe la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
2-3 dintre pârâți, cu înadinsu aprodu". Deci aprozii erau sub ordinile vel-vornicului de aprodi, care mai înainte se chemau vătafu de aprodi, se spune în Descrierea Moldovei. „Aprozii pe vremea lui Ștefan cel Mare, ne spune Neculce, nu erau oameni proști, ca acum (1736), ci erau tot feciori de boieri și portul lor era șarvanale cu cabanită. Aprozii târgului erau și elemente militare, mai apoi au ajuns elemente de slujbași alipiți la divanuri, unde au și rămas astăzi, când sunt din
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ospitalității (C.C. Giurescu, Istoria românilor, vol. III, p. 678-679). „Numai singuri vasluienii, nu au lauda aceasta, că ei nu numai că-și închid casele și cămările de către oaspeți ci, când zăresc pe vreunul că vine, atunce se tăinuiesc, îmbracă haine proaste și vin înapoi în chip de calici și cer milostenie însăși de la străini", completa Cantemir caracterizarea vasluienilor. „Această cârâială ce o face D. Cantemir vasluienilor, o explică Ghibănescu prin aceea că încă din vechime marii musafiri care veneau în trecere
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mai ales împreună cu banda de hoți a lui Ion Chetrariu, până ce slabele potere de care dispunea poliția moldovenească de pe atunci, au reușit să-i prindă și să-i închidă. Precum însă în acea vreme numărul criminalilor era foarte mare, din pricina proastei organizații administrative și militare a țării, beciurile și aresturile polițienești erau ticsite de răufăcători de tot soiul, pe care, pentru a-i mai desbăra de năravul lor sau a-i mai... rări, îi lăsau să piară de foame, frig sau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
completă dezorganizare ca o urmare neînlăturabilă a războiului. Raporturile președinților plenipotențiari, contele Paleu și generalul Jultuhin despre starea nenorocită a acestor țări, fac repetarea detaliilor. Țăranii în general se găseau într-o stare de mizerie extremă; independent de împrejurările războiului, proastei recolte, (ciumei), grozavei pieiri de vite, abuzurilor funcționarilor administrativi, sfârșeau ruina locuitorilor. Acești funcționari, în împrejurările grele a acestor timpuri, căutau mijloace pentru a-și satisface scopurile lor și împovărau pe locuitori prin diferite dări. Toate aceste abuzuri, spre cel
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
să precizeze suma neapărat trebuincioasă spre aducerea serviciului poștal „în stare bună". La 22 ianuarie, cu nr. 1591, Kogălniceanu, preocupat de rezolvarea problemei, revenea către prefecți reamintindu-le că „prin toate despărțirile drumurilor poștale, caii se află în cea mai proastă stare, lipsă dintr-înșii și din numărul surugiilor, precum și lefile acestora neplătite pe mai multe luni" fac călătorii să „sufere cele mai mari dificultăți". Vorbind, în continuare, de lipsa de cai, atrăgea atenția că sunt „funcționari poștali care maltratează sau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
rând pe rând, dacă Tănase nu le-ar duce-n cârcă. Îi poți reproșa unui salvator că a scăpat de la înec un asasin, pe Landru sau pe cutare autor de reviste de la Cărăbuș? Se îndoiește cineva că, jucând bine reviste proaste, Tănase n-ar prefera să joace bine reviste bune? Nu sunt! Ce-i vinovat Tănase? Născut, și nu făcut, Tănase e tipul comicului predestinat. Ivirea lui pe lume trebuie să fi fost o adevărată intrare în scenă.. Sunt sigur că
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
amintește Marie-Françoise Baslez 4, aspectul exterior contează pentru a se face cunoscut și recunoscut 47. Străinul venit de pe mare are toate șansele să fie considerat pirat. Fiecare este gata să dea vina pe el și el este fără apărare împotriva proaste reputații. În această lume, pirateria, răpirea, furtul sunt curente (Lestrigonii îl masacrează pe străin când acesta debarcă). Ea semnalează cu justețe că Homer, abordând problema "străinului izolat, separat de comunitatea de origine și necunoscut în cea în care debarcă" [...] "pune
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
unui comis-voiajor514 care nu e nicăieri acasă, care se trezește de fiecare dată în altă parte, în camere străine, întotdeauna oaspete în trecere, fără legătură, fără continuitate, fără contacte autentice cu schimbări de trenuri, legăturile pe care le pierde, mesele proaste, chipurile noi, "ale unor oameni pe care nu-i va revedea niciodată, cu care nu poți fi tovarăș". Dar o asemenea existență, o asemenea libertate sunt vecine cu dezmățul. Gregor Samsa copleșit de culpabilitate rămâne acasă, ca o ființă dezgustătoare
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
trecere, libertatea sa iresponsabilă. Și cum el ar fi vrut să i se deschidă ușa, este foarte dezamăgit și iritat, fiindcă aceasta nu este închisă. Faptul însuși că nu trebuie să forțeze ușa că aceasta îi este deschisă, îi alimentează proasta dispoziție. Înseamnă oare că ospitalitatea care nu trebuie câștigată prin luptă strânsă nu are preț. O astfel de idee este recurentă. De altfel oaspetele tardiv descoperă ferma cu dezamăgire: grădina este prost întreținută, cireșii s-au scuturat de floare, iarba
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
dezavantaje, cum ar fi perioadă mare de timp necesară unui manager pentru a-i asculta pe toți angajații care au de făcut propuneri sau probleme de adus la cunoștință să. • Efectul de cocoloșire, adică tendința de a evita comunicarea știrilor proaste celorlalți, are avantajul că evita o eventuală panică creată de o veste proastă, dar și dezavantajul că îi împiedică pe angajații care ar putea avea soluții sau idei de rezolvare a crizei să își aducă aportul la clarificarea situației. • Zvonul
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
-i asculta pe toți angajații care au de făcut propuneri sau probleme de adus la cunoștință să. • Efectul de cocoloșire, adică tendința de a evita comunicarea știrilor proaste celorlalți, are avantajul că evita o eventuală panică creată de o veste proastă, dar și dezavantajul că îi împiedică pe angajații care ar putea avea soluții sau idei de rezolvare a crizei să își aducă aportul la clarificarea situației. • Zvonul reprezintă comunicarea neverificata, aflată în circulație. Aduce multe deservicii organizației, creând stări conflictuale
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
dezavantaje, cum ar fi perioadă mare de timp necesară unui manager pentru a-i asculta pe toți angajații care au de făcut propuneri sau probleme de adus la cunoștință să. • Efectul de cocoloșire, adică tendința de a evita comunicarea știrilor proaste celorlalți, are avantajul că evita o eventuală panică creată de o veste proastă, dar și dezavantajul că îi împiedică pe angajații care ar putea avea soluții sau idei de rezolvare a crizei să își aducă aportul la clarificarea situației. • Zvonul
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
-i asculta pe toți angajații care au de făcut propuneri sau probleme de adus la cunoștință să. • Efectul de cocoloșire, adică tendința de a evita comunicarea știrilor proaste celorlalți, are avantajul că evita o eventuală panică creată de o veste proastă, dar și dezavantajul că îi împiedică pe angajații care ar putea avea soluții sau idei de rezolvare a crizei să își aducă aportul la clarificarea situației. • Zvonul reprezintă comunicarea neverificata, aflată în circulație. Aduce multe deservicii organizației, creând stări conflictuale
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
susținut rolul inițial al factorului ereditar în apariția insuficienței valvulare. În boala varicoasă, ereditatea este un factor important (Lofgren, 1979, Travers et al., 1996), mai mult de jumătate din cei afectați având antecedente heredo-colaterale pozitive, fapt care sugerează o calitate proastă a peretelui venos, moștenită genetic. Pe fondul ereditar, se valorifică și devine manifestă acțiunea factorilor favorizanți. Contestarea acestei teorii s-a bazat pe ideea că insuficiența valvulară este, fiziopatologic, consecința leziunii parietale, și nu cauza ei. Atât la venele control
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
în schimb, se fugea. Cum se fugea? Cei tineri treceau Dunărea înot. Era foarte riscant. Unii au fost prinși și împușcați la graniță. Alții erau prinși în Iugoslavia și internați în lagăre, dar nu erau returnați spre România, date fiind proastele relații care existau între statele Cominformului și Iugoslavia lui Tito. Alții erau întorși de Iugoslavia în Bulgaria, unde erau internați în alte lagăre. Cunosc cazuri unde cei arestați în Iugoslavia au reușit să scape vorbind doar franțuzește, pretinzând că erau
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]