11,637 matches
-
scorburi, stâncării, găuri în maluri, termitiere sau cuiburile părăsite ale ciocănitorilor. Se hrănesc cu broaște, șopârle, mici rozătoare, precum și cu lăcuste, gândaci sau alte insecte pe care le prind după ce le urmăresc dintr-un loc de pândă. Ouăle sunt albe. Puii ies din ou golași și orbi, și au nevoie de o îngrijire îndelungată. Ambii parteneri clocesc cu schimbul, adesea în colonii. Au fost descrise 2 genuri și 11 specii. În România trăiește o singură specie, dumbrăveanca ("Coracias garrulus")
Coraciide () [Corola-website/Science/332384_a_333713]
-
le face în maluri înalte. Cântărește 26-40 kg și are o lungime de 0,9-1,2 m (cap + trunchi). Longevitatea este de 24 de ani. Reproducerea are loc tot timpul anului. Gestația durează 92-98 de zile, o femelă fată 2-5 pui. Lungimea cap + trunchi = 85-130 cm; coada = 25-40 cm; înălțimea la greabăn = 65-80 cm; greutatea = 22 -55 kg. Au un corp comprimat lateral, capul lat și mare, gâtul gros și coadă relativ scurtă, neajungând până la pământ. Urechile sunt ascuțite. Pe partea
Hienă dungată () [Corola-website/Science/332449_a_333778]
-
ghinda", când Puiu' Mic a provocat haos în orașul său natal, Oakey Oaks, susținând că se prăbușește cerul, după ce fusese lovit în cap de ceea ce părea totuși a fi o ghindă. Căzut la pământ, dar nu scos din jos, curajosul pui intră în echipa locală de baseball, în speranța de a-și reface reputația și de a câștiga respectul tatălui său, Buck Cluck. Când datorită lui echipa câștigă un meci, Puiu' devine răsfățatul orașului. Abia a reușit însă campionul să se
Puiu' mic () [Corola-website/Science/332483_a_333812]
-
ghinda", când Chicken Little a provocat haos în orașul său natal, Oakey Oaks, susținând că se prăbușește cerul, după ce fusese lovit în cap de ceea ce părea totuși a fi o ghindă. Căzut la pământ, dar nu scos din jos, curajosul pui intră în echipa locală de baseball, în speranța de a-și reface reputația și de a câștiga respectul tatălui său, Buck Cluck. Când datorită lui echipa câștigă un meci, Chicken Little devine răsfățatul orașului. Abia a reușit însă campionul să
Puiu' mic () [Corola-website/Science/332483_a_333812]
-
Angeles care nu mai putea să-l păstreze din cauza locului în care trăia. Așa că noi l-am adoptat și l-am transformat într-un star de cinema.” Howell-Baptiste ne spune care a fost ziua ei preferată pe platourile de filmare: „Puii din rasa Corgi sunt cele mai adorabile animale pe care le-am văzut vreodată. Erau patru pe platourile de filmare, iar eu m-am îndrăgostit de toți.” Dar cea mai interesantă poveste o are câinele care-i dă viață lui
“Câinele adevăratul meu prieten”, o aventură plină de umor by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105830_a_107122]
-
Oscar în 2007, readuce pe marile ecrane peisajele feerice din Antarctica și pe cei mai buni dansatori de step: pinguinii Mumble (Elijah Wood), Gloria (Pink) și prietenii lor, îndrăgiții Ramon și Lovelace (Robin Williams). Mumble și Gloria au acum un pui, Erik (EG Daly), care încearcă neîncetat să-și găsească abilitățile lui speciale în lumea amuzantă a pinguinilor imperiali. Însă pericole negândite le amenință specia și toți trebuie să se unească și să danseze pentru a se salva. Au dublat în
Happy Feet 2 () [Corola-website/Science/333903_a_335232]
-
dar este dureroasă, sângerează și se poate infecta. Atacă și oile sau vacile aflate la păscut mușcându-le de bot. Împerecherea are loc în luna mai. La sfârșitul lunii iunie începutul lunii iulie, femela depune în locuri ascunse 5-20 ouă. Puii eclozează în prima jumătate a lunii septembrie. În condiții naturale, trăiește până la șapte ani. Sunt cunoscute două subspecii ale speciei "Dolichophis caspius": are o talie mare atingând o lungime totală maximă a corpului de 2,5 metri și este considerat
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
imobilizarea adversarului, pentru a-și crea răgazul necesar fugii." Se hrănește în principal cu șopârle: șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), șopârlă de stâncă ("Darevskia saxicola"), șopârlă de iarbă ("Podarcis tauricus"), șopârlă de nisip ("Eremias arguta"), mai rar cu păsări și puii și ouăle lor (ciocârlii, presuri, pietrari) și rozătoare de mărimea popândăilor sau mai mici (popândăi, șobolani, șoareci, șoareci săritori, gerbili, hamsteri cenușii), uneori cu alți șerpi (șarpe de casă), inclusiv cu cei veninoși: vipere obișnuite și vipere carenate ("Echis carinatus
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
și păianjeni mari. Prada o găsește pe suprafața solului și în galerii. Poate scoate din galerii rozătoarele găsite. În căutare hranei se poate cățăra în arbori, unde devastează cuiburile de păsări situate nu prea înalt, dar cel mai adesea înfulecă puii de păsări care cuibăresc pe pământ. În România hrana preferată a șerpilor tineri și maturi o formează reptilele, îndeosebi șopârlele: șopârlele de ziduri ("Lacerta muralis") și gușterii ("Lacerta viridis"), iar pentru șerpii adulți principala pradă o reprezintă rozătoarele: hârciogii ("Cricetus
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
de pădure ("Apodemus sylvaticus"), hârciogi ("Cricetidae") și chițcani ("Soricidae"). În regiunea Astrahan șarpele rău din regiunile de semideșert se hrănește cu șopârle de nisip ("Eremias arguta") și șopârle rapizi ("Eremias velox") (31,5%), șopârle de câmp ("Lacerta agilis") (22,5%), pui de ciocârlie de câmp ("Alauda arvensis"), de ciocârlan moțat ("Galerida cristata") și de ciocârlie mică ("Calandrella rufescens") (13,5%), pietrari ("Oenanthe") (9%), popândăi mici ("Spermophilus") (31,5%), gerbili ("Gerbillinae") (18%), șoareci săritori ("Dipodidae") (13,5%), hârciogi ("Cricetulus") (18%), precum și cu
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
au o dimensiune medie de 22 x 45 mm. În Crimeea ponta este depusă de la mijlocul lunii iunie până la începutul lunii iulie. Ponta este depusă în locuri ascunse: în cavități naturale din sol, uneori - în scorburile sau crăpăturile trunchiurilor arborilor. Puii eclozează în prima jumătate a lunii septembrie și ating o lungime de 22-23 cm (fără coadă) la eclozare. Maturitatea sexuală este atinsă la 3-4 ani. Au fost raportate cazuri izolate despre reproducerea acestei specii în captivitate. Este o specie specie
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
inclusiv ouă. Prada este mai întâi omorâtă prin constricție și apoi înghițită. Vânează de dimineață până la apusul soarelui. Masculii adulți sunt mai mari decât femelele. Se împerechează în lunile iunie-iulie. După acuplare, femela depune în iulie 6-16 ouă în sol. Puii eclozează în septembrie-octombrie și au circa 15 cm. este un șarpe de talie mare atingând o lungime totală a corpului de până la 2 m, fiind unul dintre cei mai mari șerpi din România. Kirițescu (1930) citează însă un exemplar de
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
ieșind numai când caută prada. Năpârlesc de 4-5 ori pe an (în captivitate). Se hrănește cu rozătoare de talie mare și mijlocie ca șoareci de câmp, șobolani, popândăi, gerbili, hârciogi, cu iepuri tineri, păsări (de mărimea unui porumbel) și cu puii și ouăle lor, mai rar cu șopârle (saurofagie facultativă). Vânează de dimineață până la apusul soarelui. După ce a apucat prada cu gura, se încolăcește în jurul ei până ce o sugrumă prin constricție și nu se desface din jurul ei până ce simte că victima
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
se maturează în corpul femelei timp de circa 60 de zile. Femelele depun ponta în iunie-august, de obicei prin iulie. Ponta este formată din 4-16 ouă, care au o dimensiune de 20-30 x 42-70 mm. Ouăle sunt depuse în sol. Puii eclozează după 2,5-3 luni, în România prin septembrie-octombrie, în Crimeea în august-septembrie, iar în Transcaucazia în septembrie - începutul lunii octombrie. La eclozare puii au o lungime de 15-25 cm. Puiul eclozat la început își scoate vârful botului și limba
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
4-16 ouă, care au o dimensiune de 20-30 x 42-70 mm. Ouăle sunt depuse în sol. Puii eclozează după 2,5-3 luni, în România prin septembrie-octombrie, în Crimeea în august-septembrie, iar în Transcaucazia în septembrie - începutul lunii octombrie. La eclozare puii au o lungime de 15-25 cm. Puiul eclozat la început își scoate vârful botului și limba printr-o gaură făcută în coajă, apoi tot capul și adesea rămâne în această poziție mai mult de o oră; dacă cineva se mișcă
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
20-30 x 42-70 mm. Ouăle sunt depuse în sol. Puii eclozează după 2,5-3 luni, în România prin septembrie-octombrie, în Crimeea în august-septembrie, iar în Transcaucazia în septembrie - începutul lunii octombrie. La eclozare puii au o lungime de 15-25 cm. Puiul eclozat la început își scoate vârful botului și limba printr-o gaură făcută în coajă, apoi tot capul și adesea rămâne în această poziție mai mult de o oră; dacă cineva se mișcă prin preajmă, puiul își retrage capul înapoi
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
lungime de 15-25 cm. Puiul eclozat la început își scoate vârful botului și limba printr-o gaură făcută în coajă, apoi tot capul și adesea rămâne în această poziție mai mult de o oră; dacă cineva se mișcă prin preajmă, puiul își retrage capul înapoi și numai după o pauză îndelungată se arăta din nou. S-a observat că femelele acestui șarpe au grijă de urmași, un fenomen rar printre șerpi. Ele își apără ponta lipicioasă de dușmani încolăcindu-și inelele
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
mai numeroși decât femelele. Jocurile nupțiale încep la mijlocul lui aprilie. Acuplarea are loc în luna mai. Spre deosebire de multe scincide, care sunt ovovivipare, șopârlița de frunziș este ovipară. Ponta depusă la începutul lui iunie constă din 3-4 ouă îngropate în pământ. Puii eclozează în august-septembrie și au la eclozare 45 mm lungime.
Șopârlița de frunzar () [Corola-website/Science/333935_a_335264]
-
prins, se repede furios și mușcă. Exemplarele tinere și semiadulte se hrănesc cu șopârle, iar adulții cu rozătoare (șoareci, șobolani) și mamifere insectivore (cârtițe). Împerecherea are loc în mai-iunie. La o lună după acuplare, femela depune 5-8 ouă albe, alungite. Puii eclozează în luna septembrie și au o lungime de 22-25 cm. Este simbolul medicinei și farmaciilor. este un șarpe mare cu o lungime totală până la 2 m, lungimea obișnuită 100-150 cm. Este unul dintre cei mai eleganți șerpi din fauna
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
corpului femelei, pe care o imobilizează apucând-o cu gura de ceafă. Fecundația este internă. Ponta este depusă în locuri ascunse la vreo lună după acuplare și cuprinde 5-8 ouă albe, de formă alungită (care măsoară 36-45 x 19-24 mm). Puii eclozează în luna septembrie și au la eclozare o lungime de 22-25 cm. Șarpele lui Esculap aduce foloase pentru agricultură deoarece se hrănește cu rozătoare (șoareci, șobolani) care provoacă mari daune culturilor agricole. În raport cu aceste foloase, pagubele, mai mult locale
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
neagră-brună, adesea scobită posterior sau cu două prelungiri. De la nară, începe o dungă neagră-brună, care trece prin dreptul ochilor până la colțurile gurii. Abdomenul este brun sau roșu-cărămiziu la mascul, cenușiu până la negru la femelă; în regiunea cefalică abdomenul este alburiu. Puii au capul (pileusul) adesea negru, iar abdomenul roșu-cărămiziu intens. Este răspândit în Europa și sud-vestul Asiei. A fost găsit în Sudul Marii Britanii, sudul Norvegiei, sudul Suediei, sudul Finlandei, nordul Portugaliei, nordul Spaniei, Franța, Belgia, Luxemburg, Olanda, Germania, Elveția, Italia, Austria
Șarpele de alun () [Corola-website/Science/333954_a_335283]
-
este imobilizată prin încolăcire, pe care o sugrumă și apoi o înghite. Împerecherea are loc în lunile aprilie-mai, masculul imobilizează femela, apucând-o de cap și încolăcindu-se în jurul ei. Este ovovivipar, dar adesea depune ouă din care ies curând puii. Femela depune ponta formată din 3-15 ouă în lunile august-septembrie. Puii la eclozare au 125-180 mm și năpârlesc destul de curând.
Șarpele de alun () [Corola-website/Science/333954_a_335283]
-
înghite. Împerecherea are loc în lunile aprilie-mai, masculul imobilizează femela, apucând-o de cap și încolăcindu-se în jurul ei. Este ovovivipar, dar adesea depune ouă din care ies curând puii. Femela depune ponta formată din 3-15 ouă în lunile august-septembrie. Puii la eclozare au 125-180 mm și năpârlesc destul de curând.
Șarpele de alun () [Corola-website/Science/333954_a_335283]
-
sub pietre sau în crăpăturile stâncilor. Este relativ sensibilă la frig și intră toamna devreme în adăpost pentru hibernare, iar primăvara iese ultima din hibernare. Hrana constă din vertebrate mici: șoareci, cârtițe, ocazional păsări și șopârle (șopârla de ziduri etc). Puii se hrănesc la început cu broaște și șopârle. Homeotermele (mamiferele și păsările) sunt mai întâi omorâte prin mușcare și înveninare și apoi înghițite cu capul înainte; poichilotermele (șopârlele și broaștele) sunt adesea înghițite de vii. Împerecherea are loc în aprilie-mai
Vipera cu corn bănățeană () [Corola-website/Science/333965_a_335294]
-
sunt mai întâi omorâte prin mușcare și înveninare și apoi înghițite cu capul înainte; poichilotermele (șopârlele și broaștele) sunt adesea înghițite de vii. Împerecherea are loc în aprilie-mai. În perioada de reproducere, masculii pot avea flancurile colorate în roz-roșietic intens. Puii în număr de 4-18 sunt născuți în august-septembrie și au la eclozare circa 20 cm.
Vipera cu corn bănățeană () [Corola-website/Science/333965_a_335294]