11,852 matches
-
cu agresivitatea atât la copii și adolescenți, cât și la adulți (Dodge, Bates și Petit, 1990; Weiss, Dodge, Bates și Petit, 1992 citați de Coie et al., 1997). Copii maltratați sau neglijați sunt mai agresivi și mai puțin sociabili. Ei reacționează la suferința altora mai degrabă prin agresivitate decât prin empatie. Copii maltratați manifestă mult mai des acte de furie, având relații sociale conflictuale atât cu membrii propriei familii, cât și cu ceilalți. Unele studii au demonstrat că pedeapsa fizică și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
poate fi atenuat dacă copilul sau adolescentul înțelege că experiența sa nu este regulă (Staub, 1996). Intervenția altor persoane din familie sau din mediul apropiat și îndepărtat poate juca un rol considerabil în această conștientizare. Atunci când cei din jur nu reacționează la suferința copilului, acesta poate să creadă fie că este vorba despre o normă universală, fie că a fost abandonat de către ceilalți (martori indiferenți ai maltratării). Oricare n-ar fi interpretarea nepăsării, rezultatul rămâne același probabilitatea destul de ridicată în ceea ce privește adoptarea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
indiferenți ai maltratării). Oricare n-ar fi interpretarea nepăsării, rezultatul rămâne același probabilitatea destul de ridicată în ceea ce privește adoptarea unor strategii comportamentale agresive. În familiile în care s-a semnalat incestul între tată și fiică, mamele rămân de cele mai multe ori pasive. Ele reacționează prin indiferență la cererea copilului de a fi ajutat, dacă nu chiar prin pedepsire, fapt ce agravează și mai mult trauma copilului. Un copil neglijat, maltratat sau abuzat, se consideră abandonat, iar acest sentiment favorizează declanșarea comportamentului agresiv. Conștientizarea propriului
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de relaționare care încearcă, de obicei, să stabilească legături de prietenie. Băieții agresivi sunt percepuți cu ostilitate de către ceilalți. Atunci când încearcă să se integreze într-un grup, devin de cele mai multe ori ținta agresiunilor din partea membrilor grupului. Felul în care semenii reacționează la comportamentele copiilor agresivi poate ulterior exacerba percepția, tendințele și sentimentele agresive ale celor din urmă. Reciprocitatea comportamentului agresiv are un rol important în acest proces. Manifestările agresive ale copilului sau incapacitatea acestuia de a controla relațiile sociale pot răsturna
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ar fi sau nu justificată. Subiecții care au participat la studiul realizat de Meyer (1972) au fost insultați de către complicele experimentatorului. Apoi au urmărit o situație de agresiune la televizor. Într-un caz, agresivitatea era justificată pentru că un om bun reacționa agresiv împotriva unui om rău. În alt caz, agresivitatea s-a dovedit a fi nejustificată, cel rău agresându-l pe cel bun. La sfârșitul experimentului, subiecții aveau ocazia să se răzbune pe complice. Rezultatele au arătat că subiecții care au
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
parte de experiențe agresive. Avem cu toții pe cineva sau ceva ce încercăm să păstrăm cu orice preț. Atunci când avem impresia că aceste lucruri sau aceste persoane sunt amenințate, vrem să atacăm. Uneori percepem amenințarea acolo unde ea nu există și reacționăm pentru că suntem frustrați sau încordați. În acest sens, suntem observatorii cei mai ilogici și cei mai puțin pertinenți. Și aceasta este probabil cauza agresiunilor noastre împotriva celorlalți. Chiar dacă suntem capabili să învățăm să ne controlăm agresivitatea, această învățare nu este
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de intervenție a proceselor biologice și a sistemelor nervoase implicate în exprimarea agresivității. Procesele biologice și cele fiziologice pot contribui în mod diferit la dezvoltarea și manifestarea comportamentelor individului, chiar înainte de nașterea acestuia. Anumite procese biologice pregătesc individul pentru a reacționa agresiv, în timp ce altele determină locul și modul în care agresivitatea se va manifesta. Factorii genetici joacă un rol indirect în folosirea mijloacelor de natură agresivă. Acești factori sporesc dezvoltarea capacităților senzoriale, fizice și motrice, pot de asemenea interveni la nivel
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cercetări au fost efectuate pentru studierea efectului administrării de progesteron în perioada prenatală asupra agresivității copiilor. Reinisch (1981) a urmărit 11 copii de ambele sexe ale căror mame luaseră progesteron sintetic în perioada prenatală. Rezultatele au arătat că acești copii reacționau mai agresiv decât frații sau surorile lor în situații ipotetic provocatoare. În schimb, Ehrhardt și colegii săi (Ehrhardt, Meyer-Bahlburg, Rosen, Feldman, Veridiano, Elkin și McEwen, 1989) n-au găsit nici o diferență, comparând tendințele agresive la femeile ale căror mame au
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
transformări sexuale. Autorii au constatat că administrarea de testosteron subiecților transsexuali "de la femelă la mascul" (FM) nu modifică deloc nivelul de evaluare al propriului comportament agresiv. În schimb, la aceeași subiecți s-a observat o creștere a tendinței de a reacționa agresiv în situații de provocare fictivă. Aceeași tendință a fost verificată pe un grup de subiecți transsexuali "de la mascul la femelă" (MF), înregistrându-se o agresivitate mai puțin pronunțată. Unele studii au semnalat corelații între nivelul testosteronului și comportamentul agresiv
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
reacții agresive, care în mod normal ar fi fost precedate de un lung proces de reflecție și gândire (Weiger et al., 1988). Indivizii cu leziuni la nivelul neocortexului frontal își pierd capacitățile decizionale (în termeni de timp, spațiu și strategie), reacționând la provocări prin agresiuni impulsive și manifestând iritabilitate și brutalitate. În absența controlului cortical, indivizii cu leziuni prefrontale nu pot apela decât la soluții obișnuite și stereotipe. Aceste perturbări corticale pot sta, în cazul subiecților antisociali, la originea lipsei de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
către diferitele structuri ale sistemului limbic. De exemplu, în cazul în care se remarcă o insuficiență a neuro-transmițătorilor asociați cu inhibarea agresivității, informațiile nu ajung la cortex, iar probabilitatea manifestării agresivității crește, individul devenind mai vulnerabil la stimuli "ostili" și reacționând mai violent. Prin urmare, cortexul prefrontal joacă un rol important în declanșarea și controlul agresivității. * Sistemul nervos și mediul înconjurător Cortexul frontal permite stabilirea de strategii comportamentale minuțios elaborate, inhibă agresivitatea și împiedică reacțiile agresive sistematice. Atunci când la acest nivel
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
caz mult mai solicitat. Activarea fiziologică și agresivitatea Comportamentul agresiv este legat de asemenea de activarea sistemului nervos simpatic care face parte din sistemul nervos autonom (periferic). Acest sistem îl pregătește pe individ "să se bată sau să fugă". Sistemul reacționează atunci când siguranța și/sau viața individului sunt amenințate. Activarea sistemului nervos declanșează un set de reacții fiziologice (dilatarea pupilelor, creșterea tensiunii arteriale și a pulsului, respirația sacadată) care pregătesc organismul să facă față sau să fugă din fața eventualului atac. Mulți
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
demonstrează chiar că activarea fiziologică crește probabilitatea agresivității, pe când altele sugerează contrariul. * Activarea fiziologică influențează agresivitatea Imaginați-vă că alergați. La un moment dat vă opriți pentru a-i vorbi unui prieten, iar el vă răspunde cu obrăznicie. Cum ați reacționa? În conformitate cu ipoteza care stabilește o corelație între activare și agresivitate, ar trebui să ne așteptăm ca Dvs. să vă agresați prietenul pentru că activitatea fizică întreprinsă precede provocarea. Creșterea activării fiziologice în timpul unei competiții, a unui exercițiu fizic intens, expunerii la
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și după declanșarea unui anumit nivel de anxietate, înregistrează o fluctuație foarte redusă a reacțiilor fiziologice provocate de anxietate la unii, indicând o mai mare variație la alții. Analiza istoriilor individuale a scos în evidență faptul că subiecții care au reacționat puternic erau vinovați de omucideri și crime violente împotriva necunoscuților. * Agresivitatea influențează activarea Relația dintre agresivitate și activare poate fi analizată în dublu sens. Așa cum activarea fiziologică influențează manifestarea agresivității, agresivitatea poate și ea influența nivelul de activare. Hokanson și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
au manifestat un grad de furie mai scăzut au fost cei care au crezut că refuzul s-a produs din cauza lor sau din cauza furiei intense a complicelui. Subiecții care se așteptau să ia câte un dolar pentru fiecare donație au reacționat cu mai multă furie decât cei care așteptau doar 10 cenți. De asemenea, cei care sperau în succesul lor au fost mult mai furioși decât cei care se așteptau la eșec (Kulik și Brown, 1979). Aceste rezultate sugerează că dacă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și comportament pare să fie mai directă decât cea dintre acțiune și credință sau cunoaștere. Una dintre funcțiile de bază ale emoțiilor este generarea de acțiuni (Oatley și Jenkins, 1992). Indivizii care au retrăit o experiență emoțională au nevoie să reacționeze în concordanță cu starea lor emoțională (Ekman, 1991). Pentru unii cercetători, experiența subiectivă a unor emoții specifice este însoțită de manifestări motorii specifice (Zajonc, 1999). Pentru alții, experiențele subiective sunt asociate unor stări de pregătire a acțiunii (Frijda, 1993). Emoțiile
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
parțial controlate de către indivizi, adică emoțiile, și (c) nivelul reprezentat de acțiuni minuțios elaborate în avans ca rezultat al integrării diferitelor comportamente emoționale unor strategii de răspuns ce cuprind atât caracteristicile specifice sociabilității umane, cât și efectele unei gândiri complexe. Reacționând la situațiile cu care se confruntă fie prin acțiuni directe, fie prin unele simbolice, individul acționează, de fapt, asupra mediului său social și fizic. În numeroase cazuri de stimulare ostilă, omul încercă să exercite asupra mediului său social imediat acțiuni
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
care formulaseră inițial ipoteza. Bandura (1973 citat de Bandura, 1986) consideră că, în ciuda atracției evidente a acestor afirmații, în parte din cauza simplității lor, ele nu sunt suficiente pentru a explica misterul comportamentului social mult mai complex. Nu toți indivizii frustrați reacționează agresând verbal sau fizic. Ei reacționează printr-o paletă largă de comportamente, plecând de la resemnare sau disperare până la tentative de depășire a obstacolelor ce apar în cale. Studiile ulterioare au demonstrat că frustrarea provoacă agresivitate doar atunci când individul a învățat
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
citat de Bandura, 1986) consideră că, în ciuda atracției evidente a acestor afirmații, în parte din cauza simplității lor, ele nu sunt suficiente pentru a explica misterul comportamentului social mult mai complex. Nu toți indivizii frustrați reacționează agresând verbal sau fizic. Ei reacționează printr-o paletă largă de comportamente, plecând de la resemnare sau disperare până la tentative de depășire a obstacolelor ce apar în cale. Studiile ulterioare au demonstrat că frustrarea provoacă agresivitate doar atunci când individul a învățat să reacționeze la frustrare astfel (Berkowitz
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
verbal sau fizic. Ei reacționează printr-o paletă largă de comportamente, plecând de la resemnare sau disperare până la tentative de depășire a obstacolelor ce apar în cale. Studiile ulterioare au demonstrat că frustrarea provoacă agresivitate doar atunci când individul a învățat să reacționeze la frustrare astfel (Berkowitz, 1969, citat de Berkowitz, 1993). Indivizii care dispun de alte strategii comportamentale reacționează altfel (Bandura, 1973 citat de Bandura, 1986). Chiar dacă a fost mult criticată din cauza unei fundamentări științifice slabe, teoria frustrare-agresivitate are meritul de a
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
tentative de depășire a obstacolelor ce apar în cale. Studiile ulterioare au demonstrat că frustrarea provoacă agresivitate doar atunci când individul a învățat să reacționeze la frustrare astfel (Berkowitz, 1969, citat de Berkowitz, 1993). Indivizii care dispun de alte strategii comportamentale reacționează altfel (Bandura, 1973 citat de Bandura, 1986). Chiar dacă a fost mult criticată din cauza unei fundamentări științifice slabe, teoria frustrare-agresivitate are meritul de a fi fost o primă conceptualizare a comportamentului agresiv care să propună un model empiric bazat pe un
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
un model pentru a explica nu doar comportamentul agresiv ci și alte comportamente. Procesele implicate în învățarea agresivității sunt identice cu procesele folosite în învățarea comportamentelor sociale. Bandura (1973) consideră că frustrarea declanșează agresivitatea numai atunci când individul a învățat să reacționeze astfel: ca oricare alt comportament social, comportamentul agresiv se învață și se păstrează datorită experiențelor contextuale directe sau indirecte (procese vicariante), prin întăriri pozitive sau negative. Conform modelului, simpla asociere permite achiziționarea acestor comportamente atunci când folosirea unui comportament nou îi
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sub-cultural și simbolic. Copiii maltratați fizic care își agresează semenii la fel ca adulții care-și bat copiii pot să fi învățat acest tip de comportament observându-și părinții. Învățarea sub-culturală a agresivității poate fi ilustrată prin comportamentele adolescenților care reacționează prin agresiune după ce au observat acte similare la semenii lor. Învățarea vicariantă sau simbolică de la televizor, din romane sau din benzi desenate pare să reprezinte una dintre cauzele majore ale agresivității. Ceea ce este mai grav e faptul că agresivitatea învățată
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Johnson, Russell, Crane, Jacobs și Worden, 1985; Cook și Medley, 1954; Siegel, 1956; Megargee, Cook și Mendelsohn, 1967; Spielberger, Jacobs, Russell și Crane, 1983; Caprara, 1982 citați de Baron et al., 1994). Scalele de personalitate reflectă tendința generală de a reacționa agresiv sau nivelul general de ostilitate. Scalele de mai sus pot fi folosite împreună cu altele pentru măsurarea reacției agresive a individului în situații specifice. În acest caz, felul de a acționa al individului ar putea fi explicat în termeni de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
percepția așteptărilor experimentatorului asupra subiectului (a se vedea Pahlavan, 1987; Sabini, 1992). În opinia unor cercetători, subiecții care au primit un anumit număr de șocuri electrice vor încerca să reproducă același comportament. Perceperea de către individ a așteptărilor persoanei care a reacționat negativ față de el este un factor important în declanșarea comportamentului agresiv. Paradigma timpului de reacție într-o situație de competiție (Taylor, 1967) este cea de-a treia metodă folosită în laborator pentru măsurarea agresiunii fizice directe. Subiectul participă împreună cu complicele
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]