12,009 matches
-
un generator de tendințe În rândul populației țintă. Organizațiile sunt nevoite, astfel, să realizeze studii de piață, sondaje de opinie, să fie receptive la „vocea” consumatorului, să cunoască influențele culturale și sociale ale spațiului În care performează și să acționeze resorturile psihologice potrivite pentru a câștiga Încrederea și recunoașterea publică. Provocările globalizării și integrarea schimbării sunt prezente și În industria de confecții, ramură asupra căreia ne orientăm cu precădere În acest demers teoretic investigativ. Antonela Curteza (2003, 10) subliniază tendința domeniului
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
nu există nicio categorie de vârstă fie chiar și prima copilărie care să nu participe integral la ordinea consumatoristă. Începând cu anii 1920, publicitatea s-a angajat pe calea exaltării tinereții, deși opțiunile și deciziile cumpărării erau În esență de resortul părinților, conform culturii tradiționale fondate pe autoritatea suverană a părinților și pe supunerea necondiționată a copiilor. Abia prin 1950-1960 adolescenții Încep, odată cu practica banilor de buzunar, cu publicitatea și cu produsele culturale ce le erau destinate, să se afirme În calitate de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Înzestrat cu un deosebit simț al problemelor sociale, Gusti a sesizat că împrejurările social-istorice de după războiul de întregire a neamului și problemele sociale imense ridicate de unificarea economică, politică, administrativă și culturală nu mai țineau de tehnica politică, nici de resortul unor discipline parțiale, ca economia politică sau știința financiară, ci erau „probleme totalitare” care cereau soluții de ansamblu, de largă cooperare între științe și de perspective cuprinzătoare de cunoaștere. Sociologia ca știință de sinteză a societății era percepută ca fiind
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și parteneriatul în dezvoltare - deși subliniază importanța societății civile și a parteneriatului public-ONG în dezvoltarea și implementarea proiectelor comunitare, fondurile sociale au întâmpinat dificultăți în cooperarea cu sectorul public și uneori chiar pot crea conflicte cu ministerele/agențiile publice de resort. De asemenea, managementul acestor fonduri sociale poate fi afectat de discontinuitatea filosofiilor de guvernare diferite uneori de la un ciclu politic la altul. Dependența crescută a fondurilor sociale de finanțarea internațională periclitează continuitatea acestora, mai ales în situațiile în care aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mult, ajungând la maturitate atât calitativ, cât și cantitativ. Au apărut numeroase cărți de autor, volume colective, studii, monografii, rapoarte naționale și internaționale, rezultate ale unor cercetări comparative. Comunitatea academică și asociațiile profesionale au participat pe parcursul anilor, alături de ministerele de resort, la evaluarea stării sistemului de asistență socială și la dezvoltarea unor direcții de acțiune pentru reforma serviciilor de asistență, punând la dispoziția acestora rezultatele cercetărilor lor. Unii dintre decidenții politici au folosit aceste cercetări, alții le-au ignorat, iar alții
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
s'au dat ordine de verificări și razii. c. Că restul evreilor sunt verificați de Ministerul Afacerilor Interne și d. Învinuirile aduse de numitul ziar, trebuiesc dovedite și ca urmare Marele Cartier General propune a se face de organele de resort o anchetă la ziar, pentru a dovedi faptele ce sunt arătate în mod general. ȘEFUL BIROULUI 7 B Maior ss. Popescu Eugen Popescu Eugen *) Adnotări: "27 OCTOMBRIE 1941. De acord. Rog a aproba propunerile din prezenta notă. ss. indescifrabil"; "29
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
respective din Secția 6-a și Comandanții de Batalioane Drumuri controlează activitatea detașamentelor puse la dispoziția Direcției Generale a Drumurilor. 2) Primește rapoartele asupra neregulilor dela diferitele organe în subordine și de colaborare (O.C.R.) sancționează și semnalează departamentelor de resort abaterile constatate, astfel: Hotărăște trimiterea în Transnistria a evreilor ce s'au sustras dela muncă. Trimite în judecata Curților Marțiale pe cei ce au înlesnit sustragerile evreilor. Intervine la departamentele de resort, pentru sancționarea funcționarilor cari s'au făcut vinovați
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
colaborare (O.C.R.) sancționează și semnalează departamentelor de resort abaterile constatate, astfel: Hotărăște trimiterea în Transnistria a evreilor ce s'au sustras dela muncă. Trimite în judecata Curților Marțiale pe cei ce au înlesnit sustragerile evreilor. Intervine la departamentele de resort, pentru sancționarea funcționarilor cari s'au făcut vinovați de asemenea abateri. B. Direcția Superioară a Geniului din M.A.N., Serv. Fortificațiilor, brigăzile și regimentele de pionieri, prin comandanții lor, controlează activitatea detașamentelor de evrei aflate la dispoziția regimentelor de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
fi încadrați în categoria 2-a. +)Comunicatul referitor la dobândirea categoriei 2-a de către evreii care nu au solicitat la timp aceasta, fiind dat publicității 1215, suntem de părere a se interveni, pentru aprobarea întocmirii unui D.L. către Departamentul de resort. ȘEFUL SECȚIEI I-a COLONEL, ss. Borcescu Borcescu Șeful Biroului 10 Lt. Colonel, ss. Ilie Dumitrescu Ilie Dumitrescu C/H. *) Adnotări: "Dosar 15."; "7 SEPTEMBRIE 1942. Aprob propunerile din notă. General ss. Șteflea"; +)"Devenit neexecutoriu din cauza comunicatului din 2 Septembrie
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și cuprins în ordinul Marelui Stat Major Nr. 68.750/19421276. că ordinele circulare ale Marelui Stat Major s'au trimis și Guvernământului Bucovinei. Guvernământul, răspunde cu adresa Nr. 554/1942, arătând că: "chestiunea evreiască în Bucovina este exclusiv de resortul Guvernământului și orice măsură se dorește a se aplica, nu se poate face fără consimțământul Guvernământului". Mai arată că se opune luării de ostateci, motivând că aceasta nu are nici o urmare practică, întrucât fiind încercată, nu a reușit; evreii din
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
14.XI.1942. AL CONDUCĂTORULUI STATULUI Nr. 10.630/ M.21343. SECRET MARELE STAT MAJOR Secția I-a La Nr. 103.726 anexat din 9 Noemvrie 19421344; Cu onoare vă rugăm să binevoiți a da dispozițiuni urgente prin organele de resort ca Centrala Evreilor din România să satisfacă de îndată nevoile de îmbrăcăminte ale evreilor din detașamentele de muncă, conform obligațiunilor luate. Se va controla realizarea completă a acestor remedieri, comunicând rezultatul și acestui Cabinet. D. O. ȘEFUL CABINETULUI MILITAR Lt.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a luat obligațiunea procurării efectelor pentru evreii din detașamentul, ordonându-se în același timp cercetări, Corpului 5 Teritorial, pentru a constata starea echipării detașamentului observat de DOMNUL MAREȘAL. Cabinetul Militar, în răspuns, ordonă a da dispoziții urgente prin organele de resort, ca Centrala Evreilor să satisfacă de îndată nevoile și să se controleze realizarea completă a acestei remedieri, raportând rezultatul. 4. Din rapoartele Corpurilor Teritoriale rezultă că până la jumătatea lunii Octomvrie 1942, s'au colectat și distribuit detașamentelor de lucru efectele
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
MAREȘAL cu organizarea și controlul muncii obligatorii a evreilor. Față de măsurile ordonate de către Marele Stat Major în legătură cu această chestiune, s'au primit întâmpinări din partea Domnului Guvernator al Bucovinei 1354, arătând că întrebuințarea evreilor în întreprinderile din Bucovina este exclusiv de resortul Guvernământului, dat fiind că această provincie se conduce după o lege specială 1355. În directivele date de către DOMNUL MAREȘAL Marelui Stat Major, pentru organizarea muncii obligatorii a evreilor, nu s'a specificat că Guvernământul face excepții dela principiile de bază
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Bucovinei și Basarabiei 1356. Marele Stat Major apreciind că autonomia Guvernămintelor nu trebuie să știrbească prestigiul puterii militare care este unică pe întreg teritoriul țării și întrucât munca obligatorie este prestată de evrei în schimbul serviciului militar, această atribuțiune fiind de resortul cercurilor și corpurilor teritoriale, și totodată, pentru a nu prejudicia interesele economice ale provinciilor autonome, cari se găsesc într'o situație specială față de restul țării, propunem: Repartizarea evreilor în industriile din provinciile Bucovinei și Basarabiei, să se facă tot de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
soluționarea cererilor. a) Instituțiile militare și civile nu au disciplina lucrului de birou: nu întocmesc corect cererile nespecificând toate elementele necesare de apreciere și hotărâre, indicate în instrucțiunile și diferitele ordine date și nici nu le înaintează organelor militare de resort arătate la punctul 4 de mai sus și în Comunicatul Nr. 42 al Marelui Stat Major. b) Foarte multe instituțiuni înaintează cereri cu același obiect la Marele Stat Major, la corpurile teritoriale, la Președinție, din care cauză se dau aprobări
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
General pentru Problemele Evreești câte o persoană care să privegheze asupra condițiunilor de aplicare a măsurilor luate și să satisfacă nevoile ce s'ar ivi pentru această populație. 6. În ceea ce privește aplicarea măsurilor menționate mai sus, apreciem că ele sunt de resortul autorității militare a zonei de operațiuni (unde măsura se aplică); și că pot fi executate prin pretoratele M.U. care au la dispoziție unitățile de poliție și jandarmerie aflate în zonele respective și care în scopul de mai sus au
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
s'a arătat un ordin semnat de mine prin care dispuneam deplasarea unei Companii de poliție în spatele Diviziei III-a din linia I-a, spre a lua măsuri de siguranță 1731. De fapt și această măsură era mai mult de resortul Serviciului Marelui Pretor și în documentul menționat se arată că deplasarea se ordonă de acord cu Marele Pretor 1732. Misiunea Companiei de poliție era să execute curățirea zonei din punctul de vedere al siguranței, ceeace comportă: adunarea prizonierilor paza capturilor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
o asemenea procedură, pot fi utilizate și scale în mai multe trepte, de genul: 0 - 1/4 - 1/2 - 3/4 - 1.2 Nici rezultatele acestei cercetări nu s-au bucurat de o recepție mai bună din partea beneficiarului, ministerul de resort al epocii (de altfel, Revoluția „ne-a prins” în vreme ce finalizam ultimul studiu!). Am rămas însă cu satisfacția verificării ipotezei („introducerea strategiei de evaluare formativă determină o creștere semnificativă a randamentului școlar”) și poate cu una încă și mai importantă: toți
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
fie obiective (de exemplu, faptul că se știe cu siguranță că un anumit membru al grupului poate îndeplini cu succes o sarcină comună, datorită cunoștințelor și abilităților sale), fie subiective (de exemplu, o primă impresie bună, simpatie spontană). Indiferent de resorturile care determină alegerile într-un grup, între membrii acestuia se stabilește o rețea de legături interpersonale. Testul sociometric este instrumentul de colectare a informației necesare realizării „hărții” relațiilor interpersonale dintr-un grup. El specifică criteriul, activitatea sau situația la care
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
fiind cărămizile universurilor simbolice iar limbajul mortarul care le ține laolaltă. În același registru metaforic de inspirație masonică, maestrul metaforelor revelatorii care a fost L. Blaga (1995) [1950] a reperat "mesianismul cărții" (p. 98) drept crezul ce a acționat ca resort al mișcării inițiate de Școala Ardeleană. "Cărțile erau pentru ei cărămizi pentru zidirea lumii. Și ei se simțeau chemați să pună umărul la zidirea unei lumi în grai românesc" (Blaga, 1995, p. 99). Cuvântului scris, sub forma tipăriturii, stă la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
român în teritoriul dacic. Fără excepție, toate lucrările insistă la unison asupra romanității absolute a poporului român. Originea romană, cu întreaga suită de implicații simbolice pe care le include, este un fapt istoric plasat în afara domeniului afirmațiilor discutabile. De fapt, resortul la afirmații apodictice, care pretind autoritate factuală dincolo de orice dubiu, este o caracteristică generală a manualului ca vehicul al consensului societal aprobat statal. Florian Aaron, care a sintetizat cele trei volume ale sale de Idee repede a prințipatului Țării Rumânești
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
conținut eminamente ideologic Limba maghiară, Istorie, Geografie și Constituția patriei, dar și Aritmetica necesitau aprobare ministerială. Caracterul necorespunzător intereselor statului maghiar atrăgeau după sine exercitarea cenzurii prin interzicerea cărților școlare găsite neconforme. De la începutul secolului al XX-lea, autoritățile de resort de la Budapesta au întocmit un index librorum prohibitum al cărților didactice românești pe care l-au actualizat periodic. Manualele școlare utilizate pentru celelalte discipline, mai puțin sensibile ideologic, reclamau doar aprobarea autorităților confesionale, nefăcând obiectul scrutării din partea ochiului cenzurii (Ghibu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a polarizat breasla istoricilor, linia de falie coincidând, în mare parte, cu demarcația generațională. Disputa istoricilor nu era doar una în care tinerii se răsculau împotriva veteranilor, încercând să răstoarne gerontocrația tradițională a breslei cu o phaedocrație, ci își avea resorturile într-un fundamental diferendum de concepție. Acest fapt s-a văzut cel mai în clar în disputa dată în jurul raportului național-universal. Moștenitoare a românismului de secol XIX, școala tradițională ținea cu dinții de necesitatea unui "sistem româno-centric" în predarea istoriei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
argumentației suportă ideea, dominantă în literatura sociologiei educației, cum că reacția unanimă a statelor europene la provocările antamate de secolul al XIX-lea a fost de a se angaja în construirea instituțională a unui sistem de învățământ public de masă. Resortul pe educația publică de masă a fost parte a soluției prin care statele europene au încercat (cu succes) să răspundă la presiunile exercitate asupra lor de către sistemul interstatal în cadrul căruia statele europene se aflau în competiție unul cu celălalt. Mobilizarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
misterioasă care-i făcu în stare să biruie cruntele lovituri ale sorții, ce aveau să primească în acest loc al primejdiei" (Constantinescu, 1928, p. 42). Creștinismul, aspirat incipient în ființa națională în curs de devenire, este forța misterioasă a românismului, resortul spiritual care i-a asigurat acesteia permanența istorică. În timp, forța misterioasă a creștinismului preia un contur ortodox. Specificarea creștinismului în formula ortodoxă se produce odată cu identificarea acesteia cu românitatea, mai ales pe fondul contrastului etnico-spiritual cu ungurii catolici. O
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]