11,877 matches
-
de abandon și note mai mici pentru studenții romi. Violența împotriva romilor este, de asemenea, prezentă în România, în special prin brutalitatea poliției, iar aceste cazuri de forță excesivă nu pot fi investigate sau sancționate în mod corespunzător. Mai multe revolte anti-romi au avut loc în ultimele decenii, din care notabile fiind revoltele de la Hădăreni din 1993, în care o mulțime de români și maghiari, ca răspuns la uciderea unui român de către un țigan, au ars 13 case aparținând romilor, au
Rasismul în România () [Corola-website/Science/334084_a_335413]
-
este, de asemenea, prezentă în România, în special prin brutalitatea poliției, iar aceste cazuri de forță excesivă nu pot fi investigate sau sancționate în mod corespunzător. Mai multe revolte anti-romi au avut loc în ultimele decenii, din care notabile fiind revoltele de la Hădăreni din 1993, în care o mulțime de români și maghiari, ca răspuns la uciderea unui român de către un țigan, au ars 13 case aparținând romilor, au omorât trei romi și au forțat 130 de persoane de etnie romă
Rasismul în România () [Corola-website/Science/334084_a_335413]
-
crea un roman modern, îi scria acestuia din nou la 6 octombrie 1890 de la Orvieto. Scrierile sale creează o iluzie a vieții reale, idealizând-o. Potrivit unor istorici literari, Duiliu Zamfirescu s-ar fi inspirat în scrierea acestui roman din revolta țărănească din Bordeni-Scorțeni (județul Prahova) ce a avut loc în august 1883 și care a fost tratată și în piesa "Prea târziu". De asemenea, personajele romanului par a fi proveni din familia Simionescu-Râmniceanu. Substanța romanului provine din amintirile din copilărie
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
nr. 10, 1 octombrie 1936, p. 145.</ref> Romanul a plăcut și scriitorilor de la "Convorbiri literare", după cum menționează autorul într-o scrisoare din 9/21 iunie 1895. Duiliu Zamfirescu împărtășea rezervele criticilor cu privire la nefinalizarea unor acțiuni secundare (printre care și revolta țăranilor) și la tratarea prea sumară a unor personaje interesante, afirmând că intenționează să scrie o continuare căreia îi schimbase numele din "Viața la oraș" în "Tănase Scatiu", în care să prezinte viața Tincuței cu Tănase Scatiu și pe un
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
în perioada lui Harun al-Rashid. Biografii săi povestesc că datorită devotamentului său pentru justiție, care uneori necesita critici adresate guvernatorului, Al-Shafi'i a atras antipatia unora din conducătorii vremii, și a fost pe nedrept acuzat că ar fi facilitat o revoltă a Alawiților. În consecință, a fost înlănțuit și adus înaintea Califului la Raqqa, în 803/187AH. Judecător șef era la acea vreme Shaybănī, iar pledoaria de apărare a acestuia, dublată de elocvența propriului discurs de apărare a lui Al-Shafi’i
Al-Shafi‘i (Imam) () [Corola-website/Science/334119_a_335448]
-
-lea, se întindea pe mai mult de zece hectare; includea clădiri rezidențiale, religioase și militare, pe scurt toate elementele necesare pentru viața cotidiană a curții regale și administrarea regatului. În secolul al XVI-lea, după Fronda (1648-1653), o mișcare de revoltă a burgheziei Parisului și a nobilimii, Cardinalul Mazarin a identificat Castelul Vincennes ca o locație securizată pentru familia regală, care a trebuit să fug de la Palatul Luvru. După ce a fost numit guvernatorul de la Vincennes în 1652, a încredințat arhitectului Louis
Castelul Vincennes () [Corola-website/Science/334144_a_335473]
-
promovare a intereselor germane în Liberia în special și în Africa Neagră, în general.. A revenit din nou în Camerun în ianuarie 1894, la inițiativa cancelarului Leo von Caprivi pentru a realiza o reorganizare a forțelor armate coloniale, după o revoltă a forțelor de poliție locale, din decembrie 1893. În acest sens, el a întreprins două expediții militare împotriva triburilor Abo, la Douala și Kpe (Bakwiri) pe Muntele Camerun. În perioada 1896-1897 a fost atașat în calitate de observator militar, în expediția Dongola
Curt von Morgen () [Corola-website/Science/334234_a_335563]
-
de a deveni membru al Clubului european din Kyauktada. Clubul primise ordinul de a alege un membru nativ, iar dr. Veraswami era cel mai adecvat candidat. Cu ajutorul unui curaj neașteptat, Flory îl propune pe dr. Veraswami ca membru al Clubului. Revolta creată de U Po Kyin pentru a-l surclasa pe dr. Veraswami face ca tensiunile dintre birmanezi și europeni să culmineze cu rănirea unui copil nativ de către un negustor de cherestea, pe nume Ellis. Revolta este calmată, iar prestigiul dr.
Zile birmaneze () [Corola-website/Science/334385_a_335714]
-
Veraswami ca membru al Clubului. Revolta creată de U Po Kyin pentru a-l surclasa pe dr. Veraswami face ca tensiunile dintre birmanezi și europeni să culmineze cu rănirea unui copil nativ de către un negustor de cherestea, pe nume Ellis. Revolta este calmată, iar prestigiul dr. Veraswami este refăcut. Verrall pleacă din Kyauktada, fără a o anunța pe Elizabeth, iar fata se îndrăgostește de Flory pentru a doua oară. Flory este fericit și plănuiește să se însoare cu Elizabeth. Cu toate
Zile birmaneze () [Corola-website/Science/334385_a_335714]
-
cazului în care 27 Nisan cade vinerea, sâmbătă sau duminică în care comemorarea este mutată cu o zi înainte sau înapoi, schimbare confirmată printr o lege din 1981Data de 27 Nisan a fost aleasă deoarece în luna Nisan a izbucnit Revoltă din ghetoul Varșoviei. La 4 martie 1959 Knessetul a adoptat legea care prevede modul de celebrare publică a zilei comemorării. Mai multe țări și Organizația Națiunilor Unite au zile proprii de comemorare a victimelor Holocaustului, care se referă în primul
Yom Hashoa () [Corola-website/Science/334427_a_335756]
-
Sion la Ierusalim, cu participarea unor lideri sioniști care au rostit discursuri. Poștă israeliană a emis un plic comemorativ special, iar în kibuțul Yad Mordehay a fost dezvelita o statuie de bronz a lui Mordehai Anielewicz, conducător de seamă al Revoltei din ghetoul Varșoviei. Guvernul israelian a organizat o ceremonie de Ziua Holocaustului și la New York. În 1952 a fost plantata o pădure memoriala și s-au aprins șase făclii permanente în memoria celor șase milioane de evrei omorâți de naziști
Yom Hashoa () [Corola-website/Science/334427_a_335756]
-
iulie 1974, Beirut) a fost un politician și lider religios musulman arab palestinian, care a funcționat ca Muftiu al Ierusalimului în perioada mandatului britanic asupra Palestinei. În octombrie 1937 a fugit din Palestina de teama reacției autorităților britanice la Marea Revoltă Arabă din anii 1936-1939 la conducerea căreia a luat parte activă, întorcându-se mai apoi din exil în martie 1948. Inițial adept al Siriei Mari, din care Palestina ar fi făcut parte ca „Siria de Sud”, s-a impus în
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
pe soldații arabi. În noiembrie 1916, după ce s-a îmbolnăvit de dizenterie a fost trimis la vatră si s-a întors la Ierusalim. În 1917 a ajutat, în colaborare cu un agent britanic, la recrutarea de voluntari arabi în sprijinul [Revoltei Arabe contra stăpânirii otomane S-ar putea ca aceasta i-a procurat simpatie în rândurile cercurilor oficiale britanice, care l-a ajutat la obținerea mai târziu a funcției de Muftiu al Ierusalimului. După cucerirea Palestinei și a Siriei de către puterile
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
anul 1934 ministrul nazist Wilhelm Frick a vizitat Palestina și după o știre publicată în presa ebraică, ar fi transferat lui al-Husseini suma de 120,000 lire sterline destinată propagandei pronaziste. Deși nu a fost inițiatorul la origine al Marii Revolte Arabe,Hadj Amin a preluat cu repeziciune conducerea ei și a organizat rezistența arabilor palestineni față de stăpânirea britanică și față de colectivitatea evreiască din țară. El a condus o linie politică înverșunată contra evreilor și a încurajat omorârea de civili nevinovați
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
fost ales președinte al Înaltului Comitet Arab format din mai multe partide ale arabilor palestinieni: cel condus de familia Husseini - Partidul Arab Palestinian -, Partidul Al Istiklal, de asemenea o reprezentanță a arabilor palestinieni creștini și partidul patronat de familia Nashashibi. Revolta a început la 20 aprilie 1936 sub forma unei greve generale a arabilor, având drept obiectiv imediat paralizarea economiei sectorului evreiesc. În octombrie 1936 s-a încheiat prima fază a revoltei arabilor palestinieni, când la cererea în taină a lui
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
arabilor palestinieni creștini și partidul patronat de familia Nashashibi. Revolta a început la 20 aprilie 1936 sub forma unei greve generale a arabilor, având drept obiectiv imediat paralizarea economiei sectorului evreiesc. În octombrie 1936 s-a încheiat prima fază a revoltei arabilor palestinieni, când la cererea în taină a lui al-Husseini, regii arabi au apelat la răsculați să înceteze actele de violență și să dea o șansă eforturilor diplomatice. Răsculații „au consimțit” să asculte de acest apel. La începutul lui noiembrie
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
onoruri. . Împreună cu alți conducători palestinieni din exil, el a participat acolo la organizarea răscoalei contra britanicilor și atacurilor împotriva evreilor locali (aprilie 1941), mai ales a pogromului antievreiesc din Bagdad, cunoscut sub numele de Farhud (1-2 iunie 1941). După eșecul revoltei progermane a lui Rashid Ali pașa Al Gailani în anul 1941 al-Husseini a fugit în Iran și s-a ascuns în cladirea ambasadei japoneze la Teheran. În octombrie 1941 el a reușit să fugă de acolo, travestit și cu un
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
țărani români „înarmați cu măciuci” și conduși de protopopul Ioan din Săliște. Sofronie și-a continuat predicile împotriva Unirii cu Roma în Țara Zarandului și Țara Moților, declanșând în sudul Transilvaniei și în ținuturile de pe cursul superior al Mureșului o revoltă împotriva uniților, ale căror biserici au început să fie ocupate de clerul ortodox. Pe 21 aprilie 1760 s-a adresat comunității ortodoxe românești din Zlatna, iar pe 12 mai s-a adresat celei din Abrud. Consiliul de Miniștri al Austriei
Sofronie de la Cioara () [Corola-website/Science/335047_a_336376]
-
de la Viena, alarmat de popularitatea sa, a decis pe 3 iunie să-l aresteze, iar apoi să-l omoare pe Sofronie. În 2 august 1760 Sofronie a fost arestat de autorități în biserica din Abrud și transferat la Zlatna. După revolta a 7.000 de țărani din acel teritoriu, a fost iarăși eliberat cu forța, iar apoi păzit și ținut ascuns de țărănimea angajată în minele imperiale din Abrud. O vreme, ei s-au aflat într-o revoltă latentă și au
Sofronie de la Cioara () [Corola-website/Science/335047_a_336376]
-
la Zlatna. După revolta a 7.000 de țărani din acel teritoriu, a fost iarăși eliberat cu forța, iar apoi păzit și ținut ascuns de țărănimea angajată în minele imperiale din Abrud. O vreme, ei s-au aflat într-o revoltă latentă și au declarat deschis că „puterea nobililor a ajuns la sfârșit, iar acum noi suntem stăpâni”. Cetele de țărani s-au îndreptat apoi spre Blaj, iar episcopul unit Petru Pavel Aaron a fost silit să se refugieze la Sibiu
Sofronie de la Cioara () [Corola-website/Science/335047_a_336376]
-
Valea Crucii a fost renovată și mărită în vremea împăratului Iustinian I Legenda povestește că generalul Belisarie, care condusese campania pentru cucerirea Italiei, ar fi pus stăpânire la Roma pe tezaurul Templului din Ierusalim ce fusese adus acolo după reprimarea Revoltei iudeilor. Comorile cu obiectele de cult din templu ar fi fost readuse de el la Ierusalim și depozitate în Biserica Sfânta Maria cea Nouă.Aceasta fusese construită de Iustinian în partea cea mai sudică a Ierusalimului de atunci, pe culmea
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
-și execuția a crescut dramatic în 2015. Peste 150 de execuții au avut loc până pe 4 decembrie 2015, iar alte 50 de execuții, conform presei saudite, sunt iminente. Printre cei care își așteaptă moartea se numără doi șiiți condamnați pentru revoltă împotriva regimului pe vremea când erau minori și un poet palestinian condamnat pentru apostazie pe baza unui volum de poeme. Zeci de persoane executate au fost condamnate pentru infracțiuni fără violență, inclusiv legate de droguri, iar activiștii pentru drepturile omului
Drepturile omului în Arabia Saudită () [Corola-website/Science/335115_a_336444]
-
importanți clerici șiiți din Arabia Saudită. Un critic deschis al familiei conducătoare saudite, al-Nimr a fost oficial condamnat la moarte pentru „incitare la ură sectară”, însă era foarte cunoscut rolul pe care l-a jucat în 2011, în amplele mișcări de revoltă desfășurate în estul majoritar șiit al Arabiei Saudite în timpul Primăverii Arabe. Executarea sa a stârnit rapid proteste de stradă în Provincia de Est, în emiratul vecin Bahrein, în Iran, Yemen și alte părți ale lumii. Arabia Saudită este o țară de
Drepturile omului în Arabia Saudită () [Corola-website/Science/335115_a_336444]
-
cuprinde episoadele din cel de-al 2-lea sezon al anime-ului Seraph of the End, numit Seraph of the End: Battle in Nagoya. 1. Lumea umană 2. Conexiuni complicate 3. Ambiție în Armata Demonilor 4. Ordinele Lunii Demonilor 5. Revolta vitelor 6. Sabia Justiției 7. Shinoa și Guren 8. Cântecul Demonilor 9. Trădătorii aliați 10. Yu și Mika 11. Iubire arogantă 12. Serafimul sfârșitului Această listă cuprinde special, specialurile fiind episoade care arată întâmplări ce nu au legătură cu episoadele
Lista episoadelor din Seraph of the End () [Corola-website/Science/335133_a_336462]
-
Lascăr Catargiu, Dumitru Brătianu, George Vernescu, Nicolae Fleva, Alexandru Marghiloman, Alexandru Djuvara, Ionaș Grădișteanu, Nicolae Blarenberg, sau Nicolae Filipescu. La 23 martie 1888, în urma represiunii violente a manifestațiilor Opoziției Unite dar și a izbucnirii și răspândirii cu repeziciune a unor revolte țărănești, guvernul Ion C. Brătianu își prezintă demisia. Pentru calmarea situației, regele Carol I va însărcina pe junimistul Theodor Rosetti să formeze un guvern de moderați. Take Ionescu a candidat ca liberal dizident la Colegiul II Dolj pentru Camera Deputaților
Activitatea politică a lui Take Ionescu () [Corola-website/Science/335151_a_336480]