11,862 matches
-
piramidele sau șiroirile de pământ de la Goranu, reprezintă o rezervație geologică spectaculoasă. Printre copaci și desiș, piramidele parcă s-au ascuns de privirile turiștilor și ale localnicilor, tocmai din această cauză este un fenomen unic prea puțin cunoscut în România. Rezervația naturală Piramidele de pământ din Valea Stăncioiului a fost declarată arie protejată în anul 2000. Cunoscute și ca Râpa Ciurii,”șiroirile” se află pe valea pârâului Stăncioi. Pe o suprafață de 12 ha, se întinde o serie de piramide de
Goranu, Vâlcea () [Corola-website/Science/328298_a_329627]
-
un chip uman, iar pe cea din dreapta observăm șiroiri incipiente deja adâncite în versant, care pot închipui degetele adunate ale unei mâini. În cele zece sectoare de eroziuni de pe Valea Stăncioiului se întâlnesc diferite forme: creste, piramide, turnuri, jgheaburi etc. Rezervația se găsește la 4 km de centrul orașului. La piramidele de pământ se ajunge acum relativ greu, pentru că puțini sunt cei care cunosc traseul. Nu există marcaje, doar localnicii vă pot îndruma spre acest obiectiv. Din șoseaua ce duce către
Goranu, Vâlcea () [Corola-website/Science/328298_a_329627]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic). Turbăria este situată în județul Dâmbovița, pe teritoriul administrativ al comunei Moroeni. Aria naturală se află la o altitudine medie de 1.500 m. în Munții Bucegi (la poalele Munților Lăptici), în extremitatea nord-estică a județului
Turbăria Lăptici () [Corola-website/Science/328314_a_329643]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt) situată în județul Caraș-Severin, pe teritoriul administrativ al comunei Socol. Aria naturală cu o suprafață de 10 hectare se află în extremitatea vestică a județului Caraș-Severin la poalele Munților Locvei (grupă muntoasă din Munții Banatului ce
Balta Nera - Dunăre () [Corola-website/Science/328358_a_329687]
-
se află în extremitatea vestică a județului Caraș-Severin la poalele Munților Locvei (grupă muntoasă din Munții Banatului ce aparțin Carpaților Occidentali), la gura de vărsare a Nerei în Dunăre, în Clisura Dunării (regiune geografică aflată pe malul nordic al Dunării. Rezervația naturală inclusă în Parcul Natural Porțile de Fier a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă zona de confluență
Balta Nera - Dunăre () [Corola-website/Science/328358_a_329687]
-
Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă zona de confluență a râului Nera cu Dunărea (luciu de apă, bălți, mlaștini, turbării, cu tufărișuri, păpurișuri și stufărișuri) cu floră și faună specifice zonelor umede. Rezervația dispune de mai multe tipuri de habitate, astfel: ape stătătoare oligotrofe, lacuri eutrofe cu un conținut important de substanțe minerale dizolvate în apă, suprafețe acoperite cu papură și stuf și ape cu vegetație abundentă dezvoltată pe fundul lacurilor. Aria naturală
Balta Nera - Dunăre () [Corola-website/Science/328358_a_329687]
-
suprafețe acoperite cu papură și stuf și ape cu vegetație abundentă dezvoltată pe fundul lacurilor. Aria naturală asigură condiții de hrană și viețuire pentru mai multe specii de păsări (migratoare, de pasaj sau sedentare), mamifere, amfibieni, reptile și pești. Flora rezervației naturale este constituită în cea mai mare parte din vegetație hidrofilă și higrofile cu specii arboricole de plop alb ("Populus alba"), răchită albă ("Salix alba"), răchită roșie ("Salix purpurea"). Ierburile sunt reprezentate de specii de peștișoară ("Salvinia natans"), trifoi cu
Balta Nera - Dunăre () [Corola-website/Science/328358_a_329687]
-
desișuri de arbuști. Albia este puțin șerpuitoare, fără ramificații, cu lățimea de 0,5-2,0 m, până la satul Doibani, prezintă un șir de bălți, legate de un fir de apă. La gura râului, pe malul stâng al Nistrului, este situată Rezervația științifică Iagorlâc, înființată în anul 1988.
Râul Iagorlâc () [Corola-website/Science/328362_a_329691]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic) situată în județul Timiș, pe teritoriul administrativ al orașului Făget. Aria naturală cu o suprafață de 20 hectare se află în extremitatea nord-estică a județului Timiș, în aria teritorială nordică a satului Bătești, pe partea dreaptă
Pajiștea cu narcise Bătești () [Corola-website/Science/328382_a_329711]
-
al orașului Făget. Aria naturală cu o suprafață de 20 hectare se află în extremitatea nord-estică a județului Timiș, în aria teritorială nordică a satului Bătești, pe partea dreaptă a drumului național (DN68A) care leagă orașul Făget de localitatea Margina. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o suprafață cu fâneațe aflată în zona de contact a
Pajiștea cu narcise Bătești () [Corola-website/Science/328382_a_329711]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip forestier) situată în județul Timiș, pe teritoriul administrativ al comunei Ghiroda. Aria naturală cu o suprafață de 19,90 hectare, se află în partea central-nordică a județului Timiș, în lunca stângă a râului Bega, pe teritoriul sud-estic
Pădurea Bistra () [Corola-website/Science/328405_a_329734]
-
o suprafață de 19,90 hectare, se află în partea central-nordică a județului Timiș, în lunca stângă a râului Bega, pe teritoriul sud-estic al satului Ghiroda, în partea nordică a localității Moșnița Veche, la 12 km. distanță față de municipiul Timișoara. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o zonă împădurită cu scop de protecție pentru specii arboricole
Pădurea Bistra () [Corola-website/Science/328405_a_329734]
-
(monument al naturii numit și "Peștera Ghiocelu") este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip speologic) și, face parte din complexul carstic al Cheilor Bicazului. Este situată în județul Neamț pe teritoriul administrativ al comunei Bicazu Ardelean. Aria naturală se află spre la limita vestică a județului Neamț cu județul Harghita în
Peștera Munticelu () [Corola-website/Science/327571_a_328900]
-
a apei Bicazului - în apropierea porțiunii din drumului național DN12C care leagă localitatea Bicazu Ardelean de Lacu Roșu prin "Cheile Bicazului". Acesul spre peștera se face din dreptul carierei de calcar Surduc, la un sfert de km de intrarea în rezervația Cheile Șugăului. Rezervația naturală cu o suprafață de 0,10 hectare, face parte din situl Natura 2000 "Cheile Șugăului - Munticelu" și reprezintă o cavernă cu o mare varietate de formațiuni concreționare, în abruptul calcaros al "Masivului Munticelu". Cu o dezvoltare
Peștera Munticelu () [Corola-website/Science/327571_a_328900]
-
în apropierea porțiunii din drumului național DN12C care leagă localitatea Bicazu Ardelean de Lacu Roșu prin "Cheile Bicazului". Acesul spre peștera se face din dreptul carierei de calcar Surduc, la un sfert de km de intrarea în rezervația Cheile Șugăului. Rezervația naturală cu o suprafață de 0,10 hectare, face parte din situl Natura 2000 "Cheile Șugăului - Munticelu" și reprezintă o cavernă cu o mare varietate de formațiuni concreționare, în abruptul calcaros al "Masivului Munticelu". Cu o dezvoltare de 120 m
Peștera Munticelu () [Corola-website/Science/327571_a_328900]
-
o protecție strictă. Arealul este permanent accesibil și vizitarea lui nu necesită echipament special. Nefiind electrificată, necesită totuși procurarea unor surse personale de lumină. În apropiere pe "Șaua Glodului" se găsește "Peștera Tunel", care traversează stânca pentru a ieși în rezervația "Cheile Șugăului". Dezvoltarea sălii s-a făcut de-a lungul unui plan tectonic înclinat spre est al "Masivului Munticelu", în care exista o diaclază înclinată tot spre est cu 30-40° ce a fost intersectată de o fractură principală orientată de la
Peștera Munticelu () [Corola-website/Science/327571_a_328900]
-
(monument al naturii numit și "Jgheabul cu gaură"), este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt - speologic și faunistic), situată în județul Neamț pe teritoriul administrativ al comunei Bicazu Ardelean. Aria naturală se află la 965 m altitudine în partea nord-vestică a satului Telec și, în imediata apropiere a DJ127A în nord-estul
Peștera Toșorog () [Corola-website/Science/327577_a_328906]
-
luate măsuri de protejare și conservare, actual peștera se află într-o stare de degradare ireparabilă (o parte dintre stalactite și stalagmite au fost distruse de către turiști, există urme ale unor vetre de foc și pereții poartă urme de gravură). Rezervația este de interes speologic și faunistic. Din punct de vedere geologic, peștera reprezintă un caz particular, legat de dezvoltarea endocarstului în conglomerat. A apărut printr-un mecanism genetic complex și, datorită inactivării procesului de carstogeneză este o peșteră de tip
Peștera Toșorog () [Corola-website/Science/327577_a_328906]
-
Cuza” din Iași, dar explorarea deplină a acesteia s-a făcut în 1988 de către Clubul Sportiv Montana Onești. Arealul, cu o suprafață de un hectar, a fost declarat arie protejată în 1971 la propunerea Muzeului de Științe Naturale Piatra Neamț și Rezervație naturală mixtă în 1994, acest regim fiind reconfirmat prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate").
Peștera Toșorog () [Corola-website/Science/327577_a_328906]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip paleontologic) situată în județul Neamț, pe teritoriul administrativ al orașului Piatra Neamț. Aria naturală se află la nivelul terminației sudice a Munților Stânișoarei pe culmea Cozla (679 m), în partea nord-vestică a orașului Piatra Neamț în spațiul format de
Locul fosilifer Cozla () [Corola-website/Science/327582_a_328911]
-
în județul Neamț, pe teritoriul administrativ al orașului Piatra Neamț. Aria naturală se află la nivelul terminației sudice a Munților Stânișoarei pe culmea Cozla (679 m), în partea nord-vestică a orașului Piatra Neamț în spațiul format de unghiul dintre DN15 și DN15C. Rezervația naturală cu o suprafață de 10 hectare a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și, reprezintă o zonă muntoasă de
Locul fosilifer Cozla () [Corola-website/Science/327582_a_328911]
-
stratele de rocă alcătuite din conglomerate de marne și gresii, s-au descoperit depozite fosilifere de pești, caracteristice zonelor cu un climat subtropical ale acestei perioade. Fosilele identificate aici pot fi vizionate la Muzeul de Științe Naturale din Piatra Neamț. Inițial, rezervația a fost declarată arie de interes local în 1971. În 1992 Academia Română publica lista ariilor protejate din județul Neamț, listă în care se regăseau cele 2 zone ca fiind clasificate conform nomenclaturii IUCN. Declararea ca zonă protejată de interes zonal
Locul fosilifer Cozla () [Corola-website/Science/327582_a_328911]
-
a făcut totuși ulterior în 1994, iar la nivel național a fost declarată arie protejată în anul 2000, prin "Legea Nr.5 din 6 martie" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") Custodia rezervației aparține de Consiliul local și Primăria Municipiului Piatra Neamț. Există controverse privind impactul asupra ariei protejate , a proiectelor desfășurate sau în desfășurare pentru amenajarea infrastructurii turistice a dealului Cozla. În arealul orașului sau limitrof acestuia, s-au identificat 4 zone fosilifere
Locul fosilifer Cozla () [Corola-website/Science/327582_a_328911]
-
este o arie naturală protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip acvatic) situată în județul Iași, pe teritoriul administrativ al comunei Golăiești. Aria naturală cu o suprafață de 10 hectare se află în extremitatea estică a județului Iași, în Câmpia Jijiei Inferioare din Podișul Moldovei, pe teritoriul nord-estic
Cotul Bran pe Râul Prut () [Corola-website/Science/327610_a_328939]
-
teritoriul administrativ al comunei Golăiești. Aria naturală cu o suprafață de 10 hectare se află în extremitatea estică a județului Iași, în Câmpia Jijiei Inferioare din Podișul Moldovei, pe teritoriul nord-estic al satului Podu Jijiei, lângă drumul județean Sculeni - Bosia. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o zonă (Cotul Bran) pe cursul râului Prut, cu scop
Cotul Bran pe Râul Prut () [Corola-website/Science/327610_a_328939]