11,919 matches
-
și se reflectă în natura și în calitățile sale, dintre care raționalitatea și liberul arbitru sunt cele mai cunoscute. Prin aceasta se vrea să se asocieze doctrina creștină a bunătății Creatorului și cea a responsabilității creaturii, în opoziție cu o teologie care-l supune și pe Dumnezeu sclaviei destinului. Se remarcă faptul că în istoria conceptului persoanei predomină concepția substanțialistă, deși există momente de dezvoltare și a unei concepții relaționale. Printre acestea amintim momentul trinitar în gândirea creștină (sfântul Augustin), momentul
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
pentru cea mai înaltă formă de solidaritate, deoarece este locul unde sfera persoanei dobândește plinătatea ei. Cea mai înaltă formă de solidaritate este experiența persoanei totale. Persoana totală este personalitatea colectivă unită prin credință, viziuni fundamentale ale lumii, exprimate în teologii, filosofie și în legi. Poate fi identificată într-o națiune, în Biserică sau unități culturale. 3.3 Problema raportului om - Dumnezeu Întrebarea care ne poate orienta în discursul despre raportul omului cu Dumnezeu la Scheler este următoarea: în ce măsură raportul cu
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
existență decentă, confruntându-se zilnic cu problema complexă a globalizării, a emigrării și, mai ales, cu o mentalitate utilitaristă și relativistă care ignoră și uneori refuză drepturile categoriilor persoanelor defavorizate, care trăiesc la marginea societății. CONTRIBUȚIA EXPERIENȚEI UMANE LA REFLECȚIA TEOLOGIEI MORALE Introducere Ceea ce motivează și justifică studiul nostru este raportul intrinsec dintre experiența umană și experiența morală, fondată pe temeiul persoanei umane responsabile, în legătura sa verticală cu Dumnezeu și orizontală cu sine însăși, cu comunitatea umană și religioasă. În
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
dar care află în credință punctul de referință esențial pentru o auto-plasare teologică. Această noutate, din punct de vedere terminologic, constă în cele două expresii: „lumina evangheliei” și „experiența umană”, ultima necunoscută moraliștilor pre-conciliari. Din punct de vedere al izvoarelor teologiei morale, noutatea rezidă în faptul că a sintetizat cu o singură expresie - „lumina evangheliei” - diverse izvoare primare, iar cu cealaltă expresie, „experiența umană”, pe cele secundare. Scopul teologiei morale este să medieze diversele dimensiuni ale vieții creștine, dincolo de orice disociere
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
experiența umană”, ultima necunoscută moraliștilor pre-conciliari. Din punct de vedere al izvoarelor teologiei morale, noutatea rezidă în faptul că a sintetizat cu o singură expresie - „lumina evangheliei” - diverse izvoare primare, iar cu cealaltă expresie, „experiența umană”, pe cele secundare. Scopul teologiei morale este să medieze diversele dimensiuni ale vieții creștine, dincolo de orice disociere dualistă: pe de o parte, credința și, pe de altă, parte rațiunea morală, considerată în autonomia sa relativă și orientată spre credință, într-un raport de circularitate dialectică
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
sa relativă și orientată spre credință, într-un raport de circularitate dialectică. Confruntarea constantă și critică cu propriul trecut asigură măsura vitalității unei tradiții, și, în același timp, legitimează progresul prin asumarea noilor paradigme. Experiența morală asigură progresul continuu al teologiei morale și, în cadrul acesteia, subiectul moral face experiența propriilor limite și a conflictualității propriei istorii. În acest context amplu, își găsesc locul în domeniul teologiei morale cele două expresii, „lumina evangheliei” și „experiența umană”. 1.2 Legătura dintre „evanghelie” și
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
în același timp, legitimează progresul prin asumarea noilor paradigme. Experiența morală asigură progresul continuu al teologiei morale și, în cadrul acesteia, subiectul moral face experiența propriilor limite și a conflictualității propriei istorii. În acest context amplu, își găsesc locul în domeniul teologiei morale cele două expresii, „lumina evangheliei” și „experiența umană”. 1.2 Legătura dintre „evanghelie” și „experiență” Am subliniat mai sus că există o continuă integrare între „lumina evangheliei” și „experiența umană”. E. Chiavacci consideră experiența morală ca pe o experiență
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
verifica această legătură vrem să interogăm experiența asupra semnificației ei pentru etica normativă. B. Schüller consideră că semnificația experienței apare ca o „modalitate cognitivă” pentru științele empirice, atât științele naturale, cât și cele umane. Experiența nu este „modalitatea cognitivă” a teologiei și a metafizicii, nici a științelor formale (logica, matematica). Aici experiența nu are ca obiect valorile, ci faptele. Se vorbește despre două tipuri de experiență: experiența ca percepție reală și experiența ca percepție de fapt. În cazul experienței ca percepție
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
în care oamenii sunt chemați să acționeze moral. O ulterioară clarificare a problemei supusă dezbaterii o extragem din raportul ortodoxie și ortopraxis. 1.3 Ortodoxie și ortopraxis Termenul „ortopraxis” (din grecescul orthós = corect și pràxis = acțiune) a fost introdus în teologie prin contribuția teologiei eliberării și a teologiei politice, pentru a face apel la dimensiunea „practică” a vieții creștine care nu se reduce la o credință pură, ci se manifestă printr-o acțiune corectă. Cadrul în care discursul despre „ortopraxi” este
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
sunt chemați să acționeze moral. O ulterioară clarificare a problemei supusă dezbaterii o extragem din raportul ortodoxie și ortopraxis. 1.3 Ortodoxie și ortopraxis Termenul „ortopraxis” (din grecescul orthós = corect și pràxis = acțiune) a fost introdus în teologie prin contribuția teologiei eliberării și a teologiei politice, pentru a face apel la dimensiunea „practică” a vieții creștine care nu se reduce la o credință pură, ci se manifestă printr-o acțiune corectă. Cadrul în care discursul despre „ortopraxi” este inserat pretinde ca
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
moral. O ulterioară clarificare a problemei supusă dezbaterii o extragem din raportul ortodoxie și ortopraxis. 1.3 Ortodoxie și ortopraxis Termenul „ortopraxis” (din grecescul orthós = corect și pràxis = acțiune) a fost introdus în teologie prin contribuția teologiei eliberării și a teologiei politice, pentru a face apel la dimensiunea „practică” a vieții creștine care nu se reduce la o credință pură, ci se manifestă printr-o acțiune corectă. Cadrul în care discursul despre „ortopraxi” este inserat pretinde ca, în Biserică, teoria și
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
a vieții creștine care nu se reduce la o credință pură, ci se manifestă printr-o acțiune corectă. Cadrul în care discursul despre „ortopraxi” este inserat pretinde ca, în Biserică, teoria și experiența să nu fie în contradicție. Raționalismul în teologie presupunea ca revelația să fie dată în concepte sustrase evoluției istorice și lipsite de caracterul de perspectivă. Biserica, fixând adevărul revelat în această concepție, avea datoria de a formula credința în expresii riguroase, punând-o la adăpost de contaminări sau
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
să fie dată în concepte sustrase evoluției istorice și lipsite de caracterul de perspectivă. Biserica, fixând adevărul revelat în această concepție, avea datoria de a formula credința în expresii riguroase, punând-o la adăpost de contaminări sau aproximări. Fractura dintre teologie și etică, dintre adevăr și acțiune, s-a creat atunci când teologii catolici, optând pentru caracterul său abstract și rigiditatea noțiunii, au reacționat împotriva moderniștilor care optau pentru nedeterminarea conceptuală a experienței religioase. La preocuparea de a acorda o mai mare
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
caracterul de perspectivă. Biserica, fixând adevărul revelat în această concepție, avea datoria de a formula credința în expresii riguroase, punând-o la adăpost de contaminări sau aproximări. Fractura dintre teologie și etică, dintre adevăr și acțiune, s-a creat atunci când teologii catolici, optând pentru caracterul său abstract și rigiditatea noțiunii, au reacționat împotriva moderniștilor care optau pentru nedeterminarea conceptuală a experienței religioase. La preocuparea de a acorda o mai mare relevanță practicii a contribuit redescoperirea ideii de adevăr biblic și a
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
a devenit eveniment în istoria umană și care a avut manifestarea sa supremă în Cristos. De aici derivă, în mod inerent, niște consecințe semnificative: nu numai speculația, ci și acțiunea, practica, sunt necesare pentru a cunoaște dimensiunile cuvântului lui Dumnezeu; teologia se face nu numai studiind adevărul revelat, ci chiar realizându-l; orice formă de acțiune ajută la progresul cunoașterii creștinismului și la practicarea carității. G. Gatti afirmă că: „Mai mult decât orice altă formă de știință, știința morală este total
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
a exteriorității sale, se deschide ulterior spre experiența morală. La aceasta se referă, în mod special, documentul conciliar Gaudium et spes nr. 46. 2.3 De la experiența umană, la experiența morală Potrivit afirmației documentului conciliar Gaudium et spes nr. 46, teologia morală trebuie să rămână ancorată și fondată în „lumina evangheliei” și în „experiență”. După cum se observă, recurgerea la experiență în cadrul reflecției morale nu este formulată în mod clar, dar ni se oferă niște indicații care pot fi considerate drept piste
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
diminuat. Care sunt cauzele care au abătut atenția de la sensus fidelium? Dintre acestea amintim: preocuparea față de imutabilitatea și caracterul istoric al dogmei în contextul polemicii asupra semnificației și interpretării dogmelor, participarea credincioșilor la autoritatea doctrinală a Bisericii și conflictul dintre teologie și Magister. Pe de o parte, revendicarea autonomiei teologiei față de Magister, pe de altă parte, Magisterul intervine pentru a limita fenomenul contestării și al dezacordului în Biserică. În teologia pre-conciliară, autoritatea doctrinală era competența exclusivă a Magisterului, ca regulă proximă
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
sensus fidelium? Dintre acestea amintim: preocuparea față de imutabilitatea și caracterul istoric al dogmei în contextul polemicii asupra semnificației și interpretării dogmelor, participarea credincioșilor la autoritatea doctrinală a Bisericii și conflictul dintre teologie și Magister. Pe de o parte, revendicarea autonomiei teologiei față de Magister, pe de altă parte, Magisterul intervine pentru a limita fenomenul contestării și al dezacordului în Biserică. În teologia pre-conciliară, autoritatea doctrinală era competența exclusivă a Magisterului, ca regulă proximă, pentru că ei îi aparținea funcția activă de a păstra
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
dogmelor, participarea credincioșilor la autoritatea doctrinală a Bisericii și conflictul dintre teologie și Magister. Pe de o parte, revendicarea autonomiei teologiei față de Magister, pe de altă parte, Magisterul intervine pentru a limita fenomenul contestării și al dezacordului în Biserică. În teologia pre-conciliară, autoritatea doctrinală era competența exclusivă a Magisterului, ca regulă proximă, pentru că ei îi aparținea funcția activă de a păstra și a interpreta depozitul credinței, iar teologia avea doar o funcție auxiliară și subordonată Magisterului. Pentru a depăși acest model
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Magisterul intervine pentru a limita fenomenul contestării și al dezacordului în Biserică. În teologia pre-conciliară, autoritatea doctrinală era competența exclusivă a Magisterului, ca regulă proximă, pentru că ei îi aparținea funcția activă de a păstra și a interpreta depozitul credinței, iar teologia avea doar o funcție auxiliară și subordonată Magisterului. Pentru a depăși acest model ecleziologic, în derularea Conciliului Vatican II era necesară inserarea raportului dintre teologie și Magister, în contextul mai amplu al funcțiilor ecleziale de transmitere a Revelației. Contrar așteptărilor
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
pentru că ei îi aparținea funcția activă de a păstra și a interpreta depozitul credinței, iar teologia avea doar o funcție auxiliară și subordonată Magisterului. Pentru a depăși acest model ecleziologic, în derularea Conciliului Vatican II era necesară inserarea raportului dintre teologie și Magister, în contextul mai amplu al funcțiilor ecleziale de transmitere a Revelației. Contrar așteptărilor, s-a ajuns nu doar la o amplificare a conflictualității dintre Magister și teologie, ci chiar la o neglijare a semnificației sensus fidelium, care participă
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
ecleziologic, în derularea Conciliului Vatican II era necesară inserarea raportului dintre teologie și Magister, în contextul mai amplu al funcțiilor ecleziale de transmitere a Revelației. Contrar așteptărilor, s-a ajuns nu doar la o amplificare a conflictualității dintre Magister și teologie, ci chiar la o neglijare a semnificației sensus fidelium, care participă la medierea Revelației. Există două documente conciliare care vorbesc despre sensus fidelium: documentul conciliar Lumen Gentium nr. 12 oferă o descriere completă, iar Dei Verbum nr. 8 îl menționează
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
formă de cunoaștere a Revelației. Problema este că nu se revelează legătura dintre experiență și sensus fidelium, fie din cauza mentalității pe care deja am descris-o, fie din cauza conceptului de experiență care are nevoie de o inserare corectă în contextul teologiei. Tocmai categoria experienței ne permite să descriem sensus fidei. Constituția Dei Verbum nr. 8 stabilește o conexiune directă între experiență și sensum fidei: „crește, de fapt, înțelegerea, atât a lucrurilor, cât și a cuvintelor transmise, fie prin contemplarea și prin
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
doar Magisterul episcopilor, dar și învățătura specializată a teologilor; nu este doar învățătura teologilor, dar și sensus fidei, intuiția sfinților, intuiția poporului lui Dumnezeu. Concluzie Considerăm că referința la experiența umană este fundamentală pentru dezvoltarea continuă a antropologiei și a teologiei morale. Chiar dacă este vorba de o tratare limitată a temei ca extensie și profunzime, am vrut înainte de toate să oferim o privire riguroasă asupra conceptului de „experiență”, în intersectarea ei cu științele teologice și umane. De asemenea, am încercat să
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
evidențiem rolul său important în înțelegerea exigențelor condiției umane (omul nu este doar rațiune, voință, sentiment, ci și fragilitate, nevoie, slăbiciune) și, pe de altă parte, participarea (care nu poate să nu fie benefică) laicilor în procesul de aprofundare a teologiei în general și în particular, în teologia morală, fiind convinși că „adevărata creștere a comunităților creștine și a tuturor membrilor în viața de credință, chiar la nivelul de cunoaștere și de competență doctrinală, poate să garanteze Biserica în fața riscurilor de
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]