14,383 matches
-
era. Ar fi fost Însă mai bine și mai moral, Într-o țară lipsită atâta vreme de orice exercițiu democratic, ca tonul democrației să-l dea Însăși Puterea. Dar poate cerem prea mult Puterii. Orice putere lăsată În voia ei tinde să se consolideze și să se perpetueze. Alegerile, atât legislative, cât și prezidențiale, s-au desfășurat În mai 1990; au fost și ceva nereguli, dar nu de natură să modifice substanțial rezultatul efectiv al votului. Iliescu a fost plebiscitat, obținând
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
procedau la reforme radicale și atrăgeau spre ele aproape toate investițiile occidentale din zonă). Anii Iliescu Regimul Iliescu se prelungește până În 1996. Sunt ani În care România se mișcă Încet, dar, prin forța lucrurilor, se schimbă puțin câte puțin. Disputele tind să se deplaseze din stradă În arena politică, deși se menține Încă un potențial de violență, simbolizat În primul rând de Valea Jiului, acolo unde liderul sindical Miron Cozma, hipnotizându-i parcă pe mineri și În disprețul absolut al legilor, ajunge
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
familii care din sărăcie Își abandonează copiii. Au fost și copii vânduți, „Înfiați“ În condiții suspecte; greu de spus ce s-a Întâmplat cu ei după ce-au trecut granița. Autoritățile europene s-au văzut nevoite să intervină În ceea ce tindea să devină un scandal al adopțiilor; În prezent, reglementările au devenit mult mai stricte. Unii copii abandonați ajung În „cămine“, ale căror condiții de viață (hrană insuficientă, lipsa oricărei călduri umane) i-au Înspăimântat pe vizitatorii occidentali. Alții stau sub
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
pe maghiarii transilvăneni, dar și pe destui români de la granița vestică. Explicația e simplă: Ungaria se prezintă În toate privințele mai bine decât România. Nu este „vina“ ei! Însă de aici până la destrămarea României e cale lungă. Și totuși, lucrurile tind să se amelioreze. Neînțelegerile periodice n-au condus la crize majore. Raporturile politice dintre România și Ungaria au ajuns nesperat de bune. Măcar de dragul maghiarilor din România, Ungaria nu poate fi indiferentă la soarta României. Iar România a avut nevoie
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
stearpă, ilustrațiile zgâindu-se la noi cu luciul sticlos al monitorului de calculator. Totul mi se părea vag ireal. Fusesem distribuit în rolul de tată și soț - de protector -, dar îndoielile mele erau uriașe. Însă mă mâna un țel superior. Tindeam involuntar spre ceva. Am abordat un ton mult mai autoritar cu copiii atunci când deveneau obraznici sau indiferenți sau răsfățați și asta părea s-o deconecteze pe Jayne. (Însă Jayne îmi pretindea în același timp să rămân „pe fază“, așa că mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Eram condamnați. O meritam. Iar eu eram obosit (Ce o îngrijora pe Jayne în afara acelor scene care trebuiau filmate din nou? Copiii ne imitau expresiile faciale, care în ultima lună fuseseră grimase agasate.) Și atâția copii erau dați dispăruți, încât tindea să devină o epidemie. Aproximativ doisprezece băieți dispăruseră de când ajunsesem aici în iulie - numai băieți. Fotografiile lor erau postate pe Internet și noi informații erau afișate pe site-uri speciale, fețele lor fixându-te solemn, umbrele lor urmărindu-te peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Andrei Bodiu, competent „consumator” de sport.) Tot astăzi se joacă meciul Franța-Danemarca la Euro 2000, este debutul Franței, dar pasiunea francezilor pentru fotbal nu are conotații de... destin național, precum în cazul românilor, care, incapabili de fapte pe alte planuri, tind să-și oblojească frustrările istorice cu driblingurile lui Hagi, din ce în ce mai sleite și ele... VITALIE CIOBANU: Mă gândisem într-o primă fază să rămân în oraș, să bat străzile, împreună cu alți vreo doi colegi ce renunțaseră la escapada în podgorii - ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
naționaliste. La Paris facem mereu acest lucru. Revine Sylvia Treudl, pentru a-l acuza pe cancelarul Schlussel, care a inițiat coaliția cu Haider. Schlussel, liderul Partidului Conservator, este adevărata problemă, conchide ea. Natacha Michel vorbește mult și foarte repede și tinde să monopolizeze discuția, să o plaseze într-un plan teoretizant. Ceilalți invitați schimbă priviri între ei. Dar nimeni nu rostește o vorbă despre pericolul... neocomunismului în Europa de Est, ai cărui exponenți au preluat sloganurile naționaliste. Un asemenea hibrid ideologic s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Francisca, În absența stăpânilor și Animale bolnave, am reușit, cred eu, să zdruncin tipul de roman comunist, realist-socialist, dând un semnal pentru un alt tip de artă, profund diferit de cel oficial și în contradicție cu acesta, o artă ce tindea să se aproprie de experiențele majore ale marii arte occidentale și ruse, de un Dostoievski sau Th. Mann. Sigur, nu eram singurul! Nici nu aș fi putut „învinge” singur! 3 În toamna lui ’65 când am debutat cu Francisca locuiam
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
de a face carieră politică după ’89, și reușita, după părerea mea, nu a fost nici pe departe pe măsura „sacrificiilor” și tributului de inconstanță morală și umană la care s-au pretat. Și-apoi, „ei”, aceste exemplare umane ce tind a deveni modele de urmat, modele noi și atât de necesare „noii societăți” după o jumătate de secol de false modele, ignoră oare faptul că o exemplaritate morală sau profesională nu se poate clădi pe „schimbare”, pe versatilitate caracterială, oricât
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
o vizită acasă, oferindu-mi referatul care a făcut, în sfârșit, posibilă apariția cărții; redactor de carte: curajoasa și priceputa Geta Naidin-Dimisianu; director de editură: romancierul de prim rang și amicul George Bălăiță. Ambiția, o spuneam, când e „mare”, când tinde să se transforme dintr-o simplă și tenace pornire cvasi-arivistiă, cvasi-emulativă, trebuie ea însăși să se „radicalizeze”, să se „autodepășească”, să se nege, într-un fel, să-și distrugă, cumva, forma și chiar conținutul primei ei „înfățișări”. Iată, am „aclimatizat
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Jurnal București Iași. Documentare pentru Frații Jderi 127 pagini (aproximativ 1932-1934). Informații despre Moldova sub Petru Rareș (aproximativ 1936). Maia Mitru PARTEA I (1906-1913) [REFLECȚII. IMPRESII]* În evoluția lui eliberând din când în când necontenit forme tot mai ameliorate omul tinde cătră personalități; asta pare a fi legea vieții lui; deci silința de a confecționa om standard, om-mașină, număr cenușiu din turmă, îmi apare ca o aberație, ca o crimă împotriva destinului nostru. Mă simt prin suflet și intelect singur și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
zarea dealului. Și mai este în fruntea batalionului nostru și domnul maior Stoianovici care are o curioasă înfățișare de om care pare că se gândește adânc, și care, lucru curios, nu se gândește niciodată la nimic. Capul său stă drept, tinde spre cer, ca un balon gol, nu stă plecat în piept ca de plumb, cum stă plecat capul monstruos al domnului maior Ghelemè. Și mai vezi comandând diferite companii pe diferiți vechi căpitani care nu și-au petrecut vieața în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
o scenă a balconului de un gen nou. Julietta pe scară și la geam, într-un vagon de clasa III un Romeo unsuros, Julietta ștergătoare de geamuri. În esența lor, sentimentul și situația sunt aceleași. Culturile sunt organisme vii, care tind întăiu spre strălucirea maturității ș-apoi spre moarte. Ele sunt cuprinse în eterna și necontenit înnoita lege a evoluției. 4 Iunie 927, la ora 5 dim. suntem aproape de Buda-P(esta). Locuri joase, ușoare cline tărăgănate, sălcii și arinișuri, ici colo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și complimente schițate dela distanță. Astăzi, datorită progresului, căci, orice am face, suntem în progres, distanțele au căzut. Dansatorii se apropie cât mai mult. Și pentrucă dansurile negrilor au un caracter anumit, haina trebuie să se simplifice cât mai deplin, tinzând la toaleta originalelor din Dahomey ori Ubanghi. În explicația moralității modei actuale, trebuie să intre și această observație. Deaceia cred că n-avea dreptate acel boier moldovan, celebru ironist, când spunea: Cucoane, pe vremea mea asăminea giocuri sî giucau în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Întreprinderea a pornit din vremea când filologul rus Marr preconiza ideea că revoluția limbii trebuie să completeze revoluția socială politică. Stalin a lămurit chestia; greșala însă mai subsistă la unii bărbați pretențioși de la Chișinău. Știința filologică rusească, după cât se vede, tinde să statornicească adevărul, spunându-și cuvântul prin reprezentanții ei atunci când s-a vorbit despre traducerea în limba moldovenească a lui Mitrea Cocor și Nicoară Potcoavă. Joi 17 dechembrie. Asară, la Ambasada R.P.R., masă. Participanți, pe lângă personalul Ambasadei, Boris Polevoi, Apletin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Vinogradov cu doi colaboratori ai săi, Budagov și Mihalci. Am discutat despre frământările de la Chișinău în ce privește limba moldovenească. Unii dintre scriitorii mai buni ai Republicii Socialiste Moldovenești înțeleg că limba moldovenilor Republicii trebuie să fie una cu limba română. Alții tind s-o diferențieze. Punctul de vedere al Academicianului Vinogradov și al colaboratorilor săi ca și al filologului Sismariov de la Leningrad, este că limba română e una cu a moldovenilor. Deci operile din literatura română ar urma să fie numai transcrise
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
din care s-a realizat o parte ne-am dus, cu Mihail Andreici, la pescuit la una din aglomerațiile de ape din lungul canalului. Întinderi imense pustii; bătea vântul. O mare tristeță se întindea subt cer. Era o regiune care tindea să se transforme prin trecerea canalului și creerea de irigații. Vălul femeilor musulmane: parangeŕ sat în Uzbekistan: chișlac , , , Caucaz: aul Recolta cu combine Un asemenea agregat înlocuiește zilnic 950 oameni, 150 cai, 37 semănătoare, 20 de batoze. Sute de mii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Tbilisi, drumul ne duce sâmbătă spre Gori. Tot ce se lucrează acuma pentru îmbunătățirea agriculturii, constituie o sforțare vrednică de admirație. Țara e săracă; munca și îndârjirea omului o îmbogățesc și o împodobesc necontenit. Dărâmarea munților trebuie oprită. Plantațiile începute tind să cucerească golurile. Caucazul a fost pustiit de feudalitatea trecută, de turci și tătari și de stăpânitorii din urmă, spre a putea ține în frâu mai lesne acest popor independent și viteaz. Vizită pe drumul Tbilisi-Gori, la vechea mănăstire Mțheta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
-n marginea drumului ici-colo. Priveliștea e pitorească prin sălbătăcie; deoparte și de alta a șoselei păreți abrupți de stâncă; și în prăpastie tunetul apei. Șoseaua e tăiată în coasta muntelui deasupra râpei. Pe-alocuri, brazi bătrâni foarte înalți (60 m.) tinzând din râpă spre lumina de sus. Pretutindeni în lungul șoselei care duce sus, spre Vathara, am recunoscut lucrarea iernii trecute. Viscolituri mari (8 m.) au dărâmat case de adăpost, și clădiri ușoare pentru popasul drumeților. Stâlpii de beton pentru lampioane
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
politica din adunările noastre amicale, lăsând fiecăruia libertatea să activeze în viața socială potrivit cu natura și înclinările sale. Între oameni sinceri, opiniile politice, ca și credințele religioase, se respectă: e ceea ce numim noi "legea toleranței". Afirm că disciplina noastră nu tinde să aservească pe nimeni, ci, dimpotrivă, lucrează să formeze caractere și valori deci oameni liberi pentru serviciul Patriei. Om liber este acela care poate să se ridice deasupra pasiunilor, instinctelor, poftelor materiale; care poate ajunge prin rațiune, la stăpânirea de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
brutal însuși spiritul instituției noastre. Ci să-i călăuzim prudent în calea Adevărului cătră Dreptate, Iubire și Frumos. Francmasoneria declară de la început adepților săi că nu pretinde a fi descoperit adevărul. Nu enunță dogme; nu face afirmații cu caracter definitiv. Tinde numai să te pună pe calea adevărului; să facă adică din discipol un om în stare de a se călăuzi el însuși, de a-și realiza propria personalitate în cele mai fericite condițiuni pentru binele Patriei. Lucrătorul care intră aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
primite de-a gata, iar pe de altă parte se desface din deprinderi grosolane, din înclinări spre vițiu, din instincte și egoism. Procedând astfel, își afirmă în sensul cel mai bun al cuvântului libertatea sa. Neofitul, prin urmare, trebuie să tindă a realiza din sine însuși, în primul rând, o inteligență larg deschisă tuturor ideilor susceptibile de a provoca o modificare a convingerilor prezente. Cel care a încremenit în anumite idei nu e un om de lumină și de progres: e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
raporturile de la inițiat la inițiat, oricare ar fi deosebirea ierarhică, guvernează un angajament bilateral. Sinceritatea ca și supunerea la aceiași disciplină nu sunt obligatorii numai pentru mine. Pe de altă parte instituția noastră după toate regulele în alcătuirea ei organică tinde să formeze personalități, oameni liberi, caractere. Cine pretinde că ea ar fi guvernată de superiori necunoscuți, sau că ar trebui să fie o coterie putând fi pusă în slujba unor interese trecătoare sau personale, sau i-ar impune un spirit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
le dau o îndrumare națională. În acest scop am dus lupte, am provocat sciziuni și regrupări, până în Fevruarie 1937, când organizațiile cunoscute mie s-au închis din ordinul guvernului și de atunci nici una din acestea n-a mai activat. Am tins întăi la independența organizației față de organizații străine. Am înțeles ca organizația să aibă în rândurile ei, nealterate: 1) credință în Dumnezeu, 2) devotament cătră patrie și rege, 3) respectul familiei și al legilor în ființă; 4) preocupări de ordin național
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]