14,689 matches
-
interviu publicat în "Adevărul" din 16 iulie 1933, De vorbă cu Mihail Sadoveanu despre Masonerie și ultimul său roman, scriitorul dezvăluia faptul că îi e ușor să răspundă la întrebări "cu caracter exterior și practic", dar dincolo de ele există o trăire intimă a masoneriei: "Nu se poate răspunde la întrebările cu caracter personal și inițiatic. Cum înțeleg eu Dumnezeirea și nemurirea sufletului, problemele vieții și morții, destinul meu, scopul vieții, noblețea progresivă a speciei, toate acestea alcătuisc acel domeniu al esoterismului
Sadoveanu francmason by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8677_a_10002]
-
a unor formule ale clasării , fie și monoton elogioase, l-ar fi dezavantajat deopotrivă. Nu doar programatic ci și prin consecvența actului literar de-o anume substanță, Mihail Sebastian a pus accentul pe conceptul de viață, implicînd prezența, concretul, imediatul trăirii, suflul necurmatei deveniri, inconceptibile în lipsa diversității și a contradicțiilor . Cîteva sintagme semnificative: "spectacolul vieții", "experiența vieții", "fluxul vieții", "în mijlocul vieții", "viața diversă și proaspătă", "detaliul de viață" etc. Autorul Orașului cu salcîmi aderă la noua accepție a autenticității, în vogă
Din nou Mihail Sebastian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8700_a_10025]
-
întâmplări și fapte ce pot fi întâlnite și în viața reală; fantastică -în care întâmplările și faptele se desfășoară într-o lume imaginară, ce nu poate fi întâlnită în realitate (nuvele, romane fantastice, basme); - psihologică - prezintă întâmplări în care predomină trăirile sufletești ale personajelor (nuvela, romanul, drama psihologică); - istorică -în care sunt evocate evenimente și întâmplări din istoria popoarelor (legenda istorică, romanul, nuvela, drama istorică). Momentele subiectlui: a) Expozițiunea - care cuprinde prezentarea locului, a momentului și a personajelor ce vor participa
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
Genul liric (< fr. lirique < lat. lyricus < gr.lirikos , lyra= "liră") cuprinde totalitatea textelor poetice, în care gândurile și sentimentele autorului sunt comunicate în mod direct, prin eul liric.Eul liric este o "voce" interioară care comunică sentimente, stări, emoții, impresii, trăiri, relații interumane (singurătatea, dragostea, prietenia) sau exprimă un anumit raport eurealitate. Ideea reprezintă atitudinea scriitorului față de tema abordată, semnificațiile operei. Mesajul literar vizează sentimentele, ideile, atitudinile pe care le cominucă autorul prin creația sa. În cadrul creațiilor lirice, întâlnim următoarele specii
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
dintr-o principală și o subordonată. Această structură sintactică impune narațiunii un ritm sacadat, emoția intensă părând a întrerupe din loc în loc relatarea faptelor. Aceeași emoție, care se manifestă la scriitor în momentul povestirii cu aceeași forță ca în momentul trăirii directe a evenimentelor, determină reluările obsesive ale unor imagini chinuitoare: "I-au adunat soldații. Pe toți morții i-au adunat soldații. Au săpat o groapă largă, adâncă. Cu fețe de pământ au săpat groapa soldații.” Lirismul este potențat de inversarea
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
dintre categoriile estetice. De exemplu, romantismul reconsideră urâtul și grotescul, categorii negate de clasicism. Frumosul este categoria estetică fundamentală, caracterizată prin armonia dintre conținut și formă, prin proporție și echilibru, care generează sentimente de satisfacție, plăcere și admirație. Frumosul stimulează trăirea spirituală, receptorul reflectând, prin echilibrul lui subiectiv, echilibrul obiectiv al operei de artă. Definirea frumosului a constituit o preocupare de seamă a filozofilor esteticieni și a literaților, pornind de la Platon, pentru care frumosul este un lucru folositor, potrivit scopului său
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
cuiburi se adună, Se ascund în rămurele Noapte bună! Doar izvoarele suspină Pe când codrul negru tace; Dorm și florile-n grădină Dormi în pace!” Și lumea gingașă a celor "care nu cuvântă”, surprinsă de E.Gârleanu, determină prin grația ei trăiri pline de sensibilitate: "Pe mușchiul gros, cald ca o blană a pământului, căprioara stă jos, lângă iedul ei. Acesta și-a întins capul cu botul mic, catifelat și umed, pe spatele mamei lui, și, cu ochii închiși se lasă dezmierdat
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
Interesele sunt formațiuni motivaționale mai complexe decât trebuințele și motivele deoarece implică organizare, constanță și eficiență. În structura lor psihică intră elemente cognitive, afective și volitive. Orientarea spre o activitate presupune prezența unor cunoștințe, intrarea în funcțiune a activismului mintal, trăirea ei ca o stare agreabilă, care produce plăcere dar care, totodată, împinge spre acțiune, spre control, spre punerea în disponibilitate a unor calități ale voinței. Există interese generale și personale, pozitive și negative, profesionale și extraprofesionale. Cea mai răspândită clasificare
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
manifestă interes pentru tot ceea ce pune la încercare forțele sale și permite evidențierea lor. Preadolescența implică elemente de maturitate afectivă alături de aspecte de infantilism. Preadolescentul dovedește o mare sensibilitate și excitabilitate crescută, un oarecare dezechilibru, cu predominarea excitației asupra inhibiției; trăirile psihice sunt intense; reacționează la tot ceea ce se petrece în jurul său. Inegalitatea trăirilor afective îi determină pe unii cercetători să numească perioada preadolescenței ca „perioadă de criză“. Se adâncește procesul de interiorizare manifestându-se o tendință mai evidentă de întoarcere
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
lor. Preadolescența implică elemente de maturitate afectivă alături de aspecte de infantilism. Preadolescentul dovedește o mare sensibilitate și excitabilitate crescută, un oarecare dezechilibru, cu predominarea excitației asupra inhibiției; trăirile psihice sunt intense; reacționează la tot ceea ce se petrece în jurul său. Inegalitatea trăirilor afective îi determină pe unii cercetători să numească perioada preadolescenței ca „perioadă de criză“. Se adâncește procesul de interiorizare manifestându-se o tendință mai evidentă de întoarcere spre sine, de refugiu în lumea propriilor trăiri. În acestă perioadă a preadolescenței
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
se petrece în jurul său. Inegalitatea trăirilor afective îi determină pe unii cercetători să numească perioada preadolescenței ca „perioadă de criză“. Se adâncește procesul de interiorizare manifestându-se o tendință mai evidentă de întoarcere spre sine, de refugiu în lumea propriilor trăiri. În acestă perioadă a preadolescenței sentimentele morale, estetice, intelectuale cunosc o mare dezvolatare manifestându-se ca interese. Ele sunt stimulate de dobândirea unui anumit volum de cunoștințe morale, de lectură. Alături de trăirea emoțională profundă a prezentului, preadolescența se caracterizează prin
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
întoarcere spre sine, de refugiu în lumea propriilor trăiri. În acestă perioadă a preadolescenței sentimentele morale, estetice, intelectuale cunosc o mare dezvolatare manifestându-se ca interese. Ele sunt stimulate de dobândirea unui anumit volum de cunoștințe morale, de lectură. Alături de trăirea emoțională profundă a prezentului, preadolescența se caracterizează prin dezvoltare a numeroase stări afective prin care se fac adevărate proiecții în viitor. Viitorul devine apropiat, populat de năzuințe, aspirații, speranțe. Preadolescentul are posibilitatea de a- și dirija în mod conștient sentimentele
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
tipuri de procese, de componente ale actului învățării: procese-nucleu și procese-însoțitoare. În acest model al învățării se disting patru procese nucleu succesive (codarea, restructurarea, elaborarea și specializarea), interrelate, respectiv susținute de patru „procese însoțitoare“, activizante, motivogene: reglarea atenției, motivarea supraordonată, trăirea succeselor la învățătură și adaptarea la noile sarcini / probleme didactice (H. Rüppel, 1982). 6. Utilizarea competiției, a întrecerilor ca situații didactice motivogene. Aceste modalități se sprijină pe trebuința autoafirmării fiecărui elev și a grupului. Cercetările psihopedagogice (L. Negreț, 1983) recomandă
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
comună, dar diferă între ele prin numărul de cerințe. În aceste condiții se antrenează și se dezvoltă trebuințele de performanță și nivelul de aspirație al elevilor, care sunt factori motivogeni puternici. 7. Dezvoltarea motivației cognitive în interrelație cu capacitatea de trăire și înțelegere a semnificațiilor valorice (științifice, filosofice, morale, estetice etc.). Înțelegând principiile, legitățile și explicațiile științifice din diferite domenii, elevii dobândesc treptat și capacitatea de trăire și înțelegere a semnificațiilor valorice ale cunoștințelor. În raport cu natura și particularitățile informațiilor asimilate prin
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
care sunt factori motivogeni puternici. 7. Dezvoltarea motivației cognitive în interrelație cu capacitatea de trăire și înțelegere a semnificațiilor valorice (științifice, filosofice, morale, estetice etc.). Înțelegând principiile, legitățile și explicațiile științifice din diferite domenii, elevii dobândesc treptat și capacitatea de trăire și înțelegere a semnificațiilor valorice ale cunoștințelor. În raport cu natura și particularitățile informațiilor asimilate prin studierea diferitelor obiecte de învățământ, tinerii devin capabili să-și exprime opțiunile valorice. Acestea se sprijină pe motivația cognitivă a elevilor, care se conving treptat că
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
de creștere. Această motivație reunește motivul cu scopul îndemnând subiectul să se situeze pe o poziție superioară pe scara valorilor. Așa se explică faptul că numai într-o ierarhie de valori se definește nivelul de aspirație. Nivelul de aspirație ca trăire subiectivă evoluează în raport cu vârsta, cu situația economică și socială în care subiectul uman își desfășoară activitatea, precum și în funcție de trăsăturile de personalitate. În realizarea unui înalt nivel de aspirație un rol important revine cunoașterii de sine și estimării corecte
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
din când în când cu ei la "Mama răniților", nu m-am mai îndrăgostit de nici o fată, amintirea Ninetei stăruind în sufletul meu ca o arsură: era al ei sufletul care mă tulburase atât de adânc, dezgolit, intens, fierbinte, cu trăire prezentă și fatală, fără grijă de catastrofe, împotriva cărora găsise un remediu total, acel tub de care îmi vorbise parcă jubilând. Nu era ceea ce credea tata și ceea ce crezusem și eu la început în sensul propriu, o prostituată. Era mai
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
fericit, atîts timp cât Mefisto stă lângă tine, să înmoaie brațul adversarului, ca să-l răpui tu cu ușurință". Nu în asta constă mitul faustic, zise marele poet deodată înviorat. E o reânviere a mitului dionisian, a eternei întoarceri și a trăirii în afara tragediei. Goethe iubea Grecia antică, dar în același timp știa că vremurile se schimbaseră, apăruseri Dumnezeu și puternicul Mefisto. S-a adresat acestuia din urmă." ("Înțeleg, am gândit, felul cum ați fost dat afară de la catedra unde oficiați în numele
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
desființat câteva catedre, de pildă, la noi, estetica, logica și psihologia." " Logica era mai demult scoasă", zisei. "A, da? Așa e!". De unde dedusei că în mintea lui eu lipsisem de foarte multă vreme, parcă de-un deceniu. Intensitate grozavă în trăirea timpului, de unde senzația că trei ani făceau cât zece. "Deci Ben Alexandru nu mai e?" "Ben Alexandru?! A da, nu mai e, a plecat..." "Și istoria filozofiei?" S-a mai micșorat, dar catedra a rămas... Și ce faci tu acuma
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
că nu, dimpotrivă, era bine apărată. Aveam copleșitoarea impresie că alchimia ființei ei era permanent dată pe față, că nu se cenzurează nimic din ceea ce e acolo și că în fiecare clipă spectacolul interior se proiectează în afară și timpul trăirii ei curge asemeni unui râu... Râul are însă o albie, cu maluri râpoase sau pline de ierburi și un cadru uriaș, o câmpie sau niște dealuri împădurite. Sufletul ei însă parcă nu avea hotarele obișnuite, sau nu le vedeam eu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
emoțională în scopuri experimentale este de a strica scaunul pe care subiectul este rugat să se așeze, iar răspunsurile subiecților ni le putem imagina. Emoția are o configurație complexă în care distingem: * modificări organice vegetative ; * manifestări comportamentale ( gesturi, mimica etc. ); * trăiri subiective. Studiul experimental se realizează analitic și cuprinde aspecte subiective, introspective, electro-fiziologice. Înregistrările obiective nu diferențiază o stare afectivă de alta ci exprimă doar gradul de activare, intensitatea reacției emoționale; reacția introspectivă nu poate fi înlocuită prin înregistrări obiective. Teorii
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
ipotezele pe care le fac în legătură cu mecanismele de trezire, ipoteze care evoluează în funcție de cunoștințele dobândite la nivel fiziologic. 1. Teoria intelectualistă considera emoțiile drept efecte ale acordului sau conflictului dintre reprezentanți. Acordul dintre reprezentanți produce bucurie, iar conflictul generează tristețe. Trăirile afective odată apărute dau naștere la modificări organice. Este o teorie simplistă, unilaterală, care reduce emoțiile la actul cunoașterii. 2. Teoriile fiziologice periferice Versiunea clasică în succesiunea cauzală a determinismului emoției este următoarea: stimul-percepția stimulului-emoția-expresia emoțională. W. James, creatorul psihofiziologiei
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
subiecților. În grupul de control un asemenea efect lipsește. Emoția, având un caracter procesual e potențată sau diminuată de feedbackul vegetativ în funcție de gradul de emotivitate al individului. 3. Teoriile fiziologice centrale Cannon și Bard au propus teoria talamică a emoțiilor: trăirea emoțională constituie prin excelență un eveniment central, în care talamusul are un rol important. Succesiunea evenimentelor propuse de ei este: stimularea la nivelul receptorului care determină impulsul spre talamus, urmată de descărcările talamice ce produc modificări vegetative și motorii caracteristice
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
în care talamusul are un rol important. Succesiunea evenimentelor propuse de ei este: stimularea la nivelul receptorului care determină impulsul spre talamus, urmată de descărcările talamice ce produc modificări vegetative și motorii caracteristice; simultan, grație descărcărilor ascendente spre cortex apare trăirea emoțională. Deci, sursa afectivității rezidă în procese talamice și nu vegetative. Modificările organice apar simultan cu trăirea emoției dar fără a fi cauza acesteia. Caracteristic acestui grup de teorii e faptul ca pun pe seama S.N.C. atât componenta subiectivă cât și
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
care determină impulsul spre talamus, urmată de descărcările talamice ce produc modificări vegetative și motorii caracteristice; simultan, grație descărcărilor ascendente spre cortex apare trăirea emoțională. Deci, sursa afectivității rezidă în procese talamice și nu vegetative. Modificările organice apar simultan cu trăirea emoției dar fără a fi cauza acesteia. Caracteristic acestui grup de teorii e faptul ca pun pe seama S.N.C. atât componenta subiectivă cât și controlul răspunsurilor vegetative și comportamentale. Aceste concluzii sunt oferite de experimentele pe animale fiind extrapolate la om
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]