14,503 matches
-
Domnului” - cu codul și mormântul pregătit pentru domnitorul Alexandru Ioan Cuza (aflat în curtea bisericii) - cu codul IS-IV-m-B-04238.06. Satul Ruginoasa se află la o distanță de 60 km vest de municipiul Iași, între orașele Târgu Frumos și Pașcani, fiind traversat de DN 28A. El are o origine veche, prima sa atestare documentare datând din 1596. Într-un hrisov din acel an se vorbește de existență a opt case, înțelegându-se din text că satul mai cuprindea și altele. După tradiție
Biserica domnească din Ruginoasa () [Corola-website/Science/300075_a_301404]
-
este un departament în sud-estul Franței, situat în regiunea Ron-Alpi. Este numit după râul omonim ce traversează departamentul. Departamentul a fost unul dintre cele 83 de departamente create în urmă Revoluției franceze pe data de 4 martie 1790 din teritoriul a 4 provincii regale: Bresse, Bugey, Dombes, Gex și o parte a provinciei Franc-Lyonnais. Regiunea Gex a
Ain () [Corola-website/Science/300127_a_301456]
-
perpendiculară față de linia crestei, iar apele lor sunt silite - din cauza pantei foarte înclinate - să coboare în salturi, formând numeroase cascade. Printre văile cele mai pitorești se numără: văile Moașei, Șerbotei, Bâlei, Brezcioarei, Ucei Mari și Ucișoarei, Sâmbetei. Munții Făgăraș sunt traversați de cea mai înaltă șosea din România, Transfăgărășanul. Rezervațiile naturale din masivul Făgăraș sunt puține față de bogăția de plante endemice și de arii peisagistice splendide. Masivul are o climă aspră, cu caracteristici subpolare. Temperatura scade cu creșterea altitudinii. Valoarea medie
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
este complet senin. Masivul își formează și nori proprii! Aici sunt înregistrate cele mai mari valori ale precipitației, ajungând la 1400 mm/an. Iarna se produc multe avalanșe, care fac imposibilă inclusiv circulația pe drumul alpin, Transfăgărășanul, care din 1974 traversează masivul. Munții Făgărașului sunt constituiți în totalitatea lor din roci metamorfice, denumite șisturi cristaline. Distribuția generală a diferitelor varietăți de roci este în fâșii orientate de la est la vest.Cea mai sudică este formată din gnaisuri: roci de culoare deschisă
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
Argeș (de unde își trag și numele de „gnaisuri de Cumpăna”), ajugând apoi să taie Creasta Muntelui Oticu (care unește Vârful Brătilei cu Muntele Iezer), în locul numit Colții Cremenii. Mai departe, spre est, ele urmează versantul sudic al Dâmboviței, apoi o traversează și, prin Muntele Lerescu, ajung în Valea Bârsei la Rudărița, de unde se îndreaptă spre nord-est, către localitatea Holbav. La nord de această fâșie a gnaisurilor de Cumpăna-Holbav urmează o a două, formată din roci puternic șistoase și lucioase, ce se
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
populație părăsind Germania de Est până la construirea zidului. S-a decis închiderea granițelor pentru a salva Germania de Est de colaps. Pe 13 august 1961, a fost construit Zidul Berlinului. Mulți cetățeni și-au pierdut viața când au încercat să traverseze Zidul. URSS continuă să exporte alimente în RDG. Secretarul general al RDG, Erich Honecker, care a preluat funcția din 1976, a proclamat socialismul realist. Populația trebuia să-și asigure pe cont propriu traiul. PIB-ul a crescut spectaculos și a
Istoria Germaniei () [Corola-website/Science/300128_a_301457]
-
monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, la numărul 1484, având codul și fiind format din 5 obiective: Satul Ruginoasa se află la o distanță de 60 km vest de municipiul Iași, între orașele Târgu Frumos și Pașcani, fiind traversat de DN 28A. El are o origine veche, prima sa atestare documentare datând din 1596. Într-un hrisov din acel an se vorbește de existența a opt case, înțelegându-se din text că satul mai cuprindea și altele. După tradiție
Palatul Cuza de la Ruginoasa () [Corola-website/Science/300152_a_301481]
-
primesc liber la muncă în respectivul stat. Acest drept se pierde la părăsirea statului respectiv. Începând cu 1 ianuarie 2014, cetățenii români au primit liber la muncă în 28 de țări ale UE (toate țările UE, inclusiv Croația). Mărfurile care traversează frontierele interne ale Comunității Europene nu mai sunt supuse controalelor de la 1 ianuarie 1993. Libera circulație în interiorul Uniunii presupune: Aceste măsuri sunt menite să contopească cele 25 de piețe naționale ale statelor membre într-o zonă economică unică, în care
Cele patru libertăți de circulație () [Corola-website/Science/300154_a_301483]
-
și odată cu deplasarea Insulelor Galápagos spre sud-est acestea trec peste un ""loc fierbinte"". Conform acestei teorii, căldura provenită din locurile fierbinți devine periodic atât de intensă încât crusta Pământului se topește și provoacă erupții vulcanice suficient de puternice pentru a traversa platforma marină și a da naștere unor noi insule. Utilizând aceste două teorii, geologii consideră că insulele sud-estice ar fi cele mai vechi și cele din vest, ca insula Fernandina, ar fi cele mai tinere. Insulele sunt compuse din rocă
Insulele Galápagos () [Corola-website/Science/300168_a_301497]
-
și faunei din Galápagos și a absenței anumitor tipuri de animale. Inițial, insulele au fost conglomerate golașe de rocă vulcanică în mijlocul oceanului. Fiecare specie de plante și de animale existente acum - multe fiind endemice acestor insule - a fost obligată să traverseze cel puțin 1000 km de ocean pentru a ajunge la destinație. Unele specii, în special păsările și animalele acvatice, probabil că au făcut singure această călătorie lungă. Altele, cum ar fi plantele și insectele, ar fi putut fi transportate de
Insulele Galápagos () [Corola-website/Science/300168_a_301497]
-
1894 - 1897. Viaductul Millau, oficial deschis la 14 decembrie 2004, de către președintele Jacques Chirac, reprezintă unul din cele mai impozante poduri din lume: susținut de sapte piloni cu o lungime de 2460 metri și o înălțime maximă de 270 m, traversează valea râului Târn, situată la cinci kilometri la vest de Millau. Podul Regele Carol I, construit de Anghel Saligny la Cernavoda, inaugurat în anul 1895, se compunea dintr-un pod peste brațul Borcea (unul dintre brațele Dunării), unul peste Dunăre
Viaduct () [Corola-website/Science/300182_a_301511]
-
de predare în care ebraica, deși de foarte curând resuscitată ca limbă vorbită, a eliminat limba germană. La inceputul secolului al XX-lea s-a inaugurat la Haifa și prima gară feroviară, care era statia terminus a „Trenului văilor” care traversa Valea Izreel (Esdraelon), unind Haifa cu linia ferată a Hejazului care pornea din zona Hijaz din Arabia si se indrepta spre regiunea Transiordania și Siria. Aceasta conexiune, menită să lege Haifa cu alte centre ale Imperiului Otoman, a contribuit la
Haifa () [Corola-website/Science/300200_a_301529]
-
Brănești este o comună în județul Ilfov, Muntenia, România, formată din satele Brănești (reședința), Islaz, Pasărea și Vadu Anei. Comuna Brănești se află în estul județului Ilfov, pe malul stâng al râului Pasărea. Localitatea de reședință a comunei este traversată de șoseaua națională DN3, care leagă Bucureștiul de Călărași. La Brănești, această șosea se intersectează cu șoseaua județeană DJ100, care o leagă spre sud de Fundeni (județul Călărași) și spre nord-vest de Găneasa, Afumați (DN2), Ștefăneștii de Jos, Tunari și
Comuna Brănești, Ilfov () [Corola-website/Science/300210_a_301539]
-
Călărași. La Brănești, această șosea se intersectează cu șoseaua județeană DJ100, care o leagă spre sud de Fundeni (județul Călărași) și spre nord-vest de Găneasa, Afumați (DN2), Ștefăneștii de Jos, Tunari și Otopeni (unde se termină în DN1). Autostrada A2 traversează comuna în apropierea localități Vadu Anei, dar nu o deservește prin nicio ieșire. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Brănești se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor
Comuna Brănești, Ilfov () [Corola-website/Science/300210_a_301539]
-
care leagă capitala București de Constanța, cel mai mare port al țării. Începând din 29 noiembrie 2012, este circulabilă pe întreaga ei lungime de 202,7 km, pe ambele sensuri de mers. Începe în estul Bucureștiului, în dreptul satului Cățelu, Ilfov, traversează Câmpia Română până la Fetești, traversează brațul Borcea, apoi Dunărea la Cernavodă, după care urmează un traseu prin Podișul Dobrogei până în capătul estic, unde se unește cu autostrada de centură a Constanței, A4. Construirea autostrăzii A2 între București și Constanța a
Autostrada A2 (România) () [Corola-website/Science/300225_a_301554]
-
Constanța, cel mai mare port al țării. Începând din 29 noiembrie 2012, este circulabilă pe întreaga ei lungime de 202,7 km, pe ambele sensuri de mers. Începe în estul Bucureștiului, în dreptul satului Cățelu, Ilfov, traversează Câmpia Română până la Fetești, traversează brațul Borcea, apoi Dunărea la Cernavodă, după care urmează un traseu prin Podișul Dobrogei până în capătul estic, unde se unește cu autostrada de centură a Constanței, A4. Construirea autostrăzii A2 între București și Constanța a început în era comunistă în timpul
Autostrada A2 (România) () [Corola-website/Science/300225_a_301554]
-
în luna iunie 2015, iar în luna următoare segmentul a fost dat în folosință odată cu autostrada maghiară M43, cu care s-a conectat. O scurtă ramificație a autostrăzii A1 există lângă Arad, unde aceasta se leagă spre nord de DN7, traversând o cale ferată și completând sfertul de centură a orașului deservit de autostrada A1. Acel scurt segment este etichetat ca autostrada A11. Sunt proiecte de extindere a autostrăzii de la Pitești la Budapesta în Ungaria, via Curtea de Argeș, Sibiu, Deva, Timișoara, Arad
Autostrada A1 (România) () [Corola-website/Science/300224_a_301553]
-
lărgiri în unele porțiuni, starea sa fiind mediocră este necesară reabilitarea sa. Prin realizarea Programului aprobat de Consiliul județean se prevede trecerea acestuia în categoria drumurilor județene prin prelungirea sa spre localitățile Râmeț - Ponor - Sălciua. Drumul comunal DC 76 care traversează teritoriul situat în nord - vestul satului este un drum nemodernizat în ultimul timp s-au executat lucrări de reprofilare și balastare. În viitor se prevede modernizarea drumului de legătură DC 78 - DC 76 inclusiv a derivației spre cătunul „Fața Pietrii
Fața Pietrii, Alba () [Corola-website/Science/300239_a_301568]
-
România. Lazul, un mic punct pe harta României, așezat la întretăierea coordonatelor geografice 45° și 54’ latitudine nordică și 23° și 38’ longitudine estică (Comuna Săsciori, Jud.Alba). Suprafața vetrei satului și a terenului extravilan însumează 437,47 hectare. Este traversat de șoseaua națională 67C, de la nord la sud, șosea care leagă municipiul Sebeș de orașul Novaci, pe o distanță de 149 km, cu posibilitate de a ajunge prin Obârșia Lotrului, fie spre vest în depresiunea Petroșanilor, fie spre est, traversând
Laz (Săsciori), Alba () [Corola-website/Science/300247_a_301576]
-
traversat de șoseaua națională 67C, de la nord la sud, șosea care leagă municipiul Sebeș de orașul Novaci, pe o distanță de 149 km, cu posibilitate de a ajunge prin Obârșia Lotrului, fie spre vest în depresiunea Petroșanilor, fie spre est, traversând stațiunea Voineasa, pe Valea Oltului, la Brezoi. Drumul a fost considerat, până la construirea ,Transfăgărășanului”, ca fiind traseul transcarpatic la cea mai mare altitudine. Este a patra așezare întâlnită pe Valea Sebeșului, pornind din municipiul Sebeș în sus. Distanța Sebeș - Laz
Laz (Săsciori), Alba () [Corola-website/Science/300247_a_301576]
-
Autostrada A3 este o autostradă în construcție, ce pornește de la București spre nord, urmând să traverseze Munții Carpați prin Valea Prahovei, să străbată Podișul Transilvaniei pe direcția SE-NV, și să ajungă, prin nordul Carpaților Occidentali, la punctul de trecere a frontierei cu Ungaria de la Borș. Autostrada va lega orașele București, Ploiești, Brașov, Făgăraș, Sighișoara, Târgu
Autostrada A3 (România) () [Corola-website/Science/300226_a_301555]
-
de construcție este de 18 luni de la data ordinului de începere a lucrărilor și 36 de luni de garanție. Este o autostradă de legătura în lungime de și patru benzi de circulație. De la Moara Vlăsiei, direcția generală fiind nord, ea traversează râul Ialomița și râul Prahova și continuă până la sud de Dumbrava (unde se va intersecta, printr-un nod rutier, cu viitoarea autostradă Ploiești-Focșani), punct din care avansează spre nord-vest, trecând peste DN1 la Bărcănești, la sud de Ploiești, și terminându
Autostrada A3 (România) () [Corola-website/Science/300226_a_301555]
-
pretabilă pentru turism, însă lipsește infrastructura adecvată care să permită accesul cu mijloace de transport la monumentele și locurilor istoric. În acest sens exemplul cel mai grăitor este Casa memorială a lui Horea din Fericet unde pietruirea drumului sătesc care traversează Mănceștiul spre Fericet s-a făcut doar parțial, lucrarea fiind abandonată deja de circa 3 ani, în 2015. După apariția industrializării asistăm la o continuă scădere a populației din zonă, moții din sat preferând să plece spre partea de vest
Măncești, Alba () [Corola-website/Science/300250_a_301579]
-
Jos printr-un drum de hotar de pământ. DC 75 străbate localitatea pe porțiunea de la intrare până în centru, este pietruit, elementele geometrice sunt în parte corespunzătoare, excepție face partea terminală la coborârea spre centru unde panta este accentuată și traseul traversează câteva podețe necorespunzătoare, lungimea DC în intravilan este de 1 km. Străzile satului în lungime totală de 6 Km au trasee foarte neregulate urmând fie curbele de nivel fie văile pârâielor ce se scurg de pe versanți, multe din ele sunt
Geomal, Alba () [Corola-website/Science/300244_a_301573]
-
25 °C), care joacă mai multe roluri în reglarea climatului global și regional, precum Curentul Golfului, permițând existența vieții. Deoarece absoarbe foarte mult infraroșiile, are o foarte ușoară nuanță albastră, datorită eliminării unei mici cantități de lumină roșie care o traversează. Culoarea albastră poate fi observată numai când apa este în cantitate mare, de exemplu în lacuri, mări sau oceane. În plus, apa are o căldură latentă de vaporizare mare, de 2262 kJ/kg la presiunea de 1 bar și temperatura
Apă () [Corola-website/Science/300231_a_301560]