14,079 matches
-
librăria în care se adăpostise, autorul trăiește „ca un coșmar”: cărțile între care stătuse vin după el, și nu numai acelea: „parcă toate librăriile din lume, toate bibliotecile oficiale și particulare își concediaseră, pe ferești, convoiurile colosale de cărți care zburau umplînd cerul, iar vîntul le spunea numele lor cînd mai plîngător, cînd mai sălbatec...” 7) De unde a luat Bacovia ideea „zborului cărților”? Un răspuns a dat Marcel Marcian, care crede că poetul, trăitor printre evreii din Bacău, a cunoscut o
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
din Fenomenele spiritismului, de Camille Flammarion, în care rapoartele referitoare la experiențele cu mediumul Eusapia Paloding relatează despre mese ridicate, mobile răsturnate, cutii muzicale, viori, tamburine, tabachere, ceasuri, perne mutate de la locul lor și de cărți care trec prin perdele, „zboară”. Cu atît mai posibil, cu cît din aceeași lucrare 10) a reținut noțiunile de „forță necunoscută” și „magnetism animal”, folosite în „Dialog de iarnă” și, respectiv, într-una din „Bucățile de noapte”. în fine, nu-i exclus nici ca, atunci
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
uitarea de sine, frenezia, erupțiile de senzualitate, „foamea voluptății”: „Dansau cu fețe zîmbitoare/ Și-și făureau un ideal/ Din strălucirea trecătoare/ A unei nopți tîrzii de bal.// în larma veselei orchestre/ înmormîntau un trist amor,/ Și-n goana albelor ferestre/ Zbura fantastic umbra lor.// Pluteau cu mintea rătăcită/ Ca-n alte lumi, răpiți de joc.../ Și atît părea de fericită/ Părechea fără de noroc!” 10) Atracția balurilor asupra lui Bacovia se vede în felul admirativ în care el vorbește despre muzica de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
chiar decît Petică) e Octavian Goga, care-l pune drept titlu unui poem dedicat nopții: „ De ce, neînțeleasă noapte,/ Ți-ai stîns luminile din cer,/ De unde ai mai multe șoapte/ Ș-un mai nepriceput mister?...// De ce tresai înfiorată/ Cînd pe deasupra noastră zbori,/ De ce ești mai întunecată/ Acuma ca de alteori?...// Simt un fior care mă fură:/- Pe semne-acum în noaptea asta,/ Pe-un crai viteaz cu barbă sură/ L-a înșelat întîi nevasta...” 9) în aceeași perioadă (adică între 1907 și 1910
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
fructe. [...] Am văzut locul unde a staționat cîteva ore un astfel de cărucior, pe strada principală a orașului (Hotel Europa). Rămăsese un maldăr de coji de pepeni, sîmburi de cireșe, vișine și rămășițe de fructe alterate sau viermănoase peste care zbura un popor de muște, de toate semințiile. Nici un aspect nu e mai oriental decît acesta pe care îl oferă ochilor cîteva haimanale care mănîncă o felie de pepene, spoindu-se pînă la urechi cu zeama fructului. Nu e vorba numai
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
n. m.] soldzi mănunței și în vîrf ascuțiței are”. (Op. cit, 2, p. 13) 3.„Meditație pentru ziua Anului Nou”, în Opere, 2, Scrieri în proza și dramatice, Ed. Hyperion, Chișinău, 1991, p. 430. 4.„Nenceput și fără capăt timpul zboară nencetat,/ Ca un atom și «Albina» pănă astăzi a zburat”, scrie Asachi, într-un moment de oboseală, în care-l bătea gîndul să renunțe la editarea mai departe a Calendarului pentru romîni, o continuare, cu altă periodicitate, a celebrei reviste
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cit, 2, p. 13) 3.„Meditație pentru ziua Anului Nou”, în Opere, 2, Scrieri în proza și dramatice, Ed. Hyperion, Chișinău, 1991, p. 430. 4.„Nenceput și fără capăt timpul zboară nencetat,/ Ca un atom și «Albina» pănă astăzi a zburat”, scrie Asachi, într-un moment de oboseală, în care-l bătea gîndul să renunțe la editarea mai departe a Calendarului pentru romîni, o continuare, cu altă periodicitate, a celebrei reviste citate în versul al doilea. (Cf. „Epilog”, Opere, 1, Scrieri
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
drept, cade: era în picioare și a căzut, copaciul tăiat cade. Aruncă ceva în apă și plumbă pînă la fund”. („Vocabular de vorbele ce se par nouă sau străine în această poemă”, loc. cit., p. 414); „întîi îi părea că zboară și de pămînt n atingea/ Ș-acum parcă-l încărcase cu plumb, așa ncet mergea”. (Anton Pann, „Sultanul și pescarul”, în Felurite, Ediție îngrijită de Mircea Muthu, Ed. Dacia, „Restituiri”, 1973, p. 111); „Și-n jurul ochilor mei gravă ca
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
părut că m-am rătăcit într-un pustiu vegetal, încremenit și fără orizont, iar a doua oară, într-o iarnă, în parc, după o furtună de zăpadă, cînd copacii erau ca-n „Decor”, albi și negri, și sub cerul gri zburau cîrduri de corbi. Dar asemenea senzații poți avea și-n altă parte. Prin urmare „bacovieni” sîntem/sau putem deveni nu atît prin circumstanțe, cît prin experiențe. Ca să simți ca Bacovia, trebuie să trăiești ca Bacovia. Formula „e ca-n Bacovia
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Alianței Nord-Atlantice crearea unui sistem sectorial de apărare antirachetă. Este citat un diplomat rus de rang înalt din delegația rusă, conform căruia inițiativa lui Medvedev poate fi exprimată în felul următor: Moscova este dispusă să doboare orice piesă ce va zbura în direcția Europei peste teritoriul Rusiei sau sectorul de responsabilitate rusesc. Adică, să apere statele poziționate la vest de Rusia. În egală măsură, NATO trebuie să-și asume obligații analoage în sectorul sau sectoarele sale: dacă cineva va dori să
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
de responsabilitate rusesc. Adică, să apere statele poziționate la vest de Rusia. În egală măsură, NATO trebuie să-și asume obligații analoage în sectorul sau sectoarele sale: dacă cineva va dori să lovească în noi prin Europa, tot ce va zbura trebuie să fie doborât de americani sau de membrii NATO438. Potrivit ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, această variantă de compromis a fost gândită de Ministerul rus al Apărării, iar conducerea Alianței și statele membre și-au exprimat disponibilitatea de
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
de părere că Rusia ar putea fi obligată să renunțe la racheta SS-18, pe care americanii o numesc Satana, pentru Rusia, ea fiind un înger-păzitor! Ori, în cazul în care rușilor le va rămâne (...) o singură rachetă SS-18 care va zbura, atunci, se poate spune, cum spun americanii: rușii ne vor ajunge și în mormânt. 365 F. Nienhuysen, "Demonstrație de forță în enclavă", Suddeutsche Zeitung, nr. 135, 16 iunie 1998. 366 Serghei Sokut, " Triumful în materie de rachete al Rusiei", Nezavisimaia
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
transcripției obiectivate (aici spre exemplu lua în discuție fotojurnalismul): "Eu nu vreau să prind fluturi cu acul și să îi pun apoi în ramă cu sticlă. Eu vreau să văd cum se reflectă razele soarelui pe aripile sale și cum zboară din floare în floare și nu-mi pasă deloc care este denumirea lui latină. Oricum nu este numele său adevărat. Soarele și floarea și fluturele știu toate astea. Omul care îi străpunge cu acul nu, și nu va ști niciodată
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
ramurile unui copac, ale cărui ramuri păreau să fie acoperite de păsări de pradă care își agitau aripile și se străduiau să se așeze pe cușcă. Împins de o mișcare mai mult instinctivă decât gândită, am tras în ele; au zburat pe o distanță scurtă, scoțând cel mai îngrozitor sunet: când, greu de imaginat și de reamintit, am văzut un negru încuiat în cușcă și lăsat acolo să moară! Mă cutremur când îmi amintesc că păsările îi scoseseră ochii iar maxilarele
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
memorie care are consecințe asupra oricărei afirmații despre statutul unui fenomenalist, el observă că "incoruptibilul a înlocuit coruptibilul. Mereu este un obiect al frumuseții, oricât de comună ar fi originea și vecinătatea sa... În starea sa de mizerie, nu poate zbura, nu poate străluci - este o mizerie plictisitoare. Însă deodată, fără prea multe constatări, chiar același lucru își dezvăluie frumoasele aripi, și devine un înger al înțelepciunii" (60). Ceea ce rămâne însă ciudat în cazul lui Emerson este că acesta își împărtășește
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
apoi masacrele care au urmat. Nu trebuie, desigur, să fii mare specialist pentru a pricepe că nimeni nu ar fi putut fi atât de iresponsabil să își ceară singur bombe în cap, nici că de la înalțimea plafonului de nori unde zburau bombardierele nu ar fi putut vedea nicio urma de semnalizare de la sol sau, chiar admițând că asemenea incidente s-ar fi petrecut, că populația civilă a cetățenilor români de religie mozaică ar fi trebuit decimată barbar pentru o astfel de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
și alte scopuri și alte forme de manifestare, dar, în esență, rămân tot agresiuni. EVOLUȚIE ASINCRONĂ ȘI VASALITATE DE STEPĂ Când se vorbește de Europa divizată, gândul majorității celor cărora li s-a deschis apetitul politic după evenimentele din 1989, zboară spre „cortina de fier” instalată după încheierea celui de-al doilea război mondial, la care lucrase, lucru deja uitat, și Winston Churchill, dar din neatenție și nepăsare față de o bună parte a Europei, lăsase sforile cortinei în mâinile lui Stalin
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
de-a ta faimă, Baiazid!”(Eminescu). (exclamație patetică); „O, te-admir, progenitură, de origine romană!”gradație (climax): cunoaștere progresivă (ascendentă): „O, te văd, te-aud, te cuget, tânără și dulce veste.” (M. Eminescu) „Mă uit la vulturul din zare Cum zboară puternic și lin Acum e cât corbul de mare Cât pumnul abia, cât albina Și-n urmă-l Înghite lumina...” - hiperbolă: exagerearea expresiei (mărind imaginea); „Sălbatecul vodă e-n zale și fier și zalele zuruie crunte...” (G. Coșbuc) „Dar nici
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Deasupra-i cer de stelePărea un fulger nentrerupt Rătăcitor prin ele. Și din a chaosului văi, Jur Împrejur de sine, Vedea, ca-n ziua cea de-ntâi, Cum izvorau lumine; Cum izvorând Îl Înconjor Ca niște mări, de-a-notul... El zboară, gând purtat de dor, Pân' piere totul, totul; Căci unde-ajunge nu-i hotar, Nici ochi spre a cunoaște, Și vremea-ncearcă În zadar Din goluri a se naște. Nu e nimic și totuși e O sete care-l soarbe, E
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
toți caiii din herghelie, era dispus la un asemenea tratament doar o gloabă. Până la urmă alege gloaba, dar aceasta se dovedește a fi un cal năzdrăvan, care „s-a răzbunat” pe Prâslea, pentru că l-a lovit cu frâul În cap, zburând cu el până la nori, dovedindu-i ce poate. Astfel pregătit, Prâslea a plecat și el spre Împărăția lui Verde Împărat, după ce Își alesese, la sfatul Sfintei Duminici calul, armele și hainele de mire ale tatălui, nu Înainte de a primi și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
mac, amestecată cu una de nisip mărunțel...” Crăiasa albinelor Îl ajută pe erou s-o recunoască pe fata Împăratului Roș din două făpturi asemănătoare. Ea se așază pe umărul celei adevărate. În sfârșit, prefăcută Într-o pasăre, fata Împăratului Roș zboară, dar ascunsă tocmai În dosul lunii, este „găbuită” de Ochilă și Păsări-Lați-Lungilă. Împăratul Roș se dă Învins: „Din partea mea poți s-o iei deacum... ți-o dau cu toată inima.” Dacă până În acest moment, fata Împăratului Roș se dovedise un
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Încălcat jurământul, Spânul Îi taie capul lui Harap-Alb, dar fata Împăratului Roș Îl readuce la viață cu cele trei smicele de măr dulce, cu apă moartă și apă vie. Calul, animalul credincios, „Îl Înșfacă pe Spân, cu dinții de cap, zboară cu dânsul În Înaltul ceriului, și apoi, dându-i drumul de acolo, se face Spânul, până jos praf și pulbere.” A urmat, cum era de așteptat, ritualul Îngenuncierii celor doi În fața lui Verde Împărat; ei „Își jură credință unul altuia
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
autoritățile, omoară pe boierul Miron Iuga etc. Când ajung la Împărțirea pământului, nu se mai Înțeleg, de aici caracterul neorganizat, spontan și ahotic al mișcării. Unii propun să aștepte venirea inginerilor ca să Împartă ogoarele cu dreptate, ca la carte. Părerile zboară În toate părțile. Acțiunile sunt săvârșite sub obsesia unui singur gând, răscala. Ea Începe atunci când durerile și mâniile nu mai pot fi stăpânite. Răscoala este reprimată violent, imediat, cu o rară cruzime și este condusă la Amara de Însuși fostul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Fără oaste și hotare, Cu slujbași fără simbrie Ce trăiesc pe datorie Și dau totul pe nimică. Împărat e fiecare, Dar și sclav, în nopți de trudă, Când din fruntea lui cea udă Picură mărgăritare - Pasăre cântându-și dorul Tot zburând din gură-n gură, Fără patimă și ură Și uitându-și creatorul.
La epigram? ?i la epigramist by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84174_a_85499]
-
pregăteam să dau la regie, și în dimineața examenului nu știam pe ce rută să merg ca să ajung mai repede la facultate. Aveam două opțiuni: să iau metroul sau avionul. Eu aș fi vrut să iau avionul pentru că nu mai zburasem niciodată. Și atunci a apărut de după un bloc Lucian Pintilie, care a început să-mi explice cum că ar fi mult mai avantajos să ajung cu metroul, și-mi tot spunea o groază de chestii despre metrou. Îmi dădea tot
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]