115,980 matches
-
politică - astfel Încât politica propriu-zisă era exclusă -, „drepturile” ofereau o portiță de ieșire, o primă breșă În cortina de pesimism care Învăluia Europa de Est În „tăcuții ani ’70”, un sfârșit al monopolului regimului asupra limbajului-ca-putere. Mai mult, prin Însăși natura lor, drepturile constituționale dovedesc oficial existența persoanelor ca atare: persoane care au pretenții unele de la altele și fiecare de la comunitate. Ele descriu un spațiu Între individul lipsit de apărare și statul atotputernic. Așa cum recunoștea tânărul teoretician maghiar Miklós Haraszti, mișcarea pentru „drepturile omului
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În alianță cu creștin-democrații. Cu Klaus În funcția de premier al regiunilor cehești, ambele jumătăți autonome ale republicii federale erau conduse de oameni care - din motive diferite, dar complementare - nu aveau nimic Împotriva separării. Președintele federației era acum, ca formă constituțională și prin persoana lui, singurul simbol al idealului unei Cehoslovacii unite, federale. Dar Václav Havel nu mai era la fel de popular - și, prin urmare, influent - cum fusese cu numai doi ani Înainte. În prima sa călătorie oficială ca președinte, el nu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Între diferitele republici constituente exista un echilibru atent calculat, asigurat mai Întâi de figura charismatică a lui Tito și apoi de președinția prin rotație. În martie 1989, Miloševiæ a trecut la desființarea acestui aranjament. El a forțat adoptarea unui amendament constituțional prin care provinciile Kosovo și Vojvodina, până atunci autonome, erau „integrate” În Serbia, dar Își păstrau cele două locuri În cadrul președinției federale. De acum Înainte, În orice dispută Serbia putea conta pe patru dintre cele opt voturi federale (Serbia, Kosovo
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
felul cum Îi trata Belgradul. Instituțiile le-au fost desființate, liderii lor și-au pierdut slujbele, iar traiul zilnic le-a fost afectat de reguli aspre de menținere a ordinii și, din martie 1989, de instituirea stării de asediu. Amendamentele constituționale impuse de sârbi i-au deposedat pe albanezi (deja o subclasă dezmoștenită și deprimată) de orice fărâmă de autonomie sau reprezentare politică - iar tendința a fost accentuată de vizita lui Miloševiæ În regiune În iunie 1989, cu ocazia comemorării a
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Înjumătățită și fondurile ei redistribuite, În dezavantajul ambelor părți). Evenimentele dramatice din Leuven - o versiune neașteptat de șovinistă și provincială a protestelor studențești care aveau loc În alte părți - au dărâmat un guvern și au antrenat o serie de modificări constituționale (șapte În total) În următorii 30 de ani. Deși concepute de politicienii moderați ca niște concesii pentru a-i liniști pe separatiști, noile aranjamente instituționale din Belgia erau pentru aceștia din urmă doar un act preliminar al separării finale. Până la
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
naționale, indiferent de culoarea politică, să includă un număr „echilibrat” de miniștri flamanzi și francofoni, iar prim-ministrul să fie bilingv (prin urmare, el este mai Întotdeauna din Flandra). Egalitatea lingvistică a devenit obligatorie și la Cour d’Arbitrage (Curtea Constituțională): În fiecare an, președinția alternând anual de o parte și de alta a barierei lingvistice. La Bruxelles, cei patru membri ai executivului din regiunea capitalei se reunesc și discută (fiecare În limba preferată) despre problemele de interes general, Însă pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
externă (teoretic, una dintre puținele responsabilități care Îi mai revine guvernului național) este În realitate o prerogativă regională, fiindcă În Belgia contemporană politica externă se rezumă la acorduri de comerț exterior, iar acestea sunt de competența regiunilor. Politica acestei schimbări constituționale este la fel de Întortocheată ca și reformele instituționale propriu-zise. De partea flamandă, partidele extremiste naționaliste și separatiste au forțat schimbările respective și au profitat de oportunitățile astfel create. Când Vlaams Blok, moștenitorul spiritual al ultranaționaliștilor din timpul războiului, a devenit cel
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
se poate de reale. Cum se face atunci că Belgia nu s-a destrămat? Trei factori explică supraviețuirea ei improbabilă și trăinicia statelor vest-europene În general. În primul rând, de-a lungul câtorva generații și pe măsură ce au fost implementate reformele constituționale, problema separatistă a Încetat să mai fie urgentă. Vechii „stâlpi” comunitari (rețele sociale și politice dispuse ierarhic, care țineau locul statului-națiune) intraseră deja În declin. Belgienii mai tineri nu mai reacționau la stimulul afinității sectare, deși politicienii În vârstă nu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
rușinoasă de la Nisa, unde șefi de stat influenți precum Tony Blair, Jacques Chirac și Gerhard Schroeder au făcut nopți albe certându-se pentru prestigiu și influență În casa lor europeană comună, era o consecință a faptului că, În trecut, finețurile constituționale fuseseră neglijate. După dezastrul de la Nisa a fost constituită o Convenție Europeană: un soi de adunare constitutivă nealeasă prin vot, cu misiunea de a elabora un sistem practic de guvernare pentru „Europa” extinsă și, pe cât posibil, o versiune credibilă a
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de deliberări, Convenția a emis ceva mult decât un proiect, dar mai puțin decât o Constituție. În afară de un preambul giscardian grandilocvent (comparat imediat - și nu favorabil - cu eleganta concizie a precedentului jeffersonian), documentul Convenției nu conținea mai nimic din afirmațiile constituționale clasice: o definiție cuprinzătoare a libertății individuale, o declarație clară privind separarea puterilor etc. În această privință era, cum au prezis mulți, dezamăgitor. Dar textul lui Giscard - adoptat după o serie de dezbateri ca Tratat Constituțional la Roma În 2004
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
mai nimic din afirmațiile constituționale clasice: o definiție cuprinzătoare a libertății individuale, o declarație clară privind separarea puterilor etc. În această privință era, cum au prezis mulți, dezamăgitor. Dar textul lui Giscard - adoptat după o serie de dezbateri ca Tratat Constituțional la Roma În 2004 - oferea un plan suficient pentru managementul practic al treburilor Uniunii: sisteme Îmbunătățite de coordonare pe probleme de apărare și imigrație; un rezumat simplificat și unitar al dreptului european; o Cartă a Drepturilor Fundamentale ale cetățenilor UE
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Îndeaproape În afacere, fostul general de armată Jacques Lefebvre, a murit În circumstanțe neelucidate În martie 1995. Povestea e tipic belgiană (La Belgique, remarca Baudelaire, est sans vie, mais non sans corruption), În sensul că aici duplicarea și diluarea autorității constituționale nu numai că au permis derapaje ale guvernului, ci au dus Belgia la un pas de falimentul Întregului aparat de stat, inclusiv al sistemului judecătoresc. În alte țări, cu excepția cazului italian menționat mai sus, semnele de corupție personală erau remarcabil
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
distincția nu Își pierduse nimic din precizie. Geografia morală a continentului - Europa din mintea europenilor - consta Într-un nucleu de state europene „adevărate” (deși unele, ca Suedia, erau periferice din punct de vedere geografic), ale căror valori culturale, legale și constituționale erau erijate În model pentru europenii aspiranți, mai puțin importanți, ce căutau, cum ar veni, să devină ei Înșiși 11. Se presupunea așadar că est-europenii cunosc Occidentul. În sens invers, fluxul de informație nu era Însă foarte flatant. Nu numai
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
din 2004) de a preciza ce anume definește Uniunea Europeană. Aceasta i-a Împins pe câțiva politicieni din Polonia, Lituania, Slovacia și alte țări, ca să nu mai vorbim de pontiful polonez al Romei, să propună (fără succes) ca preambulul noului text constituțional să menționeze că Europa a fost cândva Europa creștină. Nu spusese Václav Havel, Într-un discurs pronunțat la Strasbourg În 1994, că „Uniunea Europeană are la bază un ansamblu larg de valori, cu origini În Antichitate și În creștinism”? Indiferent ce
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Gheorghe 165, 177-178, 183 Giannini, Guglielmo 60 Gide, André 262 Gide, Charles 150 Gierek, Edward 533-535, 538-539 Gimes, Miklós 295 Ginzburg, Evghenia 514 Giolitti, Giovanni 239 Giscard d’Estaing, Valéry 449, 484-485, 505-506; atitudinea față de regimul de la Vichy 745; Tratatul Constituțional al Uniunii Europene 665 glasnost 547, 552, 590 Glistrup, Morgens 447 globalizare 671-680 Globke, Hans 66 Glucksmann, André 516, 715 Godard, Jean-Luc 353-355, 359, 367 Goma, Paul 298, 527 Gomu³ka, W³adis³aw 174, 183, 289-290, 296, 393, 397, 399-401, 409; antisemitism
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de către statele-națiune a crimelor comise 731-732; relații cu unitățile teritoriale convenționale 725; responsabilitatea pentru siguranța cetățenilor 724-725; sistem birocratic 663-666; sistem de guvernare 663-666; subscriere la moneda unică 653; subvenționarea agriculturii 660, 670; subvenționarea produselor agricole 660; teritoriu 725; Tratatul Constituțional 665; Tratatul de la Amsterdam 651, 658, 670; Tratatul de la Maastricht (1992) - vezi Tratatul de la Maastricht (1992) Uniunea Europeană a Plăților (UEP) 98-99, 226 Uniunea Europei Occidentale 229 Uniunea Sovietică; absorbția statelor baltice 42; acordul privind granițele Poloniei 457-458, 460; acțiuni care
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
au întocmit un dosar de 412 file, numit Dosarul Mișcarii Legionare și l au trimis cu data de 4 octombrie anul 2000 următoarelor instituții ale statului: 1. Parlamentul României Senat 2. Parlamentul României Camera Deputaților 3. Președintele României 4. Curtea Constituțională 5. Guvernul României 6. Academia Română Dăm mai jos rândurile care au însoțit dosarul: Domnule Președinte al României, Domnilor Senatori și Deputați, Domnilor Miniștri, De peste cincizeci de ani, o categorie de români este atacată și calomniată continuu, fără a avea posibilitatea
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
electrocutarea, iradierea, supraîncălzirea, suprarăcirea etc.; - acțiuni chimice: toxice minerale și organice dar și lipsa de oxigen, apa sau diferite substanțe nutritive; - acțiunile factorilor biotici: prioni (agenți infecțioși neconvenționaliă, virusuri, bacterii, fungi și paraziți. B. Cauzele intrinseci sunt reprezentate prin starea constituțională și ereditară cât și prin modificările morfofiziologice impuse de vârstă. TANATOLOGIA 27 Factorii cauzali pot acționa: - brutal, în cazul traumatismelor - moartea post-traumatică; - violent sau fulgerător, în cazul electrocutării, înecului, inhalării de gaze nocive, intoxicării cu stricnina - moartea subita sau apoplectiforma
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
secretar de legație la Paris (1889) și Istanbul (1890). Din 1892, retrăgându-se din diplomație, ține, la recomandarea lui Titu Maiorescu, un curs facultativ de istoria literaturii române la Universitatea din București. Sprijină activitatea politică a Junimii în coloanele ziarului „Constituționalul”, dar se desprinde treptat atât de principiile ei literare, cât și de cele politice. Întemeiază, împreună cu D. C. Ollănescu-Ascanio, o nouă societate - Amicii literaturii și artei române - și editează, din noiembrie 1896, revista „Literatură și artă română”, al cărei director
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288777_a_290106]
-
să prezideze manifestația publică, banchetul popular organizat În cinstea noului deputat. În finalul comediei, grupurile politice se Împacă, micile pasiuni dispar, pentru că toți sunt români, „mai mult sau mai puțin onești” care se bucură din plin de un regim „curat constituțional”, cum repetă În Încheiere, Ghiță Pristanda. Concluzii: Compoziția comediei este remarcabilă. Pretextul care declanșează conflictul este dezvăluit treptat prin Tipătescu, Trahanache, Zoe. Tehnica aplicată de autor este cea a bulgărelui de zăpadă. Nae Cațavencu se impune ca personaj central apoi
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
imparțial, care va să zică... cum am zițe... În sfârșit să trăiască!”; Expresii tautologice : „intrigi proaste”; a. repetiția obsedantă a unor cuvinte sau sintagme duce la ticuri verbale și evidențiază sărăcia de gândire și de vocabular: „Ai puțintică răbdare”; „neicusorule, puicusorule”; „curat-murdar, curat constituțional”; „dați-mi voie!” Contradicția (neconcordanța, nepotrivirea) stilurilor: Catavencu ține un discurs patriotard, Într-un stil oratoric În fața lui Pristanda, cu care, de altfel vorbise pănă atunci pe un ton familiar: „Nu brațul care lovește, voința care ordonă e de vină
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
este cel invins, În chip dramatic, iar ceilalți triumfă. Comedia se termină cu aplanarea tuturor conflictelor, Caragiale dovedindu-se din nou un artist al comicului de situație. Interferența personajelor este evidențiată În finalul piesei prin petrecerea care Încheie alegerile desfășurate constituțional; la care toate personajele se Îmbrățișează și se sărută, Închinând o cupa de șampanie În cinstea „unui stat curat constituțional!” Eugen Ionescu, În lucrarea „Portretul lui Caragiale", face o adevarată radiografie a personajelor din comedii: „Pornind de la oamenii vremii lui
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nou un artist al comicului de situație. Interferența personajelor este evidențiată În finalul piesei prin petrecerea care Încheie alegerile desfășurate constituțional; la care toate personajele se Îmbrățișează și se sărută, Închinând o cupa de șampanie În cinstea „unui stat curat constituțional!” Eugen Ionescu, În lucrarea „Portretul lui Caragiale", face o adevarată radiografie a personajelor din comedii: „Pornind de la oamenii vremii lui, Caragiale este un critic al oricărei societăți. Ceea ce Îl particularizează este virulența excepționala a criticii sale. Intradevăr, omenirea, așa cum ne
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
mai prevede diverse interdicții civile, norme de aplicare și sancțiuni. Este interesant de semnalat art. 17 care prevede că se respectă drepturile patrimoniale legalmente dobândite. Asupra acestui Decret-Lege sunt de făcut următoarele constatări: a. Legiuitorul este preocupat de respectarea principiilor constituționale. Expunerea de motive vorbește de mai multe ori de Constituție și argumentează pentru ce Decretul se încadrează în principiile constituționale. Ea este în cea mai mare parte o pledoarie pentru constituționalitatea Decretului. Aceasta înseamnă că Decretul-Lege din 9 August 1940
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
respectă drepturile patrimoniale legalmente dobândite. Asupra acestui Decret-Lege sunt de făcut următoarele constatări: a. Legiuitorul este preocupat de respectarea principiilor constituționale. Expunerea de motive vorbește de mai multe ori de Constituție și argumentează pentru ce Decretul se încadrează în principiile constituționale. Ea este în cea mai mare parte o pledoarie pentru constituționalitatea Decretului. Aceasta înseamnă că Decretul-Lege din 9 August 1940 nu constituia o lege "revoluționară", ci o lege respectuoasă de Constituție și deci stânjenită în scopurile ei de principiile inserate
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]