115,980 matches
-
revoluționară", ci o lege respectuoasă de Constituție și deci stânjenită în scopurile ei de principiile inserate în Constituție, pe care a căutat să le respecte. Chiar întregul caracter naționalist al Decretului, se sprijină, prin expunerea de motive, pe formula Legii constituționale din 27 Februarie 1938542 și pe ideea că realitatea Statului național se precizează prin: proclamarea legii sângelui; proclamarea principiului că națiunea română este creatoare de Stat; promovarea categoriilor funcționale, naționale, ca realități politice de bază, și distincția juridică și politică
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
acest Decret-Lege a avut la bază principiul rasial, și a făcut distincțiunea juridică politică între români de sânge și cetățeni români, fără însă a se preciza când cineva este considerat "român de sânge" și când nu. c. În vederea respectării principiilor constituționale, Decretul reglementează drepturile evreilor, fără preocuparea de a le ridica calitatea de cetățeni români, care în economia proiectului nu prezintă nici o însemnătate. d. Pentru prima oară se dă o definiție a evreului, ceea ce constituie un punct deosebit de important. Fixarea noțiunei
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
din 9 August creează trei categorii de evrei și anume: o categorie privilegiată, alcătuită din evrei care prin trecutul și viața lor pot avea un regim de favoare, determinat în mod rigid pe criterii morale limitativ prevăzute, și de dreptul constituțional consfințit, și de care legiuitorul nu a înțeles să se atingă, din respect pentru Constituție. Criteriul acestei categorii a ținut socoteala de o lungă așezare a unor evrei în țară și de acte și fapte precise și neîndoielnice de adeziune
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
III. Menționăm că deciziunea a avut aplicare numai până la 14 Octombrie 1940, când a apărut Decretul care reglementează situația evreilor în învățământ. Acestea sunt Legile referitoare la situația evreilor, survenite până la data de 6 Septembrie 1940, alcătuite sub un regim constituțional și cu grija manifestă de a respecta acest regim. 2/. Legislația după 6 Septembrie 1940. La 6 Septembrie 1940 are loc revoluția națională, suspendarea Constituției din 1938 și investirea Domnului General Ion Antonescu, Președintele Consiliului de Miniștri cu depline puteri
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
regim. 2/. Legislația după 6 Septembrie 1940. La 6 Septembrie 1940 are loc revoluția națională, suspendarea Constituției din 1938 și investirea Domnului General Ion Antonescu, Președintele Consiliului de Miniștri cu depline puteri pentru conducerea Statului Român 545. Eliberată din limitările constituționale, legislația privitoare pe evrei capătă de aci înainte un caracter radical și un ritm precipitat, pentru punerea națiunii române în drepturile ei și scoaterea evreilor din toate activitățile vieții naționale românești. Rând pe rând, o serie de Decrete-Legi, scot pe
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a prezentului studiu, proiectele de ordine și instrucțiuni ce urmează a fi adresate organelor cărora le revine întocmirea și executarea lucrărilor ce decurg 569. CAPITOLUL II. SITUAȚIA EVREILOR FAȚĂ DE ROMÂNIZAREA ECONOMIEI NAȚIONALE. A/. Situația înainte de 6 Septembrie 1940. Sub regimul constituțional în vigoare după încheierea războiului mondial, atât românii cât și străinii se bucurau de toate drepturile patrimoniale garantate lor prin art. 7 și 11 din Constituția din 1923 și menținute de către Constituția din 1938. Legea fundamentală face deosebire între români
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Având în vedere nevoile urgente de întrebuințare ale evreilor pentru completarea efectivelor corpurilor de trupă; Având în vedere necesitatea urgentă de mână de lucru în diferite sectoare de activitate unde sunt întrebuințate categorii similare de români; Și considerând că Legea Constituțională are precădere asupra oricărei legi ordinare, în speță Legea Recrutării, a cărei modificare nu este necesar să fie așteptată; SECȚIA I-a propune: ca prin cercurile teritoriale respective să se procedeze de urgență la reînscrierea în controalele armatei, chemarea și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și acest lucru i-a înfuriat pe unii congresmeni. În plus, președintele putea încheia așa-numitele "acorduri executive" cu anumite țări, ceea ce contravenea intereselor Congresului. În 1952, senatorul John Bricker, din Ohio, înaintase o moțiune prin care propusese un amendament constituțional care să limiteze acordurile executive și să mărească, implicit, controlul Congresului asupra politicii externe, sub aspect executiv 882. Casa Albă fusese încă de la început împotriva acestui Amendament Bricker și era și acum, în 1954. Antipatiile generate de elementele anticomuniste din
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
chestiunea "Clauzei" pentru Uniunea Sovietică din proiectul de lege comercială și s-ar fi cîștigat timp pentru a negocia cu Moscova taxa de emigrare. Mills, însă, a obiectat. Nu voia să acorde Congresului dreptul de veto, de vreme ce acesta încălca dreptul constituțional al președintelui de a acționa. Dezbaterile ulterioare s-au dovedit a fi zadarnice, așa încît Flanigan și Mills au stabilit să vadă mai întîi ce măsuri vor lua sovieticii în privința taxei pentru viza de ieșire 1565. Pe 17 martie, președintele
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
veto asupra anulării. Pe 16 decembrie 1975, Camera Reprezentanților a interzis prin veto anularea deportării. Chadha a făcut recurs, în baza faptului că acest veto era neconstituțional. Numeroase comisii de apel au refuzat recursul, căci nu puteau decide asupra problemelor constituționale. Cu ajutorul organizației nonprofit Public Citizen, Chadha a reușit să convingă Curtea Supremă de Justiție să audieze acest caz în februarie 1982. Pe 23 iunie 1983, Curtea a declarat vetoul ca fiind împotriva Constituției, printr-un vot de 7 la 2
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
această hotărîre afecta peste 200 de măsuri legislative, Comitetul pentru Relații Externe al Camerei Reprezentanților a susținut audieri timp de trei zile, începînd cu 19 iulie, privind implicațiile cazului Chadha. Comitetul pentru Relații Externe a solicitat comentarii din partea unor avocați constituționali particulari, a unor specialiști în Drept american de la Biblioteca Congresului, din partea Biroului General de Procuratură și a Departamentului de Stat. În urma depozițiilor s-a ajuns la concluzia că interdicția prin veto a unei recomandări prezidențiale e cu siguranță ilegală dacă
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
lansat prin încorporarea nucleelor burgheziei române incipiente ca parte constitutivă a națiunii, alături de preoțime și nobilime, în strădania sa de a ralia cercuri tot mai largi ale românității în lupta pe care o purta cu "națiunile politice" refractare schimbării regimului constituțional care le conserva privilegiile. Punctul critic este atins însă cu ocazia sinodului din 1744, când dinamica spiroidală a conceptului de națiune îi învăluie înăuntrul cuprinderii sale inclusiv pe iogabii români, uniți și ortodocși deopotrivă. Sub auspicii sinodale, pe fondul eșecurilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de altă parte însă, aceeași suplicanți mărturisesc deschis că " Nu este desigur intenția națiunii suplicante să capete pentru plebea sa ceva nai mult decât i se cuvine ei de drept". Paritatea scalară a românilor cu celelalte naționalități, în cadrul vechiului sistem constituțional ce consfințea stratificarea juridică a populațiilor, aceasta este revendicarea majoră a cărui expresie se face auzită în Suplica din 1791. Toate acestea fac din Suplica națiunii valahe transilvănene un document hibrid, pe ale cărei revendicări cu lustru de modernitate politică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
clară conturare a conștiinței naționale românești. Acceptarea unirii bisericii române cu biserica romană a dat startul coacerii conștiinței naționale, ce avea să fie răscoaptă în focul luptelor pe care heralzii națiunii valahe le va purta cu națiunile politice ale sistemului constituțional transilvănean. Însă pentru început, unirea avea să producă o criză în conștiința de sine a românilor, dată de dislocarea identitară generată de acțiunea unui agent eterogen (oferta imperială de unire) care a provocat tranziția de la conștiința difuză de neam având
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în evoluția gândirii politice românești în secolul al XVIII-lea. Zbaterile și strădaniile episcopului uniat de a-și ridica națiunea la rangul de națiune politică s-a lovit de zidul rezistenței nobiliare, care avea tot interesul de a conserva "sistema" constituțională a celor trei națiuni. Pe fondul acestor eșecuri a răbufnit recrudescența ortodoxiei față de unire, prin acțiunile călugărilor Visarion Sarai și Sofronie de la Cioara, care au dus, în cele din urmă, la Edictul de Toleranță emis de Maria Tereza în 1759
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
soluție de rezervă după refuzul lui Filip de Flandra, primul ofertat în acest sens. Carol continuă procesul de modernizare inițiat de Cuza, într-un ritm mai puțin imperios, prin adoptarea Constituției din 1866, elaborată după modelul belgian, care legifera monarhia constituțională ereditară. Totuși, România continua să rămână sub suzeranitate otomană. Retensionarea "Problemei orientale", precipitată de izbucnirea răscoalelor anti-otomane din Balcani, și decizia Rusiei de a reglementa relația cu Imperiul Otoman în favoarea sa, au constituit fundalul în care românii s-au mobilizat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Elveția, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii. Câteva clarificări în acest punct se pot dovedi hotărâtoare. Cazul francez merită, în special, o tratație mai elaborată. Cum poate fi explicat eșecul statului francez în a construi efectiv un sistem educațional, în pofida premiselor constituționale cu totul favorabile, care, încă din 1791 decreta înființarea unui sistem de instrucție universal și gratuit tuturor cetățenilor republicii? Dificultățile franceze pot fi puse în cârca ciclului revoluție-reformă-reacție conservatoare pus în mișcare de Revoluția franceză din 1789, care s-a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pentru care este imperativă o tratare a acestuia într-un registru separat. În același timp în care în Principatele Unite se făceau progrese majore în vederea instituționalizării învățământului primar public de masă, în Transilvania educația românească suferă un recul. În condițiile constituționale ale Transilvaniei, întemeiate pe sistemul celor trei națiuni politice și a celor patru religii recepte în cadrul căruia națiunea română era doar "tolerată", iar religia ortodoxă lăsată pe dinafară, învățământul românesc a plecat de la bun început cu un major handicap. Tabelul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
învățământul românesc a plecat de la bun început cu un major handicap. Tabelul de mai jos reflectă fără echivoc statutul inferior al românilor, uniți și ortodocși, în raport cu confesiunile "recepte" în privința educației. Tabel 17. Tablou comparativ al învățământului transilvănean, 1843 Națiunile politice constituționale Națiunea tolerată a românilor confesiuni catolici protestanți uniți ortodocși populația 282.978 493.625 688.088 622.784 număr de școli în 1843 223 1.131 310 286 raportul populație/școli 1.269 436 2.220 2.178 nr. de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
evenimente politice care s-au succedat în societatea românească. Introducând votul universal, egal, direct și secret, și decretând libertăți civile pentru toți locuitorii țării, Constituția "unificării" din 1923 instituia democrația formală fără fond în politica românească în cadrul regimului de monarhie constituțională ereditară. Forma occidentală a democrației interbelice românești era însă contrazisă de fondul oriental al practicii politice, caracterizate de sistematicitatea violenței și fraudelor electorale și de ubicuitatea corupției și venalității clasei politice. În loc să antreneze adevărate ritualuri ale democrației, alegerile electorale ocazionau
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
opoziția politică era lichidată în temnițele comuniste, noul regim acționa în sensul eliminării rezistenței armate anticomuniste a mișcărilor refugiate la adăpostul Munților Carpați. Până în 1962, orice formă de rezistență, politică și armată, a fost zdrobită. Prin profundele restructurări instituționale și constituționale, scena a fost ridicată pentru implementarea modelului sovietic de societate socialistă. Cortina putea fi trasă pentru derularea "proiectului prometeic" al comunismului (Durandin, 1998, p. 285). Intrigile nu puteau lipsi din desfășurarea acestui proiect prometeic în care a fost angajată societatea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
privilegiile acordate conducerii bisericii urmăreau atragerea ei ca sprijin în menținerea mai departe a țărănimii în stare de iobăgie" (p. 108). Nimic despre rolul Bisericii Unite în emanciparea națiunii țărănești a românilor din servitudinea în care era ținută în regimul constituțional al Transilvaniei, nici despre rolul acesteia în cristalizarea conștiinței naționale la românii ardeleni. Singura ei contribuție ar fi fost la prezervarea iobăgiei. Deprivată astfel de orice merit istoric și împovărată în schimb cu un trecut păcătos, închiderea Bisericii Unite apare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dar cu păstrarea suveranității statelor membre. Exemple de state confederative: S.U.A între anii 1776 1787; Austro-Ungaria între anii 1867 1918; Comunitatea Statelor Independente constituită în anul 1991; Serbia și Muntenegru; b) Forme de guvernământ Principalele forme de guvernământ sunt: monarhia constituțională; republica; De-a lungul istoriei, monarhia a cunoscut mai multe tipuri în evoluția sa: monarhia despotică din Orientul Antic; monarhia absolută din Evul Mediu; monarhia autoritară și constituțională în epoca modernă și contemporană; În evoluția sa, republica a cunoscut următoarele
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
1991; Serbia și Muntenegru; b) Forme de guvernământ Principalele forme de guvernământ sunt: monarhia constituțională; republica; De-a lungul istoriei, monarhia a cunoscut mai multe tipuri în evoluția sa: monarhia despotică din Orientul Antic; monarhia absolută din Evul Mediu; monarhia autoritară și constituțională în epoca modernă și contemporană; În evoluția sa, republica a cunoscut următoarele tipuri: republica sclavagistă antică (orașele-state grecești, Roma); republica aristocratică medievală (Veneția, Florența, Genova); republica modernă; Deosebirea principală dintre aceste forme de guvernământ constă în faptul că în cazul
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Valery Giscard d’Estaing (1974-1981); Francois Mitterand (1981-1995); Jacques Chirac (1995-2007); Nicolas Sarkozy (din 2007); Începtului celei de-a V-a Republici este marcat de adoptarea Constituției din 1958; Urmând modelul american al Curții Supreme, a fost creat un Consiliu Constituțional care are rolul de a veghea asupra constituționalității legilor; 2. Idei și regimuri politice a) Caracteristicile regimului democratic domnia legii; separarea puterilor în stat (executivă, legislativă, judecătorească); respectarea drepturilor și libertăților cetățenești (dreptul de a vota, libertatea de opinie, libertatea
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]