11,999 matches
-
demografice suscitate de foametea de la sfîrșitul secolului al XIX-lea ce provoacă o reacție analoagă celei generate de Holocaust la evrei.378 Pe de altă parte, în egală măsură este important efectul creat după 1918 prin precedentul dezmembrării Austro-Ungariei de către aliați, sau chiar, după 1960, prin lupta negrilor americani pentru dobîndirea drepturilor civice. Ceea ce contase pentru Boemia sau, mai tîrziu, pentru Arkansas, pentru irlandezi, de aici încolo, va conta și mai mult încă. Separatismele pe care Europa de Vest le considerase neglijabile se
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Habsbourg, Paris, Flammarion, 1971, p.125. 312 Ibid., p.132. 313 Ibid., p.133. 314 Cf. preambulul acestui "Manifeste" în G. Brook-Shepherd, op. cit., p.120. 315 Revendicări asupra regiunilor Trentin, Triest, Dalmația și a insulelor de pe coasta Adriaticei garantate de către aliați la 25 aprilie 1915, ca miză a intrării Italiei în conflict. 316 G. Brook-Shepherd, op. cit., p.159. 317 Din 1500 de scrisori ale soldaților deschise de securitatea militară, 60 % fac caz de problema naționalităților, iar 35 % mizează pe înfrîngere austriacă
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
păstrat într-un suport care se poate suspenda într-un colț al sălii. Gymball-ul aparține de câțiva ani, în egală măsură, peisajului medical și sportiv. Obiect multifuncțional, el este partenerul ideal pentru gimnastică și antrenament. De asemenea, el este un aliat prețios pentru fortificarea musculaturii într-o manieră completă și eficace. Exercițiile cu gymball-ul permit o îmbunătățire a stabilității și echilibrului. Antrenamentul efectuat pe suprafețe instabile solicită un nivel ridicat de activitate musculară și optimizează colaborarea dintre mușchii motori și cei
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
era nici pe departe un act legitimat de vreo parte a tratatului, ci o interpretare greșită a tratatului și o acțiune unilaterală din partea URSS. În ciuda dezaprobării, SUA și Marea Britanie au fost foarte tăcute la Potsdam și Nürnberg cu privire la deportări. Pentru aliații din Vest problema nu era ușor de abordat. La acel moment, orice tip de negociere părea un efort lipsit de sens, mai ales că obiectul negocierii era o Europă de Est pierdută deja și care nu prezenta foarte multă importanță
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
elimina o potențială sursă de conflict național”, Învingătorii au hotărît la Potsdam că germanii din Polonia, Cehoslovacia și Ungaria trebuiau restabiliți - ceea ce a rezultat fiind expulzarea a aproape 6 milioane de oameni din aceste trei țări. Pe lîngă aceasta, deși aliații occidentali și-au manifestat regretul față de proasta interpretare a acordului de la 12 septembrie 1944, ceea ce a dus la deportarea etnicilor germani din România, acest dezacord a fost doar verbal. Mai mult, aliații nu au făcut nici un efort pentru a interveni
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
din aceste trei țări. Pe lîngă aceasta, deși aliații occidentali și-au manifestat regretul față de proasta interpretare a acordului de la 12 septembrie 1944, ceea ce a dus la deportarea etnicilor germani din România, acest dezacord a fost doar verbal. Mai mult, aliații nu au făcut nici un efort pentru a interveni atunci cînd au aflat de expulzarea germanilor din Cehoslovacia. Doar În cazul minorității maghiare din Cehoslovacia opoziția americanilor a fost suficient de puternică pentru a opri expulzarea. Dacă aliații sînt sau nu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
verbal. Mai mult, aliații nu au făcut nici un efort pentru a interveni atunci cînd au aflat de expulzarea germanilor din Cehoslovacia. Doar În cazul minorității maghiare din Cehoslovacia opoziția americanilor a fost suficient de puternică pentru a opri expulzarea. Dacă aliații sînt sau nu responsabili pentru deportări sau orice alte rele tratamente aplicate est-europenilor este o Întrebare care complică analiza, ceea ce ne oprește să aruncăm exclusiv vina pe URSS, pe marionetele comuniste sau chiar pe lideri „democratici” ca Beneš. Americanii au
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Pentru cine-și mai aduce aminte istoria românilor, un demers ca acela Întreprins de Marile Puteri pentru a-l determina pe N. Vogoride să ia de la capăt procedura de alegere a Divanului ad-hoc. Administrația Clinton, care, pînă atunci, fusese un aliat al lui Berisha, a Început să-l critice cu vehemență, acuzîndu-i comportamentul autoritar. Revolta Înarmată din martie 1997 a izbucnit nu atît din cauza crahului produs de jocurile piramidale, cît ca reacție la perspectiva de a-l avea pe Berisha Încă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
inocenței BOR a rămas. La fel de violent, la fel de răsunător. Stilul apologetic inconfundabil al BOR Încearcă să provoace permanent la luptă un adversar inexistent. Biserica se prezintă constant amenințată, Încercînd cu disperare să le demonstreze și celorlalți cît este de nedreptățită. Statul, aliatul ei tradițonal, nu o mai apără de celelalte culte și confesiuni, așa cum s-a Întîmplat În comunism. Statul, bunul prieten al BOR, nu mai controlează viața morală a societății cenzurînd „subcultura occidentală”, forțîndu-l pe credincios să devină un ascet, obligîndu-l
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
introduce În complicata problematică a accederii comuniștilor la putere. Cum Îndreptățit observă Deletant, În perioada imediat următoare ocupării României, Stalin a dispus pentru atingerea obiectivelor sale În această țară de două instrumente: 1) partidul comunist autohton și 2) Înțelegerea cu aliații, ceea ce permitea o libertate totală pentru Armata Roșie. Lunile care au urmat armistițiului nu au făcut decît să dea dreptate realiștilor: se prefigura comunizarea. Fără ajutorul URSS, PCdR (devenit PCR În 1945) ar fi rămas la periferia vieții politice românești
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Iorga, Densușianu, Lovinescu, Zarifopol ș.a., Însă „sub semnul doctrinei de partid”. Din punct de vedere tactic, această conferință este apreciată ca fiind un pas Înainte, nu Însă și din perspectiva adevărului, În condițiile În care „scriitorii Își doresc partidul ca aliat”, spre deosebire de scriitorii din URSS care vor libertatea de a spune adevărul. De aceea „toate referatele și intervențiile Încep cu o laudă adusă partidului și șefului său și se Încheie la fel. Ca la curte. Cu plecăciunea rituală. Întregul congres de la
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
general. Va trebui ca președintele guvernului să intervină, deoarece organizația de partid de la Televiziune este practic dizolvată. La Radio, situația este mai bună” (p. 345). „Pe 25 octombrie 1989, Întrebat dacă Uniunea Sovietică mai aderă la doctrina Brejnev, care amenința aliații recalcitranți cu intervenția armată, Gherasimov [purtătorul de cuvînt al ministerului de Externe sovietic, n.n.] a răspuns, introducînd doctrina Sinatra (oare spontan?): «Sinatra avea un cîntec: I did it my way... tot așa, fiecare țară hotărăște În felul ei calea pe
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Începerea reformelor. La 19 august 1989, Nicolae Ceaușescu trimite o scrisoare conducerilor de partid și de stat din toate țările socialiste În care Își exprimă Îngrijorarea față de evenimentele din Polonia, pune sub semnul Întrebării capacitatea Poloniei de a fi un aliat demn de Încredere În Tratatul de la Varșovia și afirmă că participarea reprezentanților „Solidarității” În guvernul de la Varșovia „servește celor mai reacționare cercuri imperialiste”, aceasta nefiind doar o problemă internă a Poloniei, ci una a tuturor statelor socialiste. Conducătorul român va
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
discuta În Biroul Politic despre politica externă și modul cum erau reflectate de presă aceste discuții. Totuși, autorul nu este foarte explicit În a arăta că, practic, publicul român nu putea afla din mass-media românești cauzele intervenției URSS și a aliaților ei În Cehoslovacia. Din acest motiv, reformele inițiate de Dubcek și echipa lui n-au ajuns la cunoștința românilor. La momentul scrierii acestei cărți, bibliografia temei era foarte redusă, atingînd numai tangențial și nedocumentat problemele abordate de autor. Întrebarea la
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
mai caldă simpatie și se bucură din inimă de succesele pe care le obțineți În opera de construcție a socialismului”. Evoluția și repercusiunile reformelor de la Praga Îl interesau mai puțin. Singurul lucru important pentru el era să obțină un nou aliat În „grupul nealiniaților” pentru a-și legitima și consolida regimul intern. La această problemă cartea profesorului Retegan nu oferă un răspuns clar. În schimb, Întrebarea fundamentală la care răspunde este: cînd și În ce măsură putem vorbi de o politică externă românească
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
1968: Primele luni”) Începe brusc prin informații sumare din 1967 despre noutatea reluării relațiilor diplomatice cu Germania Federală și poziția României În conflictul israeliano-musulman. România a fost singurul stat din „lagărul socialist” care a menținut relații diplomatice cu Israelul, sfidîndu-și „aliații”. Astfel, nu există informație despre 1964-1967. Chiar dacă În această perioadă nu au avut loc evenimente majore În politica externă, sînt anii dinaintea lui 1968 și ai schimbării liderului de la București. Deci trebuiau analizați. S-ar fi impus un studiu al
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
I. Brătianu În Închisoare. A doua a fost tradusă În românește. Un al treilea volum, destinat inițial publicului francez, pune acum la Îndemîna cititorilor români copioase extrase din corespondența dintre Churchill și Roosevelt, Însoțite de un comentariu care urmărește negocierile Aliaților cu Stalin Înainte și după sfîrșitul războiului. Concluzia sugerează, deși fără accente polemice, responsabilitatea Marii Britanii, mai Întîi pentru instalarea influenței sovietice În România În 1944, apoi, prin alte concesii, un an mai tîrziu, pentru menținerea ocupației militare sub pretextul asigurării
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cîteva săptămîni, Ion Antonescu refuza să-și retragă trupele pe Nistru, așa cum Îl povățuia opoziția, sfidînd astfel avertismentul britanic de la 30 noiembrie. Valorificarea unor asemenea surse, dar În primul rînd a mesajelor schimbate aproape zi de zi Între cei doi Aliați presupunea stăpînirea unei mase uriașe de informații colaterale, condiție pe care comentariile autoarei o respectă cu puține excepții. Acestea sînt inadvertențe, eclipse de atenție. De pildă, la p. 14, succesiunea cronologică Între Întîlnirea de la Berlin a lui Ribbentrop cu Molotov
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
not affect the rights and responsibilities which each of the three great powers will have to exercise at the peace settlement and afterwards”. Consultarea americanilor devenise necesară doar după ce sovieticii Își exprimaseră dorința de a avea mînă liberă din partea ambilor Aliați, iar Churchill, știind foarte bine că acceptarea ideii la Washington era problematică, Întîrziase să-i scrie lui Roosevelt. Întîrziase atît de mult Încît telegrama lui a plecat doar după ce lordul Halifax, ambasadorul britanic În SUA, adusese deja la cunoștința Departamentului
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
pp. 126 și 129 din ediția română). În realitate, Churchill Înregistra cu satisfacție atitudinea comună a anglo-americanilor și a sovieticilor față de misiunea Știrbey-Vișoianu, ceea ce, cum se știe, l-a pus pe Novikov În situația de a vorbi cu românii În numele Aliaților, pe cînd la București negocierea era concepută ca un dialog cu Londra și Washington. Doamna Brătianu reține poziția Departamentului de Stat, care a dezaprobat acordul informal anglo-sovietic din timpul conferinței de la Moscova din octombrie 1944, dar omite să reproducă, după
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
steps as are practicable should be taken to insure against the Balkans getting us into a future international war”. Cu alte cuvinte, pentru Statele Unite, În aceeași măsură ca pentru Marea Britanie, problema era cum să obțină de la Stalin respectarea acordurilor Între Aliați fără să se lase atrase Într-un nou război. A fost nevoie de 50 de ani pentru a spulbera tutela sovietică impusă atunci statelor est-europene și nimeni nu va tăgădui că, În situația lor actuală, ele poartă stigmatele pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
România, 1944-1946”, Arhivele Totalitarismului, anul 3, nr. 1, 1995, p. 26. Kroner, op.cit., pp. 17-18. Julius Hager, „Deportarea Șvabilor Sătmăreni În URSS”, Analele Sighet, 1995, p. 428. Ordinul a fost prezentat de generalul V.P. Vinogradov, șeful Comisiei de Control a Aliaților, guvernului român În nota 031. Radosav, op.cit., p. 15; Kroner, op.cit., p. 43. Radosav, op.cit., p. 15. Vezi nota primului-ministru Rădescu către generalul Vinogradov, 13 ianuarie 1945. Hannelore Bqaier (ed.), op.cit., p. 51. Radosav, Donbas, pp. 19-20. Hager, art.cit
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Prut trebuie pus în legătură cu evenimentele de la jumătatea secolului I î.Hr., când Burebista cucerește cetățile grecești de pe țărmul Pontului, distruge Olbia și ajunge, probabil, până în delta Niprului. Este posibil ca în cursul acestui război să fi avut de suferit și bastarnii, aliații de atunci ai grecilor, puterea germanofonilor diminuându-se considerabil după acest episod. Astfel, în anul 29 î.Hr., proconsulul Macedoniei, Marcus Licinius Crassus a respins o invazie a bastarnilor aflați sub conducerea lui Deldon, care, în alianță cu regele dac Cotyso
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
într-un scurt interval de timp, de doi-trei ani, cândva la jumătatea secolului I d.Hr., ca urmare a unor evenimente istorice importante, care au destabilizat stepa. Aceste evenimente ar putea avea în vedere războiul aorșilor conduși de regele Eunones, aliatul romanilor, cu siracii lui Zorsines care-l susțineau pe Mithradates VIII, regele Pontului, care încerca să alcătuiască o coaliție antiromană în care să-și alăture toate populațiile din jurul Mării Negre. Tranșat de către aorși în anul 49 d.Hr., conflictul are ca
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
sau își pierduseră viața în timp ce erau sub arme și alți aproximativ 700.000 erau răniți. Poporul american a muncit fără preget pentru a asigura resursele necesare nu numai propriilor sale forțe terestre, navale și aeriene, ci și pentru a livra aliaților tehnica de luptă cu care să acționeze eficient împotriva vrăjmașului comun. Fiecare dintre aliați a contribuit la cauza comună pe măsura posibilităților sale. Noi am fost țara care, în perioada dintre începutul și sfârșitul războiului, am realizat cea mai mare
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]