24,313 matches
-
atrage spre civilizație toate națiunile, chiar și pe cele mai sălbatice. Prețurile scăzute ale mărfurilor sale reprezintă artileria grea cu care spulberă orice ziduri chinezești, prin care forțează să capituleze ura înverșunată a barbarilor față de străini. Obligă toate națiunile, sub amenințarea cu dispariția, să adopte modul burghez de producție...adică să devină burgheze ele însele. Într-un cuvânt, creează o lume după modelul său". (Marx și Engels 1977: 224-5) Acestă afirmație remarcabilă avea implicații clare pentru strategia revoluționară. Simțul "naționalității" poate
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ei erau pe deplin conștienți de persistența animozităților între grupurile naționale însă ei aproape cu siguranță au continuat să creadă că diferențele naționale își vor pierde în final din importanță și poate chiar vor dispărea în întregime (Halliday 1999: 79). Amenințarea din ce în ce mai mare reprezentată de violența interstatală în ultima parte a secolului al XIX-lea a dat naștere altor adaptări ale gândirii lor. Lucrările lui Engels, care subliniau rolul războiului în istoria umanității, prevedeau niveluri fără precedent de violență și suferință
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ar fi periclitată. Unii marxiști au adoptat o poziție mai radicală, recunoscând importanța afirmației lui Max Weber că puterea imensă a statului își are originea în monopolul asupra instrumentelor violenței, iar legitimitatea în responsabilitatea sa de a proteja "societatea" de amenințări interne și externe. În anii 1970 și 1980, o literatură vastă a încercat să reorienteze marxismul astfel încât acesta să țină seama în mod corespunzător de domeniul rivalității geopolitice și cel al războiului în care statul posedă adesea o autonomie considerabilă
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ființe umane sunt chinuite de suferințe ce pot fi prevenite a primit o lovitură în urmă căreia nu își va reveni cu ușurință" (Linklater 2002b: 304). El pune problema succint: "Compasiunea pare să piardă în încercarea de a face față amenințărilor la adresa securității" (2002b: 309). Implicit la Linklater și explicit în scrierile altora este argumentul că cea mai mare amenințare la adresa ordinii mondiale se poate să nu fie teroriștii care au cauzat un asemenea rău de neiertat, ci reacția Statelor Unite. Situându
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
va reveni cu ușurință" (Linklater 2002b: 304). El pune problema succint: "Compasiunea pare să piardă în încercarea de a face față amenințărilor la adresa securității" (2002b: 309). Implicit la Linklater și explicit în scrierile altora este argumentul că cea mai mare amenințare la adresa ordinii mondiale se poate să nu fie teroriștii care au cauzat un asemenea rău de neiertat, ci reacția Statelor Unite. Situându-se în afara regulilor, normelor și instituțiilor societății internaționale în purtarea războiului împotriva terorismului, Statele Unite nu numai că reduc perspectivele
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
anarhie este în vreun fel validă, atunci în interiorul statului suveran trebuie să se găsească un domeniu al identității, omogenității, ordinii și progresului garantate de puterea legitimă; iar în exterior trebuie să existe un domeniu anarhic al diferenței, eterogenității, dezordinii și amenințării, repetării și reîntoarcerii. Dar a prezenta anarhia și suveranitatea în acest fel (adică drept concepte ce se exclud și sunt exhaustive reciproc), depinde de convertirea diferențelor din interiorul statelor suverane în diferențe între statele suverane (Ashley 1988: 257). Statele suverane
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și distanțării? Și cum a fost construit conceptul de sine definit teritorial în opoziție cu un celălalt amenințător? De o mare importanță aici sunt problemele de concepere a securității în termeni spațiali și felul în care sunt definite și articulate amenințările și pericolele, dând naștere anumitor concepții despre stat ca subiect politic securizat. Debbie Lisle (2000) a arătat cum până și turismul modern participă la reporducerea acestei concepții spațializate a securității. Prin reafirmarea continuă a dinstincției dintre "siguranță aici și acum
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
oricărui stat-națiune modern. Implicația este că toate formele de comunitate politică, în condițiile în care necesită frontiere, vor fi predispuse la un anumit grad de violență (Campbell 1998a: 13). Postmodernismul se concentrează pe discursurile și practicile ce înlocuiesc diferența cu amenințarea în constituirea identității politice. Simon Dalby (1993), de exemplu, explică modul cum războaiele reci rezultă din aplicarea unui raționament geopolitic ce definește securitatea în termenii unei excluderi spațiale și prin specificarea unei entități amenințătoare. "Discursul geopolitic construiește lumi în termeni
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
unui raționament geopolitic ce definește securitatea în termenii unei excluderi spațiale și prin specificarea unei entități amenințătoare. "Discursul geopolitic construiește lumi în termeni de Sine și Ceilalți, în termeni de sectoare ale științei politice specificabile cartografic, și în termeni de amenințări militare" (1993: 29). Crearea geopolitică a unui "celălalt" extern face parte din constituția unei identități politice ("sine") care trebuie securizată. Dar pentru a construi o identitate politică singulară și coerentă este adesea nevoie de reducerea la tăcere a neînțelegerilor interne
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Campbell 1992: Capitolele 5, 6, 1998a: 13). Dacă este clar că identitatea este definită prin diferență, și că sinele cere un celălalt, nu este atât de clar că diferența sau simplul fapt de a fi "celălalt" este neapărat echivalent cu amenințarea sau pericolul. Totuși, așa cum subliniază Campbell (1992), statul suveran este întemeiat pe discursuri ale pericolului. "Configurarea constantă a pericolului prin politica externă nu este astfel o amenințare la adresa identității sau existenței statului", spune Campbell (1992: 12), "este condiția ce îl
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
că diferența sau simplul fapt de a fi "celălalt" este neapărat echivalent cu amenințarea sau pericolul. Totuși, așa cum subliniază Campbell (1992), statul suveran este întemeiat pe discursuri ale pericolului. "Configurarea constantă a pericolului prin politica externă nu este astfel o amenințare la adresa identității sau existenței statului", spune Campbell (1992: 12), "este condiția ce îl face posibil". Posibilitatea de a identifica Statele Unite ca subiect politic, de exemplu, s-a sprijinit în timpul Războiului Rece, pe abilitatea de a impune o interpretare ce considera
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
statului", spune Campbell (1992: 12), "este condiția ce îl face posibil". Posibilitatea de a identifica Statele Unite ca subiect politic, de exemplu, s-a sprijinit în timpul Războiului Rece, pe abilitatea de a impune o interpretare ce considera Uniunea Sovietică drept o amenințare externă, și pe capacitatea guvernului Statelor Unite de a îngrădi amenințările interne (1992: Capitolul 6). Într-adevăr, conceptul central de îngrădire este folosit în două sensuri, atât spre exterior cât și în interior, pentru a se ocupa de elementele ce constituie
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
posibil". Posibilitatea de a identifica Statele Unite ca subiect politic, de exemplu, s-a sprijinit în timpul Războiului Rece, pe abilitatea de a impune o interpretare ce considera Uniunea Sovietică drept o amenințare externă, și pe capacitatea guvernului Statelor Unite de a îngrădi amenințările interne (1992: Capitolul 6). Într-adevăr, conceptul central de îngrădire este folosit în două sensuri, atât spre exterior cât și în interior, pentru a se ocupa de elementele ce constituie o amenințare, după cum sugerează Campbell (1992: 175). Rezultatul final al
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și pe capacitatea guvernului Statelor Unite de a îngrădi amenințările interne (1992: Capitolul 6). Într-adevăr, conceptul central de îngrădire este folosit în două sensuri, atât spre exterior cât și în interior, pentru a se ocupa de elementele ce constituie o amenințare, după cum sugerează Campbell (1992: 175). Rezultatul final al strategiilor de îngrădire a fost de a înrădăcina identitatea în cadrul statului teritorial. Este important de menționat că identitățile politice nu sunt precedente diferențierii dintre sine și celălalt. Principala problemă este cum ceva
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
al strategiilor de îngrădire a fost de a înrădăcina identitatea în cadrul statului teritorial. Este important de menționat că identitățile politice nu sunt precedente diferențierii dintre sine și celălalt. Principala problemă este cum ceva ce este diferit devine conceptualizat ca o amenințare sau un pericol ce trebuie îngrădit, disciplinat, negat, sau exclus. Există posibilitatea ca diferența să devină opoziție, pericol sau amenințare, dar nu se poate vorbi de necesitate. Identitatea politică nu trebuie construită în opoziție cu ceilalți, sau pe seama lor, dar
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
nu sunt precedente diferențierii dintre sine și celălalt. Principala problemă este cum ceva ce este diferit devine conceptualizat ca o amenințare sau un pericol ce trebuie îngrădit, disciplinat, negat, sau exclus. Există posibilitatea ca diferența să devină opoziție, pericol sau amenințare, dar nu se poate vorbi de necesitate. Identitatea politică nu trebuie construită în opoziție cu ceilalți, sau pe seama lor, dar discursurile și practicile dominante din politica externă și de securitate tind să urmeze acest raționament. Mai mult, această relație cu
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
intern și invers. De-a lungul istoriei moderne, spre exemplu, femeilor li s-a spus că vor obține drepturi egale cu bărbații după război, după eliberare, după ce economia națională va fi refăcută și așa mai departe: dar după ce toate aceste amenințări "externe" au fost învinse, tendința generală a fost aceea de revenire la normal, femeile primind un rol subordonat. După cum observa Cynthia Enloe (1989:131) "statele depind de anumite construcții ale sferei interne și celei private pentru a promova relații mai
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
stabilitate facilitată de state militarizate, ale căror capacități de proliferare nucleară, în mod ironic, sunt menite a preveni măcar războiul total, dacă nu războaiele limitate duse pe teritoriile interpușilor. Securitatea este studiată doar în contextul prezenței și absenței războiului, pentru că amenințarea războiului este considerată endemică pentru sistemul de state suverane. Prin urmare, această noțiune reactivă de securitate este de tipul unui joc cu sumă zero și prin definiție "națională". Ea presupune ceea ce Peterson (1992a: 47-8) numește " contract de suveranitate" stabilit între
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
pentru a preveni invadarea din exterior imaginat ca diferență, iraționalitate, anarhie și conflict potențial a interiorului statelor omogene, raționale și ordonate. Statele, în această analiză feministă, recurg la o formă de "extorcare", prin propria lor existență ca "protectori" agresivi, creează amenințări în exterior și cer compensații pentru insecuritatea pe care o aduc populației "protejate" din "interior". În numele protecției, statele cer sacrificiul cetățenilor, inclusiv pe cel al soldaților în majoritatea cazurilor bărbați prin înrolare militară, iar mamelor li se cere să-și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
le plasează pe acestea în posturile cele mai prost plătite și în sectoarele cele mai nesigure de pe piața muncii. În mediul de după 11 Septembrie, cetățenii Statelor Unite au așteptat în mod special de la bărbați pompieri, polițisti, soldați să-i protejeze împotriva amenințărilor necunoscute ale unor non-occidentali furioși. Discursul american neoconservator a dat vina pe feminism și pe homosexualitate pentru slăbirea Statelor Unite și reducerea capacității Occidentului de a elimina fundamentalismul islamic și alte "amenințări" (Bar On 2003: 456). Prin urmare, analiza de gen
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de la bărbați pompieri, polițisti, soldați să-i protejeze împotriva amenințărilor necunoscute ale unor non-occidentali furioși. Discursul american neoconservator a dat vina pe feminism și pe homosexualitate pentru slăbirea Statelor Unite și reducerea capacității Occidentului de a elimina fundamentalismul islamic și alte "amenințări" (Bar On 2003: 456). Prin urmare, analiza de gen dezvăluie modul inextricabil în care bărbații și statele relaționează cu violența internă și cea internațională. Securitatea limitată pe care o oferă le permite să-și consolideze autoritatea asupra altor bărbați și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
121, 122 drepturile femeilor, 27, 248 drepturile omului, 26, 30, 39, 71, 83, 84, 85, 86, 123, 124 dreptate, 19, 29, 34, 120, 167 dublă lectură, 186, 187, 188, 189 dublă excludere, 189 echilibrul puterii, 21, 44, 208, 228 echilibrul amenințărilor, 57 ecoanarhism, 273 ecoautoritarism, 273 ecocentrism, 259, 260, 261 ecologic, 237 ecologie globală, 257, 258, 260 ecologism, 257, 258, 259 economie economie globală, 87, 89, 144, 253 economie mondială, 71, 88, 215, 236 economie politică, 72, 87, 153, 267 economie
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și cu care te-ai spălat. Picioarele tale se scăldau în Olt, și mirosea până la Calafat, nobilă spurcăciune!"205. Războiul, injust și amoral prin definiție, uzează aici de cel mai violent arsenal, folosind anatema, insulta trivială, denominarea abjectă ("spurcăciune", "căzătură"), amenințarea mortală: "Te aștept să te retez în două cu nuiaua, tăvălit [...] șira spinării ți se va rupe cu nuiaua asta", "Ți-a sunat ceasul năpârcă. Îl asculți? A bătut ceasul tău din cimitir". Avem în față nu desfășurarea de imagini
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
asta", "Ți-a sunat ceasul năpârcă. Îl asculți? A bătut ceasul tău din cimitir". Avem în față nu desfășurarea de imagini din ficțiunea iconică, ci un tir verbal de reproșuri, acuzații, insulte, a cărui miză e exclusiv de ordin afectiv. Amenințarea răului e iminentă, de aceea pamfletarul rupe, brutal, contactul cu orice formă coerentă de argumentare și cedează impulsului umoral de furie: "Uită-te, mă, la mine! Baroane! Să ne desfacem hârtiile amândoi, eu zapisul și hrisoavele mele, scrise pe cojoc
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
comic, fie substituindu-i primului integral dimensiunea comică. Mecanismul psihologic al râsului cu potențial agresiv este explicat de gânditorul francez în termeni antropologici, arătând că, în viața comunitară, există pericolul de a plana asupra fiecărui individ în parte "dacă nu amenințarea unei corecții, cel puțin perspectiva unei umilințe"234. De aceea râsul inspiră teamă; el funcționează ca o sancțiune publică aplicată unei persoane (sau mai multor) din viața reală, care devine personaj comic, țintuit la stâlpul infamiei și expus deriziunii publice
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]