15,743 matches
-
greu s? exprim?m �n bani rezultatele, impactul sociologiei �n societate, dar economia ?tiin?ei ne ofer? un cadru util de analiz? pentru a vedea ce se �nt�mpl? c�nd sociologia �nso?e?te o societate (de exemplu, cea american? sau cea a Europei occidentale) prin rezultate palpabile � dup? analize privind condi?iile cercet?rîi propriu-zise, competen?a echipelor de cercetare, dup? analize privind mijloacele, resursele, obiectivele, priorit??ile identificate, finan??rile, rezultatele cercet?rilor etc. Sociologia exploreaz?, cerceteaz? pentru
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE[Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ntec de leb?d? al teoriilor organiciste �n Fran?a, o carte �ntre alte cincizeci de titluri publicate �n cincisprezece ani, cu toat? rigurozitatea pie?ei. �n aceast? colec?ie au fost publicate opere ale sociologilor ru?i, germani, italieni, americani ?i francezi, bine�n?eles. 4) �n toamna anului 1895, depunerea statutului Societ??îi de sociologie din Paris, care, �n anul urm?tor, avea s? ?în? reuniuni lunare, fiecare centrat? pe o tem? �n exclusivitate ?tiin?ific?. Worms asigur? secretariatul
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE[Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n domeniul psihosociologiei. Profesor atent, av�nd grij? s?-?i �nzestreze studen?îi cu solide referin?e teoretice ?i instrumente metodologice direct utilizabile, el a publicat �mpreun? cu George Vincent (1894) un manual, primul dintr-o lung? serie, din care americanii ?i-au f?cut o specialitate. �n elanul s?u, lanseaz? pe pia?? o revist?: The American Journal of Sociology (1895) care a fost primit? cu u?urare de c?tre �nso?itorii s?i, dar nu f?r? entuziasm
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE[Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
teoretice ?i instrumente metodologice direct utilizabile, el a publicat �mpreun? cu George Vincent (1894) un manual, primul dintr-o lung? serie, din care americanii ?i-au f?cut o specialitate. �n elanul s?u, lanseaz? pe pia?? o revist?: The American Journal of Sociology (1895) care a fost primit? cu u?urare de c?tre �nso?itorii s?i, dar nu f?r? entuziasm de c?tre anumi?i filosofi ?i statisticieni sociali care, nu numai c? aveau propriile lor organe
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE[Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ca urmare a clivajului ce s-a instaurat �ntre cei �vechi�, ață?a?i tradi?iei teoretice ?i reformiste a primelor momente ale oră?ului Chicago (Ellwood, 1933, 1938) ?i cei �moderni�, vestitorii anchetei statistice cu finalitate practic? (Ogburn, 1922). American Journal of Sociology din Chicago, acuzat c? i-a tr?dat pe primii, va pierde �n 1936 statutul de organ oficial al ASS �n profitul lui American Sociological Review [70]. Empirismul domin? deci sociologia american?. Departe de a respinge �ns
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE[Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
1933, 1938) ?i cei �moderni�, vestitorii anchetei statistice cu finalitate practic? (Ogburn, 1922). American Journal of Sociology din Chicago, acuzat c? i-a tr?dat pe primii, va pierde �n 1936 statutul de organ oficial al ASS �n profitul lui American Sociological Review [70]. Empirismul domin? deci sociologia american?. Departe de a respinge �ns? orice orientare teoretic?, empirismul se caracterizeaz? mai cur�nd prin ne�ncrederea �n demersul ipotetico-deductiv care pleac? de la un corp sistematizat de postulate pentru a studia un
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE[Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
tehnologia sondajelor preelectorale ?i prin anchetele de marketing. Aceast? genera?ie de cercet?tori poate fi descris? ca fiind cea a primilor profesioni?ți ai sociologiei: Se poate spune c? europenii s�nt sociologi supu?i regulilor, �n timp ce americanii s�nt primii sociologi laici [55:8]. �n timpul acestei perioade, dou? �?coli� domin? succesiv �n sociologie: cea zis? �de la Chicago� �n cursul anilor dou?zeci, ?i cea � cu mai pu?în caracter institu?ional � care se dezvolt? �n jurul
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE[Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
vor fi ?i mai pesimiste (1937), la fel cu acelea ale unui mare num?r de cercet?tori din ce �n ce mai critici fă?? de organizarea socio-economic? ?i cultură nord-american? ?i care eviden?iaz? contradic?ia existent? �ntre valorile American Creed-ului ?i realitatea social? (Horney, 1937; Lynd, 1939; Warner, 1941; Laski, 1948). Harvard ?i reac?ia teoretician? �nainte s? se fi fondat aici un departament de sociologie, �n 1930, Universitatea Harvard s-a f?cut cunoscut? printr-o vast? cercetare
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE[Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
temps (1937), trad. 1953. HUGHES Everett C. (1897-1983) & Helen M.: Where Peoples Meet: Racial and Ethnic Frontiers (1952). LASKI harold: The American Democracy (1948). LYND Robert S. (n?scut �n 1892), Knowledge for What? (1939); & Helen: Middletown: a Study în American Culture (1929); Middletown în Transition: A Study în Cultural Conflict (1937). MAC IVER Robert (n?scut �n 1882): Community: A Sociological Study(1917). MAYO Elton (1880-1949): The Human Problems of an Industrial Civilization (1933). MEAD George H. (1863-1931): 1965. OGBURN
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE[Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
o treime din membri dup? marea depresiune, �?i vede efectivele cresc�nd din nou ?i �nt?rindu-se cu tot mai mul?i aderen?i �ntre 1945 ?i 1970. Este un fapt semnificativ c? �n 1963 ea ?i schimb? numele �n American Sociological Association, dup? ce-?i schimbase ?i sediul la New York (1953), apoi la Washington. �ntr-un context de criz? de recrutare (majoritatea sociologilor genera?iei de dinainte de r?zboi iese la pensie), universit??ile ?i centrele de cercetare fac apel fie
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE[Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
autoritatea lui Merton datorit? eforturilor sale de a le apropia. Triumful empirismului cuantificator Studiile conduse de c?tre Myrdal (1944) asupra situa?iei negrilor la �nceputul anilor patruzeci, sau cele conduse de Riesman (1950) asupra evolu?iei caracterului social al americanilor (ambele finan?ațe de c?tre funda?ia Carnegie) �nc? nu s�nt reprezentative pentru noul empirism �n vigoare, cu tot succesul lor; ele mai cur�nd �ncheie tradi?ia marilor anchete calitative din perioada interbelic?. C�ț despre studiul
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE[Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i colab., 1959), ca ?i �n c�mpul sociologiei ?tiin?ei (Merton, 1938, 1973). Mai ales tema birocra?iei a suscitat importante lucr?ri care se �nscriu �ntr-o optic? mertonian? (Selznick, 1949; Blau, 1952; Gouldner, 1954). �ns? func?ionali?ții americani au uitat, �n general, pruden?a lui Merton care a refuzat mereu postulatele unicit??îi ?i integr?rîi func?ionale a sistemului social global propov?duite de c?tre Malinowski. Acest fapt a condus la reducerea structurii sociale la cea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE[Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
England (1938); �l�ments de th�orie et de m�thode sociologique (1949), trad. 1965 a edi?iei din 1957; The Sociology of Science (1973); Et LAZARSFELD Paul: Continuities în Social Research: Studies în the Scope and Method of �The American Soldier� (1950); Et BROOM Leonard, COTTRELL L.S.: Sociology Today (1959); Et NISBET Robert (Ed.): Contemporary Social Problems (1961). MILLS C. Wright (1916-1962): Leș Cols blancs (1951), trad. 1968; LՃlite du pouvoir (1956), trad. 1969; L�Imagination sociologique (1959), trad. 1967
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE[Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
m �mpr??tiindu-ne �n secte rivale �n care cercet?torii vor ?ți din ce �n ce mai mult despre din ce �n ce mai pu?ine lucruri�. L. COSER, traducere din �Presidential Address. Two Methods în Search of Substance�, în American Sociological Review, 40(6), 1975, p. 691-700. La sf�r?ițul anilor optzeci, peisajul sociologic anglo-saxon este extrem de �mpr??tiat. Segmentarea institu?ional?, intelectual? ?i tematic? a disciplinei constituie, cu siguran??, o bog??ie poten?ial? pentru dezvoltarea să extensiv
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE[Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de luptele dintre bisericu? e, o personalitate, o densitate ?i o diversitate de care o bibliografie cu necesitate sumar? nu poate da seama (cf. [36, 53, 60]). 3. Prin alte p?r?i Tendin?ele generale degajate din observarea cazurilor american ?i francez caracterizeaz?, mutatis mutandis, evolu?ia recent? a disciplinei ?i �n alte ??ri: cre?terea ?i segmentarea institu?ional?, diversificarea referin?elor teoretice, �rutinizarea� cercet?rilor aplicate. �n cursul ultimelor dou? decenii, destinul sociologiei, dup? imaginea societ??ilor occidentale
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE[Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
The Dialectic of Ideology and Technology (1976); The Future of Intellectuals and the Rîse of the New Class (1979); Against Fragmentation: The Origins of Marxism and the Sociology of Intellectuals (1985), posthume. GUSFIELD Joseph: Symbolic Crusade: Status Politics and the American Temperance Movement (1963). HAAN N., BELLAH R.N., RABINOW P., SULLIVAN W.M. (ed.): Social Science aș Moral Enquiry (1983). HARDIN Russell: Collective Action (1983). HIRSCHMAN Albert O.: Face au d�clin des entreprises et des institutions (1970), trad. 1972. HOMANS
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE[Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Histoire de la sociologie, Presses universitaires de France, Paris, 1991. TACUSSEL Patrick, Mythologie des formes sociales. Balzac et leș Saint-Simoniens ou le destin de la modernit�, M�ridiens Klincksieck, Paris, 1995. TURNER Stephen, TURNER Jonathan, The Impossible Science. An Instituțional Analysis of American Sociology, Sage Public., Newbury Park, Calif., 1990. VERGER Jacques et al., Histoire des universit�s en France, Privat, Toulouse, 1986. C�teva puncte de vedere contemporane asupra sociologilor: Comte ARNAUD Pierre, Sociologie de Comte, Presses universitaires de France, Paris, 1969
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE[Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
d�histoire, Stock, Paris, 1977. [69]�TOURAINE Alain, La Parole et le Sang: politique et soci�ț� en Am�rique latine, Odile Jacob, Paris, 1988. [70]�TURNER Stephen P. et TURNER Jonathan H., The Imposible Science. An Instituțional Analysis of American Sociology, Sage Publ., Newbury Park, Cal., 1990. [71]�VIET Jean, Leș Sciences de l�homme en France. Tendances et organisation de la recherche, Mouton, Paris-La Haye, 1966. Lucr?ri franceze ap?rute dup? prima edi?ie a acestei c?r?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE[Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cu Stockholmul (Minciună!). Nu pricep nimic. Gård îmi povestește la toaletă că a intrat în legătură cu un reprezentant american care vinde echipament al US Army. (Min. nu știe nimic despre asta!) Conform lui Gård e mult mai avantajos să negociem cu americanii, care nu vor să facă vânzări pe față în RFG. Asta ar putea crea neliniște, s-ar lăsa impresia că US Army intenționează să se retragă dacă ar vedea lumea că se debarasează de abatoare de campanie electronice aproape noi
by P. C. Jersild[Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
vara asta. (Altfel pierdem opțiunea.) Gård se ține tare. Încerc să-l iau pe Gård deoparte și să discutăm rolul ministerului în toată treaba. Gård încearcă evident să se aleagă cu un comision dacă e să se facă afacerea cu americanii. (Situație extrem de jenantă. Mă gândesc dacă să nu iau legătura cu Stockholmul, dar se zice că secretarul de stat e în concediu. În plus Gård mi-e șef. Să sperăm că min. va gândi la fel dacă treaba de aici
by P. C. Jersild[Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
luat nembutal (1 tab.). De dorit să fiu în formă mâine după-amiază. Am presimțiri sumbre. Sting lumina la ora 2.35. Puls 93. 21 iunie Ce zi! Gård mă săpunește pentru lipsă de flexibilitate (!). Refuzat să semnez contractul opțional cu americanii. Gård a dormit toată dim. Încercat în zadar să iau legătura cu min. secr. de stat la un congres, se zice că trebuie să stea toată ziua în prezidiu. Gård apare la ora 14, se ține bine, dar rade câteva
by P. C. Jersild[Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
prieteni". Extrem de penibil. Se liniștește, ia de la mine două nembutaluri, adoarme. Stare de criză. Ce-i de făcut? Gård evident un tip foarte ambițios și apreciat la min. pt. activitate. Comportamentul de aici este impardonabil. Nu-i numai șmecheria cu americanii. Riscăm să ratăm termenul de livrare al nemților și să întârziem zdravăn, asta poate să coste statul câteva sute de mii. Mă gândesc dacă să nu-l sun direct pe ministru. Nu mă cunoaște, ar părea ciudat. Am vreo dovadă
by P. C. Jersild[Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
a luat la pumni. Ideea de a vedea scene de această natură repetându-se la Cotroceni poate excita orice operator de televiziune, nu? Într-un comentariu la una din cărțile dlui Morris - OFF WITH THEIR HEADS: Traitors, Crooks & Obstructionists in American Politics, Media & Business - se poate citi: „Cel mai dezagreabil element al cărții este dojana înalt moralizatoare pe care, în mod nepotrivit, o adoptă Morris față de țintele sale. Și acest ton e la fel de credibil ca o carte scrisă de Madonna în
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran[Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Național, 4 februarie 2005) Cioroipanul și Țara minunilor În vremuri paradisiace, când corectitudinea politică nu teroriza plaiurile mioritice prin vigilența unor comisari străini și autohtoni, printre cimiliturile benigne ale zilei circula și aceasta: „Ce ne facem noi, țiganii,/ Dacă vin americanii?/ Că ne scuipă din service/ Și ne-mpușcă cu alice”. Deși mulți din bunicii noștri, de diferite etnii dar cu toții cetățeni români, jucau table, așezați pe taburete în jurul Arcului de triumf, așteptându-i pe americani, aceștia n-au apărut. Au
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran[Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
facem noi, țiganii,/ Dacă vin americanii?/ Că ne scuipă din service/ Și ne-mpușcă cu alice”. Deși mulți din bunicii noștri, de diferite etnii dar cu toții cetățeni români, jucau table, așezați pe taburete în jurul Arcului de triumf, așteptându-i pe americani, aceștia n-au apărut. Au venit ceva mai târziu, după ce cu scuipatul oamenilor „din service” și împușcarea lor pe bune se ocupaseră tovarășii sovietici și „structurile” românești pe care le înființaseră. Înțeleg că dl Adrian Cioroianu e de meserie istoric
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran[Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]