13,637 matches
-
autoiluzionarea. Edificiul de după 1866 este marcat de o fragilitate originară. Tensiunea dintre formele importate și solul/contextul național nu a fost redusă. Dimpotrivă. În absența unei prudențe conservatoare elementare, transplantul instituțional a condus la o modernizare epidermică și caricaturală. Ceea ce elita a omis să observe este rădăcina care face trunchiul libertății occidentale vital și rezistent peste secole. A recurge la grefă nu este suficient - aceasta se cere dublată de o pedagogie a con strucției pe durată lungă. Raționamentul lui Carp este
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
acelui etos burghez al propășirii, omnipotența statului și slăbiciunea individului sunt racilele pe care teologia antisemită le ignoră, în numele sacrosanctului șovinism românesc. Ordinea statului modern este în dezacord cu rațiunea sa de a fi. Parazitismul politic este marca unei întregi elite care nu poate să se susțină independent, preferând simbioza, vinovată și complice, cu un stat hipertrofiat. Ca și în alte societăți periferice, mai vechi sau mai noi, mi noritatea „alogenă“ este redusă la postura de „țap ispășitor“, care justifică eșecurile
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
s au încăpă țânat să sugereze, o critică sterilă, lipsită de fundamentul alternativei. Căci direcția progresului, notează Carp dea lungul unei cariere ce se întinde pe patru decenii, poate fi schimbată. Cu condiția ca acestui edificiu inspirat de luminile Occidentului elita să îi ofere un sol solid și fertil, susceptibil de al face să supraviețuiască în timp. Din formele fără fond decurge, așadar, obsesia lui Carp legată de imaginea unei națiuni care abandonează, o dată pentru totdeauna, reflexul replierii către stat, căutând
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
de după 1830 nu debutul renașterii naționale, ci începutul genezei răului social și moral care bântuie Principatele. Li se datorează lui Rosetti și Eminescu în mai mare măsură decât lui Maiorescu sau lui Carp, grație radicalismului lor tradiționalist, și portretizarea noii elite care pilotează proiectul înșelător de modernizare. Clasa suprapusă, acuzată de ambii, este efectul secundar natural al proliferării formelor fără fond. Edificiul statal artificial și străin al statului nu se poate susține decât prin extinderea, continuă, a unei clase ce nu
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
Dimpotrivă; discontinuitatea de menta litate ce rupe lanțul generațiilor și instituie domnia frazeologiei este resimțită ca o traumă. Schimbarea la față a Principatelor, odată cu sincronizarea occidentală, condamnă la uitare un vast patrimoniu al tradiției și accentuează linia de despărțire dintre elită și comunitatea pe care o guvernează, comunitate care este subiectul unui experiment social precipitat de încrederea oarbă în rațiune. Textele lui Rosetti oferă imaginea remarcabilă a întâlnirii dintre nostalgie, critica raționalismului politic și un simț al lucidității care relevă imposibilitatea
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
lui Rosetti, notat de E. Lovinescu, este, prin urmare, reacția unei naturi intelectuale afine cu o specie de conservatorism istoric mai apropiat de tradiție și mai atent la traumele modernizării decât direcția liberal conservatoare. Privirea lui Rosetti expune tensiunea dintre elită și masa comunității, anticipând reflecția lui Nicolae Iorga. Din trunchiul liberal conservator junimist se des prinde o ramură ideologică tradiționalistă: detașarea de rădăcini și fanatismul cu care elita se îndreaptă spre diferite modele de civilizație sunt parte din rătăcirea pe
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
traumele modernizării decât direcția liberal conservatoare. Privirea lui Rosetti expune tensiunea dintre elită și masa comunității, anticipând reflecția lui Nicolae Iorga. Din trunchiul liberal conservator junimist se des prinde o ramură ideologică tradiționalistă: detașarea de rădăcini și fanatismul cu care elita se îndreaptă spre diferite modele de civilizație sunt parte din rătăcirea pe care viziunea conservatoare nu întârzie să o surprindă. Elita care guvernează, dacă nu e străină de țară în sens etnic, cum va sugera Eminescu, este golită de orice
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
Din trunchiul liberal conservator junimist se des prinde o ramură ideologică tradiționalistă: detașarea de rădăcini și fanatismul cu care elita se îndreaptă spre diferite modele de civilizație sunt parte din rătăcirea pe care viziunea conservatoare nu întârzie să o surprindă. Elita care guvernează, dacă nu e străină de țară în sens etnic, cum va sugera Eminescu, este golită de orice sensibilitate istorică ce iar permite accesul la pătura țarănească, depozitară a tradiției. Ea e incapabilă să articuleze un program de altoire
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
ișlicul și antereul cu pălăria și surtucul, toată legislația, toate moravurile, toată viața, întrun cuvânt, a poporului.<ref id=”1”> Theodor Rosetti, „Despre direcțiunea progresului nostru“, reprodus în Ioan Stanomir, Laurențiu Vlad, A fi conservator..., ed. cit., p. 77.</ref> Elita pe care o generează această proliferare a simulacrelor este dominată de instinctul intelectual raționalist, dublat de o propensiune către întărirea acelei democrații bugetare evocate de P.P. Carp. Efectul secundar al acestei asimilări incomplete și imature a principiilor civilizației este ridicarea
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
recuperabil și la Rosetti, devine la Eminescu recurs la „simțul istoric“ - indiciu al apar tenenței la națiunea privită ca bloc etnic. Cultivarea formelor fără fond nu mai este doar un efect al profesiunii de credință raționaliste, ci semnul dominației unei elite străine, etnic și cultural, de elementul româ nesc. Unul dintre fragmentele manuscrise ale lui Eminescu sintetizează memorabil această ipoteză de lectură. Pentru că nimic nu există în lume ce nare o cauză începătoare și un timp de începere. E o cestie
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
și spațiilor de organizare socială care intermediau între stat și cetățean. Odată cu decăderea breslelor, parohiilor și corporațiilor, odată cu impunerea hegemoniei administrației centrale, individul este izolat în fața mașinăriei care controlează autocratic mersul întregii societăți. Suveranitatea statului se traduce prin mandatarea unei elite de a trasa drumul către viitor, fără ca individul sau comunitatea să poată interveni semnificativ. Evoluționismul junimist este contra acestei direcții pe care se fondează dogma modernității iacobine. Alternativa junimistă este hrănită, cum sa și notat, încă din epocă, de lectura
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
Și, dacă abordarea gradualistă le apare celor seduși de utopii umanitare ca o trădare a națiunii, ea devine, odată cu trecerea timpului, asemenea unei voci de Casandră ce anunță viitorul pe cale de a se constitui sub ochii tuturor. Vina istorică a elitei, vină în marginea căreia Carp glosează la 1914, este de a fi preferat arlechinada oratorică și demagogia socială con fruntării cu realitatea descurajantă a națiunii și a instituțiilor sale. Absența unei filozofii evoluționiste explică reflexul de a recurge la alternativa
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
urmă cu trei decenii, alternativa lui Carp - creșterea organică a unei stări de mijloc ru rale, facilitată de o lege a primogeniturii și de vânzarea loturilor către țărani - este impopulară și „reacționară“ în anul de grație 1914. Insistența cu care elita politică liberală își formulează pledoaria pentru expropriere duce la conturarea, pentru a câta oară?, a unei perspective liberal conservatoare junimiste. În cele din urmă, iar acesta este unul dintre pilonii reflecției conservatoare occidentale, argumentul lui P.P. Carp reafirmă caracterul natural
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
rațional constituie probabil cea mai importantă dimensiune a variabilității în acest context. 3) Metaforele sunt un teren alunecos pentru argumentație; dar, ținând seama de aceasta, propun să ne ridicăm privirea de la temelie - egalitatea și structura conflictului - către acoperiș, reprezentat de elite. Și acestea au trăsături extrem de variate, în funcție de societate. Dintre multele modalități de a le clasifica, cea mai relevantă pentru teoria democrației se referă la uniformitatea sau diversitatea lor în raport cu interesele sociale și grupările reflectate de ele. [...] Există [...] o corelație pozitivă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
au trăsături extrem de variate, în funcție de societate. Dintre multele modalități de a le clasifica, cea mai relevantă pentru teoria democrației se referă la uniformitatea sau diversitatea lor în raport cu interesele sociale și grupările reflectate de ele. [...] Există [...] o corelație pozitivă între diversitatea elitelor și instituțiile democratice funcționale. 4) După ce am așezat temelia, am edificat structura și am pus acoperișul, continuă să persiste o «atmosferă» tot mai greu de definit, care învăluie clădirea. Aceasta este formată, desigur, din valori - acceptate sau dominante, stabilite prin
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
este dominată de virtuțile publice”. Concluzia lui Dahrendorf este că „democrația liberală se poate instaura numai într-o societate în care: (1) drepturile cetățenești egale au fost generalizate; (2) conflictele sunt recunoscute și reglementate rațional în toate structurile instituționale; (3) elitele reflectă culoarea și diversitatea intereselor sociale; și (4) virtuțile publice sunt valoarea de orientare predominantă a oamenilor. Dacă argumentația de mai sus constituie mai puțin decât o teorie, ea ne poate oferi totuși o perspectivă și câteva indicii călăuzitoare pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
să-l promoveze”. Implicațiile celor arătate mai sus pentru studiul istoriei recente a României sunt evidente. în ce măsură au fost generalizate drepturile cetățenești în societatea românească? în ce mod sunt tratate conflictele de către societate și instituțiile politice? Cât de diversificate sunt elitele românești? în ce măsură cultivă societatea românească virtuțile publice, ca și panoplia de activități voluntare pe care le implică ele? Ce succes au eforturile de a construi o societate civilă, într-o țară în care aceasta a fost anihilată sub regimul comunist
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
într-o țară în care aceasta a fost anihilată sub regimul comunist? Care sunt barierele culturale și istorice din calea creării unei societăți în care „mâinii invizibile” a lui Adam Smith să i se permită să funcționeze? Există în România elite conducătoare gata să „parieze” că oamenii obișnuiți, urmărindu-și propriul interes, vor promova, de fapt, interesul tuturor? 4. Etatismul întrebările de mai sus ne conduc la o altă problemă importantă. Fapt cu neputință de negat, cultura românească este dominată de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a lenei (sau a comodității) și o mlaștină a disperării -, ce stimulent pentru schimbare și îmbunătățire ar putea exista? La vârf, o nobilă indiferență; la bază, resemnarea lipsei de speranță. Din când în când, rezistența iese la suprafață și oferă elitelor și soldaților acestora ocazia de a practica artele războiului, în timp ce religia oferă consolarea unei lumi mai bune după moarte”39. Planul de cercetare ce rezultă din aceste observații este evident. 3) „Dacă am învățat ceva din istoria dezvoltării economice, este
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
care limitează participarea la viața societății în cauză. Un exemplu de acest tip ar putea fi restrângerea forței de muncă în țările musulmane tradiționaliste, prin excluderea femeilor din sistemul educațional și de la majoritatea activităților publice. Un altul ar fi atitudinea elitelor otomane și ale Vechiului Regim francez față de activitățile economice, privite ca nedemne. De aici a rezultat „neacceptarea liderilor comerciali și industriali în cercurile înalte ale societății, care erau accesibile numai unei aristocrații formate din cei care făcuseră carieră ca mari
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
multe cercetări sunt imperios necesare. Beneficiem și de observațiile pătrunzătoare ale lui Ernest Gellner: „marxismul a realizat atomizarea, a fost obligat să o facă pentru a aduce societățile sub controlul său. Ideologia sa prescria o societate unitară condusă de o elită de manageri, interpreți și organe de constrângere [...]. «Controlul social acționa prin implicarea deliberată a oricui, virtual, în mocirla morală și economică», pentru că, «atunci când toată lumea era vinovată și contaminată atât moral, cât și legal, posibilitatea disidenței inspirate de indignarea morală se
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
autentice. în al doilea rând, relația dintre putere și opoziție trebuie să se redefinească pornind de la înțelegerea faptului că existența unei opoziții puternice și dinamice este esențială pentru funcționarea sănătoasă a democrației. în al treilea rând, trebuie să apară o elită politică, o elită care, în pofida tuturor divergențelor firești, să poată cădea de acord în privința valorilor fundamentale ale unei societăți deschise, între care se numără rolul pieței, ocrotirea individului și garanțiile indispensabile pentru minorități” 112. Steliu LAMBRU Trecut, timp, narațiune. Istorie
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
doilea rând, relația dintre putere și opoziție trebuie să se redefinească pornind de la înțelegerea faptului că existența unei opoziții puternice și dinamice este esențială pentru funcționarea sănătoasă a democrației. în al treilea rând, trebuie să apară o elită politică, o elită care, în pofida tuturor divergențelor firești, să poată cădea de acord în privința valorilor fundamentale ale unei societăți deschise, între care se numără rolul pieței, ocrotirea individului și garanțiile indispensabile pentru minorități” 112. Steliu LAMBRU Trecut, timp, narațiune. Istorie și național-comunism în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
care edita Bulletin de la Section Historique (Histoire-Géographie-Sciences Sociales) -, publicații cărora nu li se poate reproșa absolut nici o concesie față de noul regim politic din România. Anticomunismul său era notoriu (ca și al lui Brătianu). Am putea spune că spiritul liberalismului domina elita istoriografiei române. Un fost student, azi cunoscut numismat și istoric, a evocat într-o lucrare rămasă încă în manuscris atmosfera antitotalitară de la cursurile celor doi mari bizantiniști: Brătianu și Bănescu. Ultimul făcea chiar analogie între acțiunile anarhice ale plebei din
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
fie însărcinat cu convocarea unor consfătuiri periodice ale partidelor frățești din țările socialiste, pe baza consultărilor bilaterale. Hotărârea avea un caracter intern, fără a fi publicată în presă. 10. Consfătuirea din 16-19 noiembrie 1957 Imediat după finalizarea primei reuniuni a „elitei” mișcării comuniste, și-a deschis lucrările cea de-a doua conferință, la care au participat 68 de partide comuniste și muncitorești din întreaga lume. Din partea PMR au participat Chivu Stoica, N. Ceaușescu, Ștefan Voicu și Mihai Dalea (ambasadorul RPR la
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]