15,241 matches
-
o multitudine de păreri în legătură cu delimitarea fazelor ciclului economic se impune să insistăm asupra delimitărilor acestora și asupra criteriilor, a spațiului referențial în funcție de care am procedat la aceste delimitări. Tot în încercarea de a defini recesiunea economică, Alex Berca 895 insistă asupra unei definiții dată de NBER896, care arată că în analiza acestui fenomen trebuie urmăriți mai mulți factori, printre care: șomajul, volumul producției industriale, precum și volumul vânzărilor din comerțul cu amănuntul. În baza acestui punct de plecare, NBER definește recesiunea
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
consideră că se intră într-o nouă perioadă de expansiune economică"902. Economiștii "austrieci" sunt mari adversari ai ciclicității economice, considerând-o, în mod fals, ca pe un produs al banilor ieftini și al imixtiunii politicului, prin monedă, în economie. Insistăm asupra părerilor lui Ludwig von Mises, care spune, în opera sa "Acțiunea umană", că: "Expansiunea risipește factori rari de producție prin malinvestiții și supraconsum. Odată încheiată, este necesar un proces dureros de refacere pentru a elimina sărăcirea pe care o
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
să invocăm modelul socialist, absolut particular al inflației, în care datorită caracterului fix al prețurilor, inflația se manifestă prin dispariția mărfurilor din magazine. În socialism dezechilibrul economic nu va însemna scăderea nivelului de trai, ci foamete, lipsuri și întuneric. Am insistat asupra acestei diferențieri, "real", "monetar" în definiția inflației, tocmai pentru a se înțelege că deși fenomenul se manifestă întotdeauna prin creșteri de prețuri, el nu are la bază aceleași cauze mereu și că practic avem de-a face cu două
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
este un fapt politic încă de la apariție și rămâne un fapt politic de-a lungul întregii sale istorii. Un alt "austriac", Jörg Guido Hülsmann, ajunge până acolo în dezbaterea despre definiția monedei și a inflației, încât pune în evidență și insistă asupra conceptului de bani naturali. El arată că "Orice tip de ban care rezultă din cooperarea voluntară a indivizilor"991 reprezintă banii naturali. De asemenea, banii de credit sau banii din hârtie contemporani "nu reprezintă decât o formă derivată de
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
de conducere seducătoare pentru că în prima fază favorizează expansiunea. Guvernele profită de inflație, aceasta fiind o situație imorală și intolerabilă". Nu este o întâmplare că guvernele autoritare și dictaturile au recurs la inflație în mod conștient de-a lungul timpului. Insistăm asupra unui fapt pe care-l considerăm important. Chiar Milton Friedman face eroarea de a confunda un impuls monetar, sau folosința monedei (de regulă prin politici monetare relaxate) pentru ieșirea din criză, cu inflația. În orice moment și indiferent de
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
preluată asupra scăderii cantităților. Este motivul pentru care dezechilibrele, în socialism, nu sfârșesc în cantități mai mici consumate, ci doar în foamete. Rafturile goale ale magazinelor se află încă în memoria noastră, a celor care am trăit în acea perioadă. Insistăm asupra acestui tip de inflație tocmai pentru a pune în evidență caracterul universal al fenomenului inflației și, în același timp, pentru a demonstra că efectul de creștere a prețurilor, tipic economiilor libere, are un efect corespondent economiilor socialiste - dispariția mărfurilor
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
specifice, fără ca prin aceasta să formeze un adevărat grup"1174. (...) "Mediul muncitoresc devine clasă muncitoare sub presiunea altor medii care tind ele înseși să se constituie în clase pentru a apăra interesele și privilegiile, impunând întregii societăți ideologia lor"1175. Insistăm asupra faptului că Marx a greșit atunci când a vorbit despre un conflict între clasele sociale. O societate nu poate fi în conflict permanent cu sine însuși, decât dacă poate suporta o stare revoluționară permanentă. Conflictul descris de Marx este o
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
au venit din zona ofertei agregate, deoarece în socialism nu a existat și nu putea exista o politică de management al economiei prin manevrarea cererii agregate. Aceasta ar fi presupus presiune inflaționistă și emisiune monetară, nespecifică statelor socialiste. Fără a insista foarte mult asupra fenomenului, vom spune că situația de inflație prin penurie a fost obținută într-un context dat de: finalizarea procesului de industrializare și stagnarea în fața noii etape a informației și comunicațiilor, în care statele socialiste nu aveau încredere
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
de schimb". Vezi Fernand Braudel, Jocurile schimbului, Editura Meridiane, București, 1985, vol. I, p. 5. Nu vom absolutiza această afirmație, considerând totuși că activitate economică, adică efortul uman conștient de apropiere a bunurilor a existat și înainte de apariția banilor. 344 Insistăm asupra plasării în timp a apariției monedei doar în legătură cu apariția conceptului de valoare, cu mult după prima diviziune socială a muncii. Vezi și Nicolae Murgu, Mugur Isărescu, Aurul - mit și realitate, Editura Junimea, Iași, 1981, pp. 63-64. 345 Toynbee vorbește
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
ban, independent de bunuri. (...) Schimburile din perioadele târzii se fac între două orașe și înseamnă bani. Orașul nu înseamnă numai spirit, ci și bani". Vezi Oswald Spengler, Declinul Occidentului, Editura Beladi, Craiova, 1996, vol. II, p. 117. 361 Fără a insista foarte mult asupra conceptului de "individualism economic", vom spune că starea naturală a omului epocii vechi era una de om liber, îngrădit doar de religie și poziția sa în raport cu divinitatea. De aceea nu există în epoca veche conceptul de proprietate
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Sedlacek, Economia binelui și răului, Editura Publica, București, 2012, p. 294. 829 Ibidem, p. 298. 830 Karl Popper discută despre legile oamenilor și legile naturii în termenii următori. El pleacă în interpretarea fenomenului social de la o distincție asupra căreia vom insista tocmai pentru a pune în evidență și cealaltă față a lucrurilor. El face o distincție între "legile naturale" sau legile naturii cum sunt cele după care se mișcă soarele, planetele și apar anotimpurile și care sunt legea termodinamicii sau legea
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
inflației monedei metalice a constituit-o și creșterea efectivă a prețurilor. Așa s-a întâmplat după descoperirea Americii, când a fost adusă în Europa o cantitate mare, suplimentară de aur. Ca măsură de combatere a inflației monedei metalice, Charles Gide insistă pentru ca "orice monedă legală trebuie să aibă o valoare metalică exact egală cu valoarea sa nominală. Acesta este principiul dominant în această materie" (Vezi și Gharles Gide, op. cit., p. 560). Fernand Braudel, la rândul său, discută despre inflație: "Moneda nu
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Toate puterile bătrânei Europe s-au unit într-o sfântă hăituială împotriva acestei stafii: papa și țarul, Metternich și Guizot, radicali francezi și polițiști germani." Vezi și Manifestul partidului comunist, Editura Nemira, București, 2006, p. 9. 1081 Deși nu vom insista, vom spune că până și statul, ca modalitate modernă de organizare umană în colectivități era considerat ca fiind "...un organ de dominație de clasă, un organ de asuprire a unei clase de către o altă clasă...". Vezi și V.I. Lenin, "Statul
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Hai că îți dau eu un băiat care poate să o pună la punct.” „Nu, vreau să știu ce nu vă convine la carte.” „Dimensiunile.” Am spus că nu tai nimic. Ori o tipărește așa, ori renunț la carte. El insista pe ideea că găsește pe cineva care o ajustează fără să se simtă și fără ca romanul să piardă, iar eu nu și nu. Și atunci, a venit cu argumentul suprem: „Păi, nici eu n-am scris o carte mai lungă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
Cartea a ajuns la Mircea Sântimbreanu și cu el am avut o discuție extraordinar de interesantă. A făcut o ședință cu reprezentanții editurii Cartea Românească, mai puțin Marin Preda, dar era Gafița, era redactorul de carte, Georgeta Dimisianu, care a insistat și a luptat foarte mult pentru cartea asta, plus niște reprezentanți de la Consiliul Culturii. Eram foarte emoționat la discuția aceea și-mi aduc aminte că Sântimbreanu a scos un carnețel în care erau adunate toate replicile mele dure, considerate „anti
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
sunt și lucruri pierdute pentru multă vreme. Adică anumite calități și date ale omului dispărute pentru mult timp. C.Ș.: Ce crezi că a rămas nealterat și ce crezi că s-a schimbat în rău sau s-a pierdut? Nu insist să facem chiar acum o caracterizare psihologică exhaustivă a românilor, dar trebuie să-ți mărturisesc că în ultimul timp mă întreb din ce în ce mai des: „Oare ce fel de oameni suntem noi, românii?”. A.B.: Întrebare absolut legitimă! C.Ș.: S-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
anunțau răsturnarea situației existente. Când spunem aceasta ne gândim la redactarea unor memorii precum cele apărute în 1802, aparținând boierului D. Sturdza, și la cel din 1804 în care, dincolo de critica la adresa structurilor politice funcționale în acel moment 4, se insista asupra necesității unei forme de conducere reprezentativă, a instituirii drepturilor politice bazate pe egalitatea, libertatea și garantarea persoanei 5 sau se atrăgea atenția asupra importanței egalității în materie fiscală 6. La fel de periculoase puteau fi considerate de reprezentanții regimului fanariot și
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
pe Ion Ghica, N. Bălcescu, Gh. Magheru, Al.G. Golescu etc 29. Nelăsându-se intimidați de ofensiva viitorilor reprezentanți ai conservatorilor, cei care făceau parte din nucleul liberal ce începea să prindă treptat și el contur în jurul lui I.C. Brătianu insistau deloc întâmplător asupra necesității convocării unei Adunări naționale, dar și asupra exprimării, în cadrul acesteia, cu multă forță a intereselor micilor centre urbane. Prin propuneri precum cele menționate se producea alăturarea lui I.C. Brătianu unui grup din care mai făceau parte
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
2 august 1848, anunța într-un fel, prin avertismentul asupra pericolului reprezentat de importul instituțiilor, teoria formelor fără fond: "eu ceream pentru țară instituții potrivite cu istoria ei, cu mersurile ei, după gradul de civilizație, în care a ajuns"40. Insistând pe ideea progresului limitat, Dimitrie Ghica lăsa practic o cale deschisă pentru negocieri politice, dar și asupra viitorului program de modernizare al țării. Dacă la liderul politic amintit se putea sesiza o anumită moderație, mult mai virulent avea să fie
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
național". Formula generoasă, identificată de Brătianu, acoperea de fapt acordul manifestat de conservatori pentru înlocuirea domnitorului cu un prinț străin 161. Atent la modul în care se raporta electoratul la el, I.C. Brătianu prezenta un adevărat apel la "înfrățirea spiritelor", insistând, spre surprinderea tuturor, pentru depunerea eforturilor necesare în vederea evitării unor conflicte interne 162. Nebeneficiind de un sprijin din partea liberalilor moderați în numele cărora vorbea Ch. Tell, pentru perioada în care el luptase în vederea impunerii în practică a principiilor liberale, Brătianu se
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Pașa, ce protestau împotriva posibilității de unire a Principatelor și a aducerii în fruntea acestora a unui prinț străin ereditar sau chiar indigen 238. Din aceste motive, oamenii politici români încep să redacteze memorii pe care le adresează guvernului francez, insistând în mod deosebit pe avantajele ce le-ar obține puterile europene după Unirea Principatelor sub un principe străin 239. Unul dintre liderii politici importanți ai momentului, N. Golescu, înainta la 6 martie 1856 un memoriu bine documentat plenipotențiarilor Franței, Angliei
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
una bazată pe ordine și progres, dar și pentru stabilirea unei solidarități între noul stat de la gurile Dunării și marile puteri după modelul celei existente între ele263. Într-o intervenție în cadrul Adunării, I.C. Brătianu cerea o clarificare a atribuțiilor acesteia, insistând pe acordarea dreptului de a alege un domn ereditar și străin cu un guvern reprezentativ, care urma să fie expresia drepturilor țării obținute prin capitulații 264. Dorințele românilor căpătau, la sfârșitul anului 1857, o formă clară, cuprinse într-un program
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
a guvernului provizoriu de a câștiga încrederea din partea legislativului nu putea să întâmpine dificultăți. Cu toate acestea, dorind să combată eventualele speculații potrivit cărora scopul înlăturării lui Al.I. Cuza ar fi fost unul generat de ambiții personale, membrii guvernului insistau în declarația prezentată acum pe câteva idei: conștientizarea și acceptarea chiar de către domnitor a necesității părăsirii puterii 288, apariția posibilității punerii în aplicare a articolului al III-lea din hotărârile Divanului ad-hoc și recâștigarea respectului Europei 289. Buna credință a
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
unei broșuri la Paris, dovedea o documentare serioasă din partea autorului, prin incursiunea realizată în istoria românilor, evidențiind mai ales abuzurile otomanilor ce serviseră drept pretext intervenției "protectoare" a Rusiei. Reluând o tendință sesizabilă în memoriile redactate anterior anului 1859, Brătianu insista asupra relațiilor speciale ce existau între români și turci, atâta timp cât fuseseră respectate vechile capitulații, mai ales că ele permiteau păstrarea de către primii a dreptului de autonomie. Cunoscând atitudinea marilor puteri vis-à-vis de statul otoman, Brătianu dezvolta acum o critică nu
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
clare a unui conflict militar cu Austria, ce avea în mod evident o miză foarte mare. În discuțiile purtate, în aceeași seară de 18 martie, cu prințul Carol, Brătianu, în încercarea de a-l convinge să accepte rapid propunerea făcută, insista asupra pericolelor ce planau asupra României în caz de prelungire a vacanței tronului. Conștient fiind de implicațiile gestului său în cazul acceptării, Carol evita să dea un răspuns tranșant, dorind să cunoască mai întâi opinia regelui Prusiei, șeful familiei Hohenzollern
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]