11,642 matches
-
s-a răzgândit, a plecat s-o recupereze pe Yuan Yuan și s-a alăturat trupelor manciuriene care au ocupat Beijingul. Ultimul împărat Ming, Chong Zhen (1611-1644) s-a sinucis, rebelul Li Zicheng a fost capturat și executat. După moartea neașteptată a liderului Huangtaiji, a fost așezat pe tron minorul Shun Zhi, la 6 ani (1644- 1661), primul împărat manciurian Qing, în chineză, Puritate. Curtezana Yuan Yuan a fost recuperată de general dar nu s-a simțit măgulită să devină soție
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
persoană a artelor, întruchipa tradiția culturală japoneză. Mulți vizitatori erau atât de fascinați de prezența ei, încât interesul pentru exponate a fost comutat spre frumoasa și delicata gheișă. Oficialitățile i-au oferit flori. Viața ei a luat o bruscă și neașteptată întorsătură. Talentată, s-a remarcat ca actriță pe scenele londoneze, în piese de teatru japonez și în piese ale lui Shakespeare. Taka Isoda (1879-1945) După ce și-a încheiat cariera de gheișă, după ce i-au murit soții și protectorii, Taka Isoda
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de acțiune implică continuitatea sa. Acțiunea nu va fi una singură, dacă nu este continuă", scrie d'Aubignac în Practica teatrului. Bruștele rupturi de acțiune de care se servesc reprezentanții barocului, Shakespeare sau Calderón, în străinătate, Rotrou, în Franța, trecerile neașteptate de la o acțiune la alta, sunt inadmisibile pentru teoreticienii clasicismului. "De la deschiderea Teatrului până la închiderea Catastrofei, scrie abatele d'Aubignac în Practica teatrului, de la primul Actor apărut pe scenă până ce iese ultimul, trebuie ca personajele principale să fie mereu în
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
o atribuie lui Oedip. Acesta nu este vinovat în ochii lui, fiindcă își omoară tatăl fără să-l cunoască și pentru că nu face decât "să-și dispute drumul ca un om având curaj contra unui necunoscut care îl atacă pe neașteptate." Morala creștină nu ar putea fi de acord că există greșeală, dacă nu există conștiința greșelii. De aceea Corneille, format de iezuiții care iau în considerare mai mult intenția decât acțiunea, este de părere că agnitio (în acest fel denumește
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
perioadă de decadență, nu exista vreun scriitor destul de talentat pentru a compune piese, actorii aceștia, care voiau să reînvie comedia, "au avut îndrăzneala de a compune planuri, de a le împărți în acte și scene, și de a rosti, pe neașteptate, cuvintele, gândurile și glumele asupra cărora se înțeleseseră între ei". În mod spontan au început să repertorieze diferitele lor trame sau scenari, sketch-urile lor, clovneriile, "lazzi"58-urile lor în culegeri numite, după regiunile Italiei, centoni, zibaldoni sau cibaldoni. Textele
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
restul Comediei era numai indicat, în maniera numită de obicei de Comedianți un canevas; adică un Scenariu redactat, în care, indicând subiectul, trama, desfășurarea și locul unde vin tiradele și dialogurile, le lăsam Actorilor libertatea de a completa lucrarea pe neașteptate, cu cuvinte bine alese, niște lazzi potrivite și niște punctări strălucite." De-abia mult mai târziu, decepționat de interpretarea unor comedianți mai puțin dotați, scrie în întregime, fixând chiar și acele lazzi. Am văzut-o apoi jucată de alți Comedianți
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
pe care o consideră în întârziere față de celelalte țări ale Europei, Goldoni face să cadă măștile, dând astfel o densitate personajelor sale care nu mai sunt stereotipurile lipsite de consistență ale commedia, ci ființe din carne cu reacții viscerale, uneori neașteptate. "Astăzi se dorește, adaugă el puțin mai încolo, ca actorul să aibă suflet, iar sufletul sub mască este precum focul sub cenușă." Suprimând masca, Goldoni își desprinde personajele din tipologia strâmtă care le reducea la rangul de paiațe. Pantalone, în
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
anii 1838-1840, când drama romantică a cucerit publicul, reînnoirea tragediei clasice, de care se săturase publicul, și căreia talentul tinerei Rachel (1820-1858)91, care debutează atunci pe scenă, îi redă onoarea. " Se petrece în acest moment la Teatrul-Francez un lucru neașteptat, surprinzător, curios pentru public, interesant în cel mai înalt grad pentru cei care se ocupă de arte, notează Musset, la 1 noiembrie 1838, în Revue des Deux Mondes. După ce au fost complet abandonate timp de mai bine de zece ani
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
de la Zürich în 1914. Geniul lui Craig constă în a fi meditat atât asupra hieratismului, cât și asupra mișcării. El are sentimentul că trupul omenesc, imposibil de domesticit cu adevărat, este un instrument puțin fiabil. Slab, el îl trădează pe neașteptate pe artist. "Trupul omenesc refuză chiar faptul de a servi drept instrument sufletului, sentimentului sau inteligenței care îl ocupă. Mereu, el are ultimul cuvânt, și la urma urmelor ceea ce arată el nu este decât o mărturisire de slăbiciune...sau minciună
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
în mod constant de ceea ce trebuie spus și de ceea ce trebuie făcut când te vei afla pe platou. Este sigur că de fiecare dată când vei trece acest film în revistă, și îl vei descrie, vor apărea variante. Aceste variații neașteptate și improvizate dau cel mai bun impuls puterii de creație. Trebuie muncit îndelung și sistematic pentru a dobândi obișnuința acestei viziuni interioare. Când se întâmplă ca puterea dumitale de atenție să nu fie suficient de stabilă, când continuitatea subtextului rolului
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
din 3/15 august 1865, care chiar dacă s-a Încheiat cu un fiasco, după intervenția armatei la ordinul gen. Ion Em. Florescu, n-a descurajat pe liderii opoziției. Nu e exclus ca acest eveniment, care, surprinzător, a avut un ecou neașteptat peste granițe, să fi determinat ultimele decizii ale domnitorului; acesta se afla Într-o precară stare de sănătate, obosit, influențat În luarea unor decizii de către camarila ce se crease În jurul său, sprijinit neconvingător de către unii dintre colaboratori și cu cele
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
imagine”. Demarând într-un tempo poematic, o scriere precum romanul L’Homme à la balafre (1999) avansează într-un continuu balans între trecut, într-o înfrigurată căutare a „timpului pierdut” („redécouvrir le temps perdu”), și un prezent în care, pe neașteptate, pătrund „fantasme” din anii negri ai detenției. Momente fugare din drastica recluziune se întretaie cu scene din viața frământată, măcinată de suspiciuni și îngrijorări a exilului românesc din capitala Franței. Autorul, care își investește în epicul atent condus propriile, bântuitoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
interesează În măsura În care permit identificarea În expresiile religioase a unor elemente comune, care pot servi ca noțiune de bază pentru purcederea la investigarea datelor preistorice, fără a privi, de altfel, cu prejudecăți posibilitatea de a aduna În cadrul preistoriei elemente noi și neașteptate. În esență, multe comportamente religioase par unite de Întrebări și preocupări legate de realitate sau de forțe pe care omul nu reușește să le Înțeleagă cu ușurință. În afara individului și a societății par a exista forțe necunoscute, a căror acțiune
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
așadar, ele sunt În general verosimile, chiar dacă natura lor rămâne În esență ipotetică. 2. PROTOISTORIA ȘI CONCEPȚIILE RELIGIOASE CELE MAI VECHITC "2. PROTOISTORIA ȘI CONCEPȚIILE RELIGIOASE CELE MAI VECHI" Recuperarea primelor documente sigure ale religiei protoistorice etrusce este un rezultat neașteptat al ultimilor ani ai cercetării arheologice. Descoperirea, făcută cunoscută În 1986, a unui loc de cult ce avea și un neîndoielnic caracter „politic” (a fost propusă identificarea lui cu o curie, instituție politico-religioasă proprie arhaismului roman, dar a cărei existență
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
așa cum s-a păstrat ea, În ciuda reelaborării pe care a suferit-o În epoca Flaviilor. b) Ritualurile lui Cato Cea mai densă și mai lungă serie de rituri care ne-a parvenit din religia romană este plasată Într-un loc neașteptat, În tratatul lui Marcus Porcius Cato (234-149 Î.Hr.) referitor la agricultură (de agricultura). Amplele commentarii ale quindecemvirilor despre jocurile seculare ale lui Augustus (vara anului 17 Î.Hr.) sau cele ale fraților Arvalixe "Arvali" (fratres Arvales) din crângul zeiței
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
lui P., Biblioteca antiqua, critica remarcă un „ciudat amestec de «consignație» epică, unde coexistă «pacific» cronica istorică mistificată, decalcul după documentul istoric, jurnalul intim, memorialul de călătorie, crochiul marin, poezia idilei rustice etc.” (Radu Enescu). Expresia este frustă, proaspătă, adeseori neașteptată, mizând frecvent pe imaginația parodică, pe estetizarea limbajului științific, ca și pe recuperarea în plan ironic a vorbirii cotidiene. Asupra prozelor ficționale ori semificționale ale lui P. stăruie, alternativ, umbra tutelară a lui Livius Ciocârlie și a lui Mircea Horia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288975_a_290304]
-
mea. Spectacolul fricii mele îl face pe „celălalt“ să fie neclintit în ființa lui și sigur de sine. Dintre noi doi, doar eu știu ce înseamnă frica. Însă din clipa în care frica este învinsă, ea afirmă cu o forță neașteptată voința și libertatea celui curajos și provoacă la rândul ei, în calitatea ei de frică învinsă, frica: frica celuilalt. Pentru că „celălalt“ este nu numai cel care îmi provoacă frica, ci și acela care îmi prilejuiește înfrângerea ei, el ajunge, la
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
întâmplare rezultă că propria viață poate fi o surpriză permanentă pentru tine însuți și că, prin urmare, ea nu se configurează niciodată doar ca realizare voluntară a proiectului. Cu toate acestea, miracolul unei vieți nu este rodul întâmplării, ci noul neașteptat pe care îl aduce cu sine simpla stăruire în proiect. Destinul reprezintă vertebrarea vieții de către noua stare pe care o creează înlăuntrul ei exercițiul libertății ca perseverare în proiect. Maladiile de destin. Lenea, ratarea și bovarismul Este adevărat că odată cu
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
mister proiectat în viitor. Misterele nu există pentru a fi lămurite, așa cum nici darul zeilor - pentru a fi cercetat după legile minții. Un sentiment autentic nu are cauză, nu are scop, el este asemeni unei plante rare ce răsare pe neașteptate în pământul sterp. Un sentiment autentic este, de asemenea, un adevărat mister. El te locuiește. El este centrul. Ceea ce se petrece în jurul centrului are nume, duce pe căi greșite, se îngrămădește, se destramă, poate fi gândit și exprimat. Centrul totuși
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
a prietenului care îmi cere socoteală, a șefului meu sau a judecătorului care mă întreabă, de pildă, în ce circumstanțe am făcut un accident. „Conștiința mea“ este o instanță neclară, care apare când și când, de cele mai multe ori în chip neașteptat și la răstimpuri nebănuite. Aria libertății asupra căreia sunt interogat e în schimb cu mult mai vastă - ea se întinde asupra întregii vieți pe care am ajuns să o parcurg - și aria răspunderii și a riscului la fel. Dar toate
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
mediocre, a fost prodigioasă. Sofiștii peregrinau dintr-o cetate în alta, aventurierii politici de tipul lui Alcibiade parcurgeau de mai multe ori într-o viață distanța între Grecia, Asia Mică și sudul Italiei. Coloniștii traversau marea, „roind“ în cele mai neașteptate direcții. Această mobilitate geografică s-a cuplat cu una a spiritului, și nu este de mirare că limba, care este martorul cel mai fidel al experiențelor de viață ale unui popor, a înregistrat-o în toată amploarea ei. Era însă
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
de ani, stătea lîngă el. Totul în jurul lor era cufundat în liniștea solemnă a amurgului, atît de caracteristică mediului rural românesc primăvara. Dintr-o dată s-a întors către tînăr: "Frasine, ce cred oamenii despre mine?" Tinerelul a fost surprins de neașteptata încredere a profesorului Iorga și mai ales de întrebarea lui. Nu voia să riște să aibă o atitudine prea familiară și nu era nici prea dornic să răspundă la întrebare. Iorga a înțeles acest lucru, dar nu s-a dat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
un contrast mai izbitor decît cel existent între Iorga și Maiorescu. Maiorescu era rece și ponderat, în timp ce Iorga era extrem de pătimaș și exagerat. Maiorescu își susținea punctele de vedere în fraze armonioase și argumente echilibrate, în timp ce Iorga o făcea cu neașteptate pari dialectice și expresii colorate. Dacă Maiorescu semăna cu Goethe din Conversații cu Eckerman, pentru Iorga nu exista nici o paralelă sau prototip. În privința conferințelor și a cursurilor pe care le ținea putea fi poate comparat cu Michelet, iar ca scriitor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
la cursuri și le terminau la ora fixată, întrucît totul (lungimea și expunerea prelegerii) fusese precis cronometrat. Nimic neprevăzut nu putea interveni. În atmosfera aceasta armonioasă, așa cum au subliniat unii martori, printre care și Șeicaru, Iorga a introdus un contrast neașteptat, ca și cum o sonată de Mozart sau o simfonie de Haydn ar fi fost întrerupte de inserarea unui preludiu de Wagner. Întrucît Maiorescu se bucura de sprijinul mai multor partizani, acest conflict dintre cele două personalități a dat naștere unor intrigi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sfînt plin de sînge și lacrimi a fost înălțat spre binecuvîntare". Iorga evoca memoria sacră a martirilor și eroilor care au luptat și au căzut în timpul îndelungatei suferințe pentru sosirea ceasului libertății 43. Întrucît intervenția României a survenit relativ pe neașteptate, s-au înregistrat succese la început. Armata rusă acoperea teritoriul României de la est și nordest, iar Bucovina era ocupată de ruși. Austro-Ungaria era ocupată în altă parte, iar cele cîteva unități din Transilvania aveau de ocupat un front prea mare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]