13,759 matches
-
beta ar presupune admiterea neconservării energiei. Această problemă a condus la descoperirea, mai târziu, a neutrinului. În aceeași perioadă Ernest Rutherford a realizat un experiment remarcabil în care Hans Geiger și Ernest Marsden, sub supravegherea lui Rutherford, au bombardat cu particule alfa (nuclee de heliu) o foiță subțire din aur. Modelul „cozonacului cu stafide” prezicea că particulele alfa ar fi trebuit să iasă din foița de aur pe o traiectorie, eventual, puțin curbată. Ei au fost șocați să descopere că unele
Nucleu atomic () [Corola-website/Science/304258_a_305587]
-
În aceeași perioadă Ernest Rutherford a realizat un experiment remarcabil în care Hans Geiger și Ernest Marsden, sub supravegherea lui Rutherford, au bombardat cu particule alfa (nuclee de heliu) o foiță subțire din aur. Modelul „cozonacului cu stafide” prezicea că particulele alfa ar fi trebuit să iasă din foița de aur pe o traiectorie, eventual, puțin curbată. Ei au fost șocați să descopere că unele particule au fost împrăștiate sub unghiuri mari, în unele cazuri chiar întoarse înapoi. Descoperirea a condus
Nucleu atomic () [Corola-website/Science/304258_a_305587]
-
alfa (nuclee de heliu) o foiță subțire din aur. Modelul „cozonacului cu stafide” prezicea că particulele alfa ar fi trebuit să iasă din foița de aur pe o traiectorie, eventual, puțin curbată. Ei au fost șocați să descopere că unele particule au fost împrăștiate sub unghiuri mari, în unele cazuri chiar întoarse înapoi. Descoperirea a condus la modelul Rutherford, în care atomul are un nucleu foarte mic și foarte dens, constituit din particule grele cu sarcină pozitivă și înconjurate de sarcini
Nucleu atomic () [Corola-website/Science/304258_a_305587]
-
Ei au fost șocați să descopere că unele particule au fost împrăștiate sub unghiuri mari, în unele cazuri chiar întoarse înapoi. Descoperirea a condus la modelul Rutherford, în care atomul are un nucleu foarte mic și foarte dens, constituit din particule grele cu sarcină pozitivă și înconjurate de sarcini negative. De exemplu, în acest model, azotul-14 consta dintr-un nucleu cu 14 protoni și 7 electroni, iar nucleul era orbitat de alți 7 electroni. Modelul lui Rutherford a „mers” destul de bine
Nucleu atomic () [Corola-website/Science/304258_a_305587]
-
are spin 1. În 1930, neputând să ajungă în orașul german Tübingen, la o întâlnire pe probleme de radioactivitate, Wolfgang Pauli le trimite participanților o scrisoare prin care sugera că există posibilitatea ca în nucleu să existe o a treia particulă pe care el o denumea „neutron”. El sugera că această particulă trebuie să fie foarte ușoară (mai ușoară decât un electron), că nu are sarcină electrică și nu interacționează cu substanța (fapt pentru care încă nu fusese detectată). Această cale
Nucleu atomic () [Corola-website/Science/304258_a_305587]
-
Tübingen, la o întâlnire pe probleme de radioactivitate, Wolfgang Pauli le trimite participanților o scrisoare prin care sugera că există posibilitatea ca în nucleu să existe o a treia particulă pe care el o denumea „neutron”. El sugera că această particulă trebuie să fie foarte ușoară (mai ușoară decât un electron), că nu are sarcină electrică și nu interacționează cu substanța (fapt pentru care încă nu fusese detectată). Această cale disperată a rezolvat ambele probleme: cea a conservării energiei și ceea
Nucleu atomic () [Corola-website/Science/304258_a_305587]
-
1931, dar abia după 30 de ani s-a demonstrat că neutrino există cu adevărat în dezintegrarea beta. În 1932 Chadwick a realizat că radiația pe care o observaseră Walther Bothe, Herbert Becker, Irène și Frédéric Joliot-Curie se datora unei particule masive pe care el a numit-o neutron. În același an Dmitri Ivanenko a sugerat că neutronii sunt particule cu spin 1/2 și că nucleul conține neutroni și că în nucleu nu există electroni. La rândul său Francis Perrin
Nucleu atomic () [Corola-website/Science/304258_a_305587]
-
1932 Chadwick a realizat că radiația pe care o observaseră Walther Bothe, Herbert Becker, Irène și Frédéric Joliot-Curie se datora unei particule masive pe care el a numit-o neutron. În același an Dmitri Ivanenko a sugerat că neutronii sunt particule cu spin 1/2 și că nucleul conține neutroni și că în nucleu nu există electroni. La rândul său Francis Perrin a sugerat că neutrino nu sunt particule nucleare, dar erau create în timpul dezintegrării beta. La sfârșitul anului 1932 Fermi
Nucleu atomic () [Corola-website/Science/304258_a_305587]
-
-o neutron. În același an Dmitri Ivanenko a sugerat că neutronii sunt particule cu spin 1/2 și că nucleul conține neutroni și că în nucleu nu există electroni. La rândul său Francis Perrin a sugerat că neutrino nu sunt particule nucleare, dar erau create în timpul dezintegrării beta. La sfârșitul anului 1932 Fermi a trimis o teorie a neutrinului revistei Nature (al cărui editor a respins-o deoarece era „prea departe de realitate”). Fermi a continuat să lucreze la teoria sa
Nucleu atomic () [Corola-website/Science/304258_a_305587]
-
1871 este ridicat al doilea corp, iar între anii 1908-1909 este construit corpul principal al clădirii actuale, construit în stil secession, proiectat de arhitectului Sándor Baumgarten. În anul 1557 este menționată existența unei biblioteci, pe lângă un așezământ instructiv-educativ numit "Schola Particula" sau "Școala Particulară" reformată, prima școală de acest fel de pe cuprinsul României. În 1718 școala este reorganizată și redenumită în „Colegiul Reformat”, printre disciplinele studiate se număra teologia și filozofia. Din 1797 se studiază și dreptul, filologia și științele naturii
Liceul Teoretic „Bolyai Farkas” () [Corola-website/Science/303978_a_305307]
-
se poate găsi numai după o silaba accentuată. Unele cuvinte nu pot fi accentuate. Astfel sunt majoritatea cuvintelor gramaticale clitice, care pot fi enclitice (plasate după un cuvant cu accent) sau proclitice (plasate înaintea unui cuvânt cu accent). Enclitice sunt particulă interogativa "li" (cu sensul aproximativ „oare”), pronumele personale forme scurte (de exemplu "ga" „îl”, "mi" „îmi”), pronumele reflexiv "se", formele scurte ale verbelor auxiliare, de exemplu cel al viitorului, "ću" „voi”. Proclitice sunt prepozițiile monosilabice și unele bisilabice, unele conjuncții
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
Poneko se neće složiti să mnom" „Unii nu vor fi de acord cu mine”. Același înțeles îl are și sufixul "-god": "štogod = "ponešto" „câte ceva”, "kogod = "poneko" „câte cineva, unii”. Mai sunt și locuțiuni nehotărâte formate cu pronume-adjective interogative împreună cu anumite particule scrise separat, toate cu sensul dat în română de către „ori-”: Numeralele "jedan" „un(u)”, "jedna" „una, o”, "jedno" (neutru), "dva" „doi”, "dve" „două”, "tri" „trei” și "četiri" „patru”, inclusiv că ultima cifră a unui număr, se declina. Celelalte nume de
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
indicativului prezent, în 29 de tipuri de conjugare. Exemplu de verb regulat la modurile și timpurile cele mai folosite: Observații referitoare la formele verbale: Particularități de folosire a formelor verbale: Forme mai puțin folosite: În general, verbul este negat cu particulă "ne" plasată înaintea să: "ne tresem" „nu scutur”, "ne bih tresao" „n-aș scutură”. La forma de gerunziu și cea de participiu pasiv, negația formează un singur cuvânt cu verbul: netresući" „nescuturând”, netresen" „nescuturat”. La indicativul prezent al verbelor "imati
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
se vraćaš?" (adverb) „Când te întorci?” vs. "Razgovaraćemo kad se budem vratio" (conjuncție) „Vom sta de vorbă când mă voi fi întors”. Locuțiuni conjuncționale sunt "kao da" „ca si cum”, "zato što" „pentru că”, "zbog toga što" „din cauza că” etc. Particularități de folosire: Particulă este considerată în gramaticile sârbești că o parte de vorbire aparte. Este definită că un cuvant invariabil care indică atitudinea vorbitorului față de conținutul exprimării. Multora dintre ele în gramaticile limbii române le corespund adverbe. Sensul particulelor depinde în general de
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
etc. Particularități de folosire: Particulă este considerată în gramaticile sârbești că o parte de vorbire aparte. Este definită că un cuvant invariabil care indică atitudinea vorbitorului față de conținutul exprimării. Multora dintre ele în gramaticile limbii române le corespund adverbe. Sensul particulelor depinde în general de împrejurările concrete ale comunicării. De exemplu cuvântul "samo" poate servi la: Particulele cele mai frecvente: Unele particule pot constitui propoziții într-un dialog. În această categorie de particule sunt incluse și unele grupuri de cuvinte: "Kako
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
Este definită că un cuvant invariabil care indică atitudinea vorbitorului față de conținutul exprimării. Multora dintre ele în gramaticile limbii române le corespund adverbe. Sensul particulelor depinde în general de împrejurările concrete ale comunicării. De exemplu cuvântul "samo" poate servi la: Particulele cele mai frecvente: Unele particule pot constitui propoziții într-un dialog. În această categorie de particule sunt incluse și unele grupuri de cuvinte: "Kako da ne!", "Nego šta!", "Nego kako!" (toate trei având sensul „Cum să nu!”) Aceasta secțiune prezintă
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
invariabil care indică atitudinea vorbitorului față de conținutul exprimării. Multora dintre ele în gramaticile limbii române le corespund adverbe. Sensul particulelor depinde în general de împrejurările concrete ale comunicării. De exemplu cuvântul "samo" poate servi la: Particulele cele mai frecvente: Unele particule pot constitui propoziții într-un dialog. În această categorie de particule sunt incluse și unele grupuri de cuvinte: "Kako da ne!", "Nego šta!", "Nego kako!" (toate trei având sensul „Cum să nu!”) Aceasta secțiune prezintă principalele caracterictici ale sintaxei limbii
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
în gramaticile limbii române le corespund adverbe. Sensul particulelor depinde în general de împrejurările concrete ale comunicării. De exemplu cuvântul "samo" poate servi la: Particulele cele mai frecvente: Unele particule pot constitui propoziții într-un dialog. În această categorie de particule sunt incluse și unele grupuri de cuvinte: "Kako da ne!", "Nego šta!", "Nego kako!" (toate trei având sensul „Cum să nu!”) Aceasta secțiune prezintă principalele caracterictici ale sintaxei limbii sârbe în comparație cu cele ale romanei, privitor la tipurile de propoziții, părțile
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
privitor la tipurile de propoziții, părțile de propoziție, topica în această și câteva propoziții subordonate. Propoziția interogativa se obține din propoziție enunțiativa cu două construcții prin care se realizează o intrebare totală: Propoziția negativă se obține prin negarea predicatului cu particulă negativă "ne" antepusa. Această formează un singur cuvânt cu verbele "imati" „a avea”, "biți" „a fi” și "hteti" „a vrea” la indicativ prezent (vezi mai sus secțiunea Formă negativă). La formele verbale compuse, verbul auxiliar neaccentuat urmează imediat dupa "ne
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
prezent (vezi mai sus secțiunea Formă negativă). La formele verbale compuse, verbul auxiliar neaccentuat urmează imediat dupa "ne". Exemple: "Lift ne radi" „Liftul nu functioneaza”, "Ne biste dugo čekali" „Nu ați aștepta mult”. Propoziția interogativ-negativă se construiește de preferință cu particulă "li": "Ne biste li hteli malo torțe?" „Nu ați dori un pic de tort?”, "Nismo li se već negde videli?" „Oare nu ne-am mai vazut noi undeva?” La interogativ-negativ se mai folosește și particulă "zar", care exprimă faptul că
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
se construiește de preferință cu particulă "li": "Ne biste li hteli malo torțe?" „Nu ați dori un pic de tort?”, "Nismo li se već negde videli?" „Oare nu ne-am mai vazut noi undeva?” La interogativ-negativ se mai folosește și particulă "zar", care exprimă faptul că un răspuns negativ la întrebare i s-ar părea neverosimil vorbitorului. Exemple: "Zar deca ne spavaju?" „Chiar / Vrei să spui că nu dorm copiii?”, "Zar juče nije padao sneg?" „Ce! N-a nins ieri?” Propoziția
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
ar părea neverosimil vorbitorului. Exemple: "Zar deca ne spavaju?" „Chiar / Vrei să spui că nu dorm copiii?”, "Zar juče nije padao sneg?" „Ce! N-a nins ieri?” Propoziția exclamativa se poate realiza nu numai prin intonație, ci și cu ajutorul unor particule specifice (vezi exemple în secțiunea Particulă). Subiectul gramatical exprimat prin substantiv sau pronume este la nominativ. Există și subiect numit „logic”, care este la alt caz: Predicatul se acordă de regulă cu subiectul în persoana, număr și gen. În această
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
deca ne spavaju?" „Chiar / Vrei să spui că nu dorm copiii?”, "Zar juče nije padao sneg?" „Ce! N-a nins ieri?” Propoziția exclamativa se poate realiza nu numai prin intonație, ci și cu ajutorul unor particule specifice (vezi exemple în secțiunea Particulă). Subiectul gramatical exprimat prin substantiv sau pronume este la nominativ. Există și subiect numit „logic”, care este la alt caz: Predicatul se acordă de regulă cu subiectul în persoana, număr și gen. În această ultima categorie se acordă nu numai
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
mult”, "Emisija je vrlo zanimljiva" „Emisiunea e foarte interesanta”. În propoziție negativă, se plasează mai frecvent după verb ("On ne zarađuje mnogo" „El nu câștigă mult”), dar poate sta și înaintea să: "On mnogo ne zarađuje". În propoziție interogativa cu particulă "li", stă obligatoriu după verb ("Zarađuje li on mnogo?" „Câștiga el mult?”), dar în cea cu "da li" rămâne înaintea verbului: "Da li on mnogo zarađuje?" Complementul circumstanțial exprimat prin substantiv sau grup nominal stă după verb dacă nu este
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
se plasează la începutul propoziției: "Čudni șu ljudi ți Kinezi" „Ciudați oameni mai sunt și chinezii ăștia. Atributul substantival stă după substantivul determinat: "čovek proverenog ukusa" „un om cu bun gust dovedit”. Locul cliticelor Encliticele (pronumele, verbele auxiliare neaccentuate și particulă interogativa "li") nu pot sta la începutul propoziției. Verbele auxiliare și pronumele personale complemente neaccentuate pot avea mai multe poziții. Exemple cu un pronume: Exemple cu un verb auxiliar: În afară de imposibilitatea de a sta la începutul propoziției, locul encliticului mai
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]