11,985 matches
-
a diferitelor forme de activitate economică (exploatații agricole, mori, bănci populare, comerț, etc). Câteva repere importante în evoluția satului Bordeiul-Verde: sunt prezentate succint în continuare: La sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX, satul făcea parte din comuna Bordeiul-Verde, din plasa Balta a județului Brăila, împreună cu satul Crestezul, cătunele Mototolești și Druica și târlele Albuleț, Colțica, Vlădeni și Spânul. În jurul anului 1900, un tablou succint al satului arăta astfel: Modificări importante în structura satului aveau să apară în urma aplicării reformei agrare
Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/324430_a_325759]
-
de pământ. Satul înființat în 1880 cu noii împroprietăriți însurăței, pe moșia Ciornohal. Avea o suprafață de 1436 hectare și o populație de 193 familii, cu 10-12 suflete. Locuitorii din acest sat au venit din comunele Salcea și Călinești din plasa Siret, cei mai mulți fiind la origine ruși. Comisia de împroprietărire compusă din inginerul Neculcea, din reprezentantul Județului, pe nume Caruz, precum și primarul comunei, au avut cu împreună cu ei un însoțitor, un soldat călare (călăraș),de unde a venit și denumirea noului sat
Călărași, Botoșani () [Corola-website/Science/324489_a_325818]
-
izvoade, vol. XII, Iași, 1924; vol. XIV, Huși, 1925; vol. XXIV, Iași, 1930. Ștefan S. Gorovei, Note de antroponimie medievală, în „Arhiva Genealogică”, IV (IX) 1997, 1-2, p. 55-57. D. I. Grigorescu, Monografia satelor care compun parohia Cordăreni din comuna Dumeni, plasa Centru, județul Dorohoi, Dorohoi, 1912. Nicolae Iorga, Istoria industriilor la români, București, 1927. Nicolae Stoicescu, Dicționar al marilor dregători din Țara Românească și Moldova (secolele XIV-XVII), București, 1971. Constantin Turcu, Un blestem original pe o carte puțin cunoscută (și câteva
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
în muzică ambient prin set-urile lor de DJ în nopțile "seminale" de house la 'Land Of Oz'. "Mixmag" declară că ""Chill ouț" este o splendida peticire de sunet, zgomot și melodie... sample-urile șunt cu grijă țesute într-o frumoasă plasă de paianjen de sunet." În contrast, revista Americană "Trouser Press" a comparat "Chill Ouț" cu "o înregistrare accidentala a ședinței trupei Pink Floyd dn 1970, în timpul căreia toți participanții ori au plecat sau au adormit ", adăugînd că "este o coloana
Chill Out () [Corola-website/Science/327481_a_328810]
-
și pot fi de formă rectangulară, circulară, ovală și trebuie să aibe aceeași lățime și grosime, care nu trebuie să depășească 12 cm. Stâlpii porții și bara transversală trebuie să fie de culoare albă. În general, în spatele porților sunt montate plase fixate de stâlpi, bara transversală și ancorate în suprafața din spatele porții. Plasa se montează în așa fel încât să nu deranjeze portarul și să nu lase mingea să treacă prin ea. La fiecare capăt al terenului de joc, în fața porții
Teren de fotbal () [Corola-website/Science/326959_a_328288]
-
aceeași lățime și grosime, care nu trebuie să depășească 12 cm. Stâlpii porții și bara transversală trebuie să fie de culoare albă. În general, în spatele porților sunt montate plase fixate de stâlpi, bara transversală și ancorate în suprafața din spatele porții. Plasa se montează în așa fel încât să nu deranjeze portarul și să nu lase mingea să treacă prin ea. La fiecare capăt al terenului de joc, în fața porții, se află o suprafață de formă rectangulară, denumită „suprafața de poartă” sau
Teren de fotbal () [Corola-website/Science/326959_a_328288]
-
Brăila. Nava "Parâng" are următoarele caracteristici: lungime 102 m, lățime 15 m, viteza 17 Nd. Pe navă sunt instalate o fabrică de făină și ulei de pește, precum și o centrală frigorifică. Cuvântul provine din limba engleza "trawl" însemnănd năvod sau plasă de mare dimensiuni. Activitatea traulerelor poate fi împărțită dupa adăncimea la care plasele sunt trase în coloana de apa. Dragarea fundului apei are loc în zona bentica sau demerasala, iar cea din mijlocul coloanei de apei este dragare pelagica. Traulerele
Trauler () [Corola-website/Science/323540_a_324869]
-
17 Nd. Pe navă sunt instalate o fabrică de făină și ulei de pește, precum și o centrală frigorifică. Cuvântul provine din limba engleza "trawl" însemnănd năvod sau plasă de mare dimensiuni. Activitatea traulerelor poate fi împărțită dupa adăncimea la care plasele sunt trase în coloana de apa. Dragarea fundului apei are loc în zona bentica sau demerasala, iar cea din mijlocul coloanei de apei este dragare pelagica. Traulerele pot fi clasificate după arhitectura navală, după tipul de pește (sau animal) pe
Trauler () [Corola-website/Science/323540_a_324869]
-
Clasificarea de mai jos aparține FAO (Organizația Națiunilor Unite pentru Agricultura și Alimentație) și organizează traulerele după tipul de echipament pe care îl folosesc . Aceastea sunt traulere care folosesc extensii, schele metalice care ies în lateralul vasului, pentru a trage plasele. Sunt cel mai ades folosite în pescuitul creveților. Se folosesc în marea Nordului. Traulerele cu panouri laterale paralele care sunt ținute deschise orizontal. Sunt cele mai mari traulere. Traulerele pot să tragă o plasă în comun, cu 2 sau mai
Trauler () [Corola-website/Science/323540_a_324869]
-
în lateralul vasului, pentru a trage plasele. Sunt cel mai ades folosite în pescuitul creveților. Se folosesc în marea Nordului. Traulerele cu panouri laterale paralele care sunt ținute deschise orizontal. Sunt cele mai mari traulere. Traulerele pot să tragă o plasă în comun, cu 2 sau mai mai multe vase care păstrează distanța între ele. Traulele laterale remorchează plasa conectată în lateralul vasului, la un capăt la prora vasului și la celălalt spre pupa. Era cel mai obișnuit tip de trauler
Trauler () [Corola-website/Science/323540_a_324869]
-
marea Nordului. Traulerele cu panouri laterale paralele care sunt ținute deschise orizontal. Sunt cele mai mari traulere. Traulerele pot să tragă o plasă în comun, cu 2 sau mai mai multe vase care păstrează distanța între ele. Traulele laterale remorchează plasa conectată în lateralul vasului, la un capăt la prora vasului și la celălalt spre pupa. Era cel mai obișnuit tip de trauler în Atlanticul de Nord până spre sfărșitul anilor 1960. Sunt traulere care eliberează și retrag plasele pe la pupa
Trauler () [Corola-website/Science/323540_a_324869]
-
laterale remorchează plasa conectată în lateralul vasului, la un capăt la prora vasului și la celălalt spre pupa. Era cel mai obișnuit tip de trauler în Atlanticul de Nord până spre sfărșitul anilor 1960. Sunt traulere care eliberează și retrag plasele pe la pupa. Cele mai mari au de obicei o rampă. Pot opera în orice condiții atmosferice, signure sau în pereche. Majoritatea traulelor care își desfășoara activitatea în largul mării au instalații de congelare, fiind altfel similar cu traulerele de pupa
Trauler () [Corola-website/Science/323540_a_324869]
-
precum și pești prea tineri pentru a fi folosiți. Multe studii au documentat practici prin care capturile adiționale nedorite sunt aruncate în mare, deși acest lucru este ilegal în anumite țări precum Norvegia, unde chiar și capturile ilegale trebuie declarate. Există plase care permit selecționarea dimensiunilor prin utilizarea unor ferestre care expulzează peștele care nu se încardrază în dimensiunile dorite. Studiile arata ca pescuitul creveților este responsabil pentru cea mai mare rată de captura adițională. Diverse specii sunt prinse ca urmare a
Trauler () [Corola-website/Science/323540_a_324869]
-
în mod intenționat cât și ca efect secundar: anșova, creveți, tuna, macherel, pești plați, cod, caracatiță. Traulerele sunt foarte productive, dar și potențial destructive pentru biologia marină. Activitatea traulelor este controversată datorită impactului pe care îl are asupra mediului. Dragarea plaselor cu greutăți pe fundul mării distruge coralii și algele, alterănd habitatul, reducând diversitatea de specii, promovând speciile cu comportament oportunistic. Tipul de distrugere este comparat cu defrișarea completă în cazul pădurilor. Principala sursă o reprezintă "poarta" plasei care poate cântări
Trauler () [Corola-website/Science/323540_a_324869]
-
asupra mediului. Dragarea plaselor cu greutăți pe fundul mării distruge coralii și algele, alterănd habitatul, reducând diversitatea de specii, promovând speciile cu comportament oportunistic. Tipul de distrugere este comparat cu defrișarea completă în cazul pădurilor. Principala sursă o reprezintă "poarta" plasei care poate cântări mai multe tone, care rămâne în contact cu fundul apei. Traulerele de fund agită sedimentele care rămân suspendate în coloana de apă. Un singur trauler poate polua într-o oră de 10 ori mai mult (ca sedimente
Trauler () [Corola-website/Science/323540_a_324869]
-
Bătcari, Găinari, Nistorești, Ogoarele, Rebegari și Românești, cu 1402 locuitori ce trăiau în 253 de case. În comună funcționau cinci mori de apă, o pivă și o biserică. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Herăstrău, formată din satele Herăstrău, Podu Șchiopului, Ungureni și Vetrești, având în total 517 locuitori ce trăiau în 142 de case. În această comună funcționau o biserică și o școală mixtă cu 19 elevi. Anuarul Socec din 1925
Comuna Nistorești, Vrancea () [Corola-website/Science/323570_a_324899]
-
Herăstrău, Podu Șchiopului, Ungureni și Vetrești, având în total 517 locuitori ce trăiau în 142 de case. În această comună funcționau o biserică și o școală mixtă cu 19 elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în aceeași plasă. Comuna Nistorești avea aceeași compoziție și 1064 de locuitori, iar comuna Herăstrău avea 580 de locuitori în cele patru satel ale ei. În 1950, comunele au fost arondate raionului Năruja din regiunea Putna, iar în 1952 raionului Focșani din regiunea
Comuna Nistorești, Vrancea () [Corola-website/Science/323570_a_324899]
-
Bosnia , de unde, în anii 1923-1924, o parte dintre ei au emigrat în Brazilia (în regiunea Rio-Negro). După Unirea Bucovinei cu România (1918), ponderea polonezilor din Poiana Micului s-a menținut ridicată. În perioada interbelică, satul Poiana-Micului a făcut parte din Plasa Homorului a județul Câmpulung. În anul 1930, populația satul Poiana-Micului era de 1.636 locuitori, dintre care 871 germani (53,23%), 741 polonezi (45,29%), 11 evrei (0,67%), 10 români (0,61%) și 3 ruteni. După religie, locuitorii satului
Biserica Preasfânta Inimă a lui Isus din Poiana Micului () [Corola-website/Science/323726_a_325055]
-
instalat la Paris. Acesta din urmă informa, la rândul său, guvernele occidentale. Proiectul a fost în cele din urmă descoperit de către autoritățile comuniste, care au procedat la arestări masive în primăvara anului 1948. Autoritățile au reușit astfel să arunce o plasă peste mai mult de 80% dintre persoanele implicate în mișcare. Prin urmare, rezistența națională coordonată a fost decapitată. La începutul toamnei anului 1948 și în pofida dispariției oricărei coordonări la nivel național, mai multe grupuri, sau doar indivizi, intră în clandestinitate
Rezistența anticomunistă din România () [Corola-website/Science/322992_a_324321]
-
1940. Etnicii germani au construit și biserici: o biserică catolică (1895) și una protestantă (1901). După Unirea Bucovinei cu România (1918), numărul germanilor din Ilișești s-a menținut constant. În anul 1930, populația satului Ilișești (care era și reședință a Plasei Ilișești din județul Suceava) era de 4.228 locuitori, dintre care 2.030 români (48,01%), 2.001 germani (47,32%), 130 evrei (3,07%), 44 țigani, 7 armeni, 7 cehi și slovaci, 4 ruteni, 3 polonezi, 1 rus și
Biserica Adormirea Maicii Domnului (fostă luterană) din Ilișești () [Corola-website/Science/323228_a_324557]
-
1940. Etnicii germani au construit și biserici: o biserică catolică (1895) și una protestantă (1901). După Unirea Bucovinei cu România (1918), numărul germanilor din Ilișești s-a menținut constant. În anul 1930, populația satului Ilișești (care era și reședință a Plasei Ilișești din județul Suceava) era de 4.228 locuitori, dintre care 2.030 români (48,01%), 2.001 germani (47,32%), 130 evrei (3,07%), 44 țigani, 7 armeni, 7 cehi și slovaci, 4 ruteni, 3 polonezi, 1 rus și
Biserica Sfânta Elisabeta din Ilișești () [Corola-website/Science/323327_a_324656]
-
(n. 19 iunie 1852 în comuna Lârguța, plasa Tigheciu, județul Cahul - d. 1930), a fost un ofițer român, distins în Războiul de Independență al României și în primul Război Mondial, ajuns la gradul de general de brigadă în rezervă, membru fondator al Senatului Legionar. După ce a absolvit în
Ion Tarnoschi () [Corola-website/Science/323322_a_324651]
-
1940. Etnicii germani au construit și biserici: o biserică catolică (1894) și una protestantă. După Unirea Bucovinei cu România (1918), numărul germanilor din Mitocu Dragomirnei s-a menținut constant. În anul 1930, populația satului Mitocul-Dragomirnei (care era și reședință a Plasei Dragomirna din județul Suceava) era de 2.761 locuitori, dintre care 2.196 români (79,53%), 501 germani (18,14%), 46 țigani, 13 evrei, 3 polonezi, 1 rus și 1 rutean. După religie, locuitorii satului erau grupați astfel: 2.237
Biserica romano-catolică din Mitocu Dragomirnei () [Corola-website/Science/323341_a_324670]
-
clase. Etnicii germani au construit și biserici: o biserică catolică (1902) și una evanghelică luterană (1912). După Unirea Bucovinei cu România (1918), numărul germanilor din Arbore s-a menținut constant. În anul 1930, populația satului Arbore (care făcea parte din Plasa Arbore a județului Suceava) era de 5.941 locuitori, dintre care 5.214 români (87,76%), 609 germani (10,25%), 107 evrei (1,80%), 10 ruteni și 1 cehoslovac. După religie, locuitorii satului erau grupați astfel: 5.167 ortodocși (86
Biserica romano-catolică din Arbore () [Corola-website/Science/323371_a_324700]
-
jurnalist și om politic. a fost deputat de Sălaj, președinte al organizației județene a Partidului Național Liberal, prefect și vicepreședinte la Camera Deputaților. S-a născut într-o famile de greco-catolici la 20 februarie 1893 în Boianul Mare, atunci în plasă Tășnad, fiind unul din cei zece copii ai preotului Emil Lobonțiu, fiul preotului Ioan Lobonțiu, cel care a început la 1848 revoluția în Giurtelecu Șimleului. "Pe mine m-a crescut fratele meu, Emil, el fiind cel mai mare, dintre cei
Emil Lobonțiu () [Corola-website/Science/324035_a_325364]