11,959 matches
-
Scăpărici care nu poate lumina pentru că picioarele îi iau foc; el vrea să meargă să ceară ajutor Zânei Pădurilor pentru a-și recăpăta strălucirea. După ce ploaia se oprește, fetițele ies din peșteră împreună cu Oache și cu Scăpărici și văd un pom plin cu omizi. Mirabela o ia în mână pe Omide, fiica regelui omizilor. Bătrânul rege o roagă pe fetiță să nu o strângă în pumn pe Omide, iar Mirabela îi dă drumul cu condiția ca omizile să plece din pom
Maria Mirabela () [Corola-website/Science/306247_a_307576]
-
pom plin cu omizi. Mirabela o ia în mână pe Omide, fiica regelui omizilor. Bătrânul rege o roagă pe fetiță să nu o strângă în pumn pe Omide, iar Mirabela îi dă drumul cu condiția ca omizile să plece din pom. Omizile pleacă și încep să plângă pentru că vor muri de foame de acum, iar Maria le recomandă să mănânce polen de flori pentru că ele sunt de fapt fluturi. Omizile încep să se învârtă și se transformă în fluturi. Omide nu
Maria Mirabela () [Corola-website/Science/306247_a_307576]
-
și a făcut următorul comentariu: "„Două fetițe, una bună, alta răutăcioasă, «doi crini cu ochi de poveste», parcurg lumea, în blugi și adidași, contemplându-i misterele și depănând întrebările greu de pătruns: «La ce folosește o broscuță?», « Cine trebuie salvat: pomul sau omizile?», « De ce nu poate fi oprit timpul?» Un joc cu elementele esențiale ale vieții (apa, focul, aerul) inspirat de Ion Creangă. În textura basmului jucat intervin fade desene animate de factură disneyană, sub standardul lui Gopo (coautoare Natalia Bodiul
Maria Mirabela () [Corola-website/Science/306247_a_307576]
-
de salcâm. Centrul de ceramică de la Brașov s-a remarcat prin vasele de tip amforoid, cănile de vin și de breaslă, cănile drepte sau tronconice pentru bere, blidele și castroanele produse aici. Motivele specifice acestei ceramici sunt în special laleaua, „pomul vieții” și floarea soarelui, maniera barocă de ornamentare, precum și folosirea albastrului de cobalt pe angobă albă-gălbuie. Lemnul a fost lucrat din vechime, mai ales în zonele tradițional-păstorești din Țara Bârsei. În 1559, doi meșteri din Săcele i-au fost trimiși
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
de varietăți răspândite în emisfera nordică. În Europa centrală și răsăriteană sunt mai răspândiți plopul negru (Populus nigra), plopul argintiu (Populus alba), plopul tremurător (Populus tremula) și plopul cenușiu (Populus canescens), existând și o serie de hibrizi în pepinierele de pomi unde apare frecvent (Populus canadensis) care în prezent este atacat masiv de o ciupercă parazită (Marssonina brunnea). Frunzele capătă culoarea galbenă înainte de a cădea în timpul toamnei. Iarna, mai ales când arborele a pierdut frunzele, se poate observa tulpina dreaptă a
Plop () [Corola-website/Science/306294_a_307623]
-
în partea superioară în stare umedă, cu fragmente de calcar, care înaintează în profunzime până la 200-500 metrii. Spre alocuri „terra rossa” evoluează spre soluri podzoloce roșii, unde folosință lor se raportează nu numai la păduri și pășuni, ci și la pomi fructiferi, cereale și plante tehnice. Solurile slab dezvoltate sunt reprezentate prin cele aluviale cu carbonați din lunca văii Cernei . În ceea ce privește conținutul în argilă, acesta nu depășește grosimi de 100-120 cm, înlesnind declanșarea unor alunecări de teren, în timp ce calitativ humusul ajunge
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
de relief, clima și vegetație. În sfera preocupărilor agricole intra și cultivarea zarzavaturilor precum cartoful, ceapă, varză, mazărea, fasolea, morvovul, gulia, lintea, salată. De asemenea, se acordă atenție și pomiculturii, existând numeroase livezi de meri, pruni, peri, nuci și alți pomi. Nici cultivarea viței-de-vie nu este neglijată, dar este cultivarea ei se realizează pe suprafețe reduse. Râul Cerna este poluat cu apele uzate cu conținut ridicat de calciu; în amonte de barajul de acumulare are capacitatea biogenetica 6, iar până la Hunedoara
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
această sală apare inundată parțial de lacurile 10, 11 și 12. Galeria Venețiana, frumos concreționată, da acces într-o sală cu un mare grohotiș, apoi galeria se inundă formând lacul 14, ce duce la sifonul terminal, încurcat de trunchiuri de pomi. Din acest punct, sfârșitul propriu-zis al galeriei, începând din 1972 alpiniștii au efectuat o mulțime de escalade în căutarea pasajului de trecere spre aval. S-a reușit urcarea a 120 m dar galeriile găsite până acuma nu au încă legătură
Cetățile Ponorului () [Corola-website/Science/305826_a_307155]
-
A fost regizor și prim-regizor la teatrele "A.Pușkin" și "A.Cehov" din Chișinău. Din spectacolele mai reprezentative montate de el menționăm " Dincolo de ușă verde" de P.Ibraghimbekov, " Cît o fi să mai trăim" de O.Ioseliani, "Președintele", "Tata", "Pomul veții" și "Abecedarul" de D.Matcovschi. Paralelcu munca de regizor, a activat fructuos ca profesor și rector la Institutul de Arte "G.Musicescu", a publicat studii de artă teatrală în presa periodică. S-a stins din viață în floarea vîrstei
Dubna, Soroca () [Corola-website/Science/305244_a_306573]
-
orașul Bălti. De la drumul național Balți-Sarateni, pe traseul Mandreștii Noi - Cotiujenii Mici se numără exact 5 km până la Marinești. Satele de hotar- Mandreștii Noi și Sangereii Noi. E o așezare pitoreasca cu relief de câmpie, scăldata în verdele dens al pomilor roditori din preajma caselor de locuit. De-a lungul traseului se întinde o alee de nuci. În centrul satului e un iaz nu prea mare, străjuit de salcii plângătoare care îi dau un aspect deosebit. La nord-vest se întinde pădurea - un
Mărinești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305242_a_306571]
-
203 case cu 1213 suflete, o școala elementară rusă, două mori de vint și răzeșii din sat posedau 2502 desetine pămînt. (1des.= 1ha 09 ari). Satul făcea parte din volostea Cornești, județul Bălti. Împrejurul satului erau vii și livezi cu pomi. Biserică din satul Condrătești în toate timpurile a purtat hramul ,Acoperămîntul Maicii Domnului, ( care se oficază la 14 octombrie) și a fost întemeiata în anul 1803 și a fost înzestrata cu cărți în limba română, tipărite peste Prut. Actuala biserică
Condrătești, Ungheni () [Corola-website/Science/305251_a_306580]
-
T., Carstul din Munții Pădurea Craiului). Principalele culturi care se practică în arealul Depresiunii Damiș sunt cele ale cartofului, secarei, grâului, ovăzului și orzului. Pentru consumul propriu se cultivă și o serie de legume (fasolea, ceapa, usturoiul, morcovul etc.). Cultura pomilor fructiferi este restricționată de condițiile pedoclimatice, fiind întâlniți totuși prunul, mărul, părul, cireșul, vișinul etc. În schimb, pajiștile și fânețele acoperă întinse suprafețe de teren, acestea constituind, alături de bogatele pășuni, principala sursă de hrană a animalelor crescute de localnici (bovine
Depresiunea Damiș () [Corola-website/Science/303427_a_304756]
-
repetiția Kalchakrei. Ca și celelalte religii, jainismul relatează epoca ideală a umanității, cea situată la îngemănarea celor două etape cosmice, Utsarpinis și Avsarpinis, când se spune că au existat oameni uriași care primeau tot ce le era necesar de la niște "pomi ai dorințelor" (Kalpavrksa) și care se nășteau nu sub un singur trup, ci ca doi gemeni (Yugalika), un băiat și o fată, care rămâneau nedespărțiți toată viața. Acesta poate fi un simbol al omului absolut ce integrează și balansează atât
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
german; - „Rădăcinile învățăturii sunt amare, dar fructele ei sunt dulci“ - proverb rusesc; - „Învățătura superficială aduce multe primejdii“ - proverb bengalez; - „Nu faci din cioară, privighetoare“ - proverb turcesc; - „Cu meșteșugul nu mori de foame“ - proverb românesc; - „Ai carte, ai parte“ - proverb românesc; - „Pomul când e mic se îndreptează“ - proverb românesc; - „Voința inimii dă aripi picioarelor“ - proverb românesc. Analiza activității - Când citești acest proverb, la ce te gândești? - Ce idee te-a impresionat mai mult? Activitatea nr. 4 „Cum mă ajută motivația“ (Exercițiu conceput
??COALA P?RIN?ILOR? by Ani R?ducu,Ana Maria Murgu, Siminica ?ova [Corola-other/Science/84373_a_85698]
-
de tuia pentru a face ceai, care, s-a dovedit mai târziu, conținea 50 mg de vitamina C la 100 grame. În expediția din 1497 condusă de Vasco de Gama, efectele curative ale citricelor erau deja cunoscute. Portughezii au plantat pomi fructiferi și alte plante comestibile în insula Sfânta Elena, pe atunci un important punct de oprire în călătoriile de întoarcere din Asia, pentru ca suferinzii de scorbut, dar și de alte afecțiuni, să se poată reface. De-a lungul istoriei, beneficiile
Vitamina C () [Corola-website/Science/301457_a_302786]
-
japoneză "ikeru" provine de la verbul "a trăi", și semnifică "a face pe cineva să trăiască", iar "bana" provine de la cuvântul "hana"', care înseamnă "floare". Japonezii au la începutul primăverii unul dintre cele mai frumoase festivaluri, denumit hanami, cel al admirării pomilor ume (cais japonez) sau sakura (cireșii japonezi) înfloriți, și apoi toamna festivalul crizantemelor. Arborii de cireș -"cerasus pseudocerasus"- sunt cultivați doar pentru florile lor, deoarece fructul cireșului japonez este foarte mic și nu este comestibil. Ei au dezvoltat un adevărat
Ikebana () [Corola-website/Science/301474_a_302803]
-
se pot folosi: trandafiri, iriși, crizanteme, floarea-soarelui, lalele, gladiole, crini, flori de pai, margarete. Se pot folosi frunze de ferigă și ramuri de stejar, alun, salcie, liliac etc. De mare efect sunt ramurelele înflorite de măr, de cireș sau alți pomi fructiferi. Se pot folosi și plante exotice, precum gerbera, diverse specii de orhidee, anthurium, croton, ficus, flori de bromelii și frunze de palmier. Vasul constituie o parte importantă a aranjamentului și trebuie ales cu atenție. În funcție de dimensiunile plantelor și ramurilor
Ikebana () [Corola-website/Science/301474_a_302803]
-
vagon de clasa a doua cu niște bucureșteni veseli care se întorceau de la o expoziție. La intrarea în oraș constată că nu mai simte nicio emoție deosebită, "acele palpitări" care se simt în astfel de situații. I se părea că pomii și natura rămâneau indiferente la revenirea lui. Sentimentul că a intrat într-un spațiu în care domnesc ulițe triste, paragină, mizerie începe să-l cuprindă și acest lucru îi accentuează indispoziția. Se hotărăște să înnopteze la din centrul orașului, pentru
Grand Hôtel „Victoria Română” () [Corola-website/Science/300011_a_301340]
-
Coaja este atașată ușor de fruct, ceea ce face ca cojirea să fie facilă. Mikan-ul are o pulpă moale, sensibilă la lovire, lucru care, datorită cojii pieloase, nu poate fi observat imediat prin inspecție vizuală (deseori folosită pentru stabilirea calității fructelor). Pomul de mikan este mic, peren, cu coroană răspândită în mod inegal. Frunzele sunt relativ mari și lanceolate. Fructele de mikan sunt fructele cele mai cultivate în Japonia, atât ca suprafață cât și ca volum. Pulpa este împărțită în 10-12 bucăți
Mikan () [Corola-website/Science/314618_a_315947]
-
Neoliticul s-a încheiat în conformitate cu schimbările climatice, geografice și demografice, principalele ocupații fiind modificate, iar mobilitatea triburilor locale a sporit. Erau cultivate graminee-grâu, orz, secară, mei și ovăz, precum și leguminoase că bob, mazăre și linte, plante tehnice-in și cânepă, și pomi fructiferi ca mărul, atestat doar în aria Cucuteni. Probabil cultivau "Triticum monococcum", cea mai veche specie de grâu, ce descinde din triticum boeticum, originar din Orient și sudul peninsulei Balcanice, ce ulterior s-a răspândit pe spații largi pentru că se
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
de 45,9 % (1934 ha). În cadrul acesteia, principala resursă o constituie pășunile (436 ha) și fânețele (758 ha), care împreună reprezintă peste 61,7 % fiind amplasate pe terenuri cu fertilitate bună. Această situație influențează pozitiv dezvoltarea sectorului zootehnic. Livezile de pomi fructiferi ocupă de asemenea o suprafață importantă : 26,2 %, din suprafața terenului agricol. Terenul arabil (223 ha), care deține aproximativ 11,5 % din terenul agricol, nu este foarte fertil, împiedicând cultura plantelor cerealiere. Totuși, pe areale restrânse și în special
Comuna Vărbilău, Prahova () [Corola-website/Science/314608_a_315937]
-
Miciurinsk (Tambov)) a fost un botanist rus, practician al selecției plantelor, membru de onoare al Academiei Sovietice de Științe. În România a rămas cunoscut sub denumirea de „Grădinarul Miciurin”. În 1875 își începe activitatea care îl va face celebru, selecția pomilor fructiferi. În 1918 Miciurin a dat în primire statului pepiniera sa experimentală rămânând conducător al ei. În 1920 Lenin ordonă o analiză a rezultatelor activității lui Miciurin. În 1923 Consiliul Comisarilor Poporului acordă „livezii lui Miciurin” statutul de instituție de
Ivan Vladimirovici Miciurin () [Corola-website/Science/314727_a_316056]
-
după distrugerea suferită. Această regenerare în combinație cu suprafața calcaroasă presărată cu piscuri ascuțite au transformat mare parte a insulei într-o zonă foarte greu accesibilă. De-a lungul anilor în care aici s-a practicat mineritul, anumite specii de pomi fructiferi au fost introduse în cadrul insulei. Bananierii au dispărut în urma ultimei perioade de secetă, însă un număr limitat de cocotieri și arbori "pandanus" a supraviețuit totuși.
Insula Banaba () [Corola-website/Science/313627_a_314956]
-
cu patru turnulețe, asemănător turlelor gotice ale bisericilor din Maramureșul istoric. Există pecetare cu cele trei brațe unite de un semicerc, asemănătoare crucilor de hotar maramureșene. Ca motiv ornamental incizat mai regăsim romburile simple sau concentrice, spicul de grâu sau pomul vieții extrem de stilizat. Uneori se regăsește și imaginea omului, cioplită naiv și cu evidente disproporții, însă cea mai frecventă temă este cea a răstignirii, tratată într-o manieră neconvențională. „Pe o astfel de cruce, Iisus are corpul cioplit ca un
Pecetar () [Corola-website/Science/314168_a_315497]
-
decodificarea celor mai frecvente elemente utilizate de meșterii populari ne permit incursiuni într-un univers mitologic, antecreștin: funia, nodurile, rozetele solare - cu variațiile: cerc simplu, cercuri concentrice, soare cu chip omenesc, toate având la origine un ancestral cult solar -, apoi pomul vieții („simbolul vieții fără de moarte și al rodniciei nesfârșite”), motivul șarpelui (păzitorul gospodăriei), chipul omenesc, păsările, dintele de lup, bradul ș.a.m.d. Pentru țăranul maramureșean, trecerea pe sub hăizașul porții devenea aproape un act ceremonial, purificându-se mental de relele
Poartă maramureșeană () [Corola-website/Science/314166_a_315495]