12,874 matches
-
sălbatic sau natural este cuprinsă eroarea de a crede că ceea ce este natural și are o importanță biologică are prin aceasta și o importanță etică. Teza că natura are valoare prin ea însăși duce deopotrivă la ideea că natura se pricepe cel mai bine și la ideea că ar trebui să urmăm natura, chiar în sensul că regulile naturii sunt cele mai bune reguli. Asupra ideii urmării naturii voi reveni, însă nu închei aceste considerații fără o scurtă discuție, inspirată de
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
catastrofelor naturale și se readaptează la mediul extern. Dacă așa stau lucrurile și, într-adevăr, există dovezi de natură științifică pe baza cărora sunt validate aserțiunile de mai sus, atunci rezultă că din perspectivă etică, dacă acceptăm că natura se pricepe cel mai bine, omul are în primul rând datoria de a nu interveni distructiv asupra diverselor forme de viață organică. 3.2. Datorii față de speciile aflate în pericol. Dreptatea între specii Încă John Rawls observa că "distrugerea unei întregi specii
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
care ar putea pune în pericol viața oamenilor (recomandarea este ca oamenii să evite prezența în asemenea spații ocupate de prădători), iar din perspectivă holistă să lăsăm natura să-și rezolve problemele de una singură, pentru că, vorba lui Commoner, se pricepe cel mai bine. Natura se poate echilibra prin acțiunea propriilor mecanisme interne de auto-organizare, așa cum a făcut-o până acum, timp de miliarde de ani, chiar cu prețul dispariției unor specii, iar în absența omului, dacă s-ar întâmpla așa ceva
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
pre)văzute. "Și iată: noaptea-și sparge haotica păstaie/ și leapădă, prea coapte, semințele de sus" (Herța, VIII) - semințe care "sunt lumină" (Coincidențe) - iar "sub străvezii lăuntruri de cristal" (Înserare) se străvede "misterul [ce] domnește-n orice lucru" (N-am priceput, o, Doamne)8. Nu e sensul matur, recolta roadelor împlinite, ca tot atâtea imagini ce împletesc cununa poemului 9; e numai sămânța posibilului în care ceva semnificabil dă semn că este pe cale de a fi, "e-o prevestire numai a
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
vederii care străvede. Ceea ce rămâne e ceea ce a-pare, semnul vizibil arătat de un sens invizibil, pe care vederea - "necrezând de bucurie" - îl primește "cu bucurie mare"73. Cel care spune heruvimic " Eu sunt făcut numai din ochi", "Eu nu pricep nimic, eu numai văd/ Sunt numai ochi, lumină din lumină"74 vede fără darul înțelegerii, căci ceea ce se revelează este incomprehensibilul care se dă ca invizibil; deși luminând și punând totul în lumină, el rămâne pururi nevăzutul, imaginea ascunsă a
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
petrecut se/ vădește neprețuit privilegiu:/ "Nepăsător stam dinaintea Timpului, la fel/ cu nenăscuții (Cu adevărat fără vreun ajutor,/ dibuiai cărările îngerilor?), Cel-pururi-de-față/ mă făcea părtaș la înțelepciunea sa; astfel/ puteam prealesne întrezări Firul cu plumb, cel/ dinaintea zidirii, spre a pricepe întocmirea/ văzduhului, temeiurile abisului. Cu ochii/ nedespărțiți de icoana desăvârșirii, eram un/ izbuc adăstând termenul propriei însuflețiri;/ învăpăieri, entuziasme se stârneau din nimic;/ într-un singur înțeles țineam reunite toate/ noimele"". Ceea ce se vede aici transpare prin ochii altuia posibil
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
și comunitatea locală: · îndrumare promoții terminale în unitatea noastră în calitate de profesor diriginte: - clasa a VIII-a, anul absolvirii:2005 - clasa a XII-a, anul absolvirii:2009 · îndrumare elevi la faza județeană și națională a concursurilor școlare: - 2009 Concursul Național “ Sanitarii Pricepuți”- fază județeană- mențiunea I echipaj liceu - 2009 Concursul Național “ Sanitarii Pricepuți”- fază municipală - locul I echipaj liceu - 2009 Olimpiada de biologie fază județeană, mențiune elev Prajeanu Ionuț clasa a VII A și mențiune elev Iancu Beatrice clasa a VII a
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
diriginte: - clasa a VIII-a, anul absolvirii:2005 - clasa a XII-a, anul absolvirii:2009 · îndrumare elevi la faza județeană și națională a concursurilor școlare: - 2009 Concursul Național “ Sanitarii Pricepuți”- fază județeană- mențiunea I echipaj liceu - 2009 Concursul Național “ Sanitarii Pricepuți”- fază municipală - locul I echipaj liceu - 2009 Olimpiada de biologie fază județeană, mențiune elev Prajeanu Ionuț clasa a VII A și mențiune elev Iancu Beatrice clasa a VII a A - 2008 Concursul județean de reviste școlare - Iași 2008- Mențiune cu
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
informat un consummator educat” Rusu Ionela și Pădurariu Sabina clasa a X a. - 2007 mențiune Olimpiada “Științe Juniori” elev Drânga Maria clasa a VIII a, (prof. Coordonator Șerban Genoveva, Chiculița Viorel, Tătaru Vasile) - 2007 premiul al ÎI lea Concursul “Sanitarii pricepuți” ( liceu, prof. Coordonator Șerban Genoveva, Oloeru Vasile - 2007 Certificat de participare LeAF proiectul “Noi și spațiile verzi” coordonator prof. Șerban Genoveva și prof. Abramiuc Eusebie - 2007 Certificat de participare YRE proiect “Siret-the river of our town”coordonator prof. Șerban Genoveva
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
2007 Certificat de participare YRE proiect “Siret-the river of our town”coordonator prof. Șerban Genoveva - 2006 mențiune Olimpiada “ Științe Juniori “( elev Frâncu Andrei a VIIIa, prof. coordonator Șerban Genoveva, Livadaru Aurica, Sorohan Vasile) - 2006 premiul al ÎI lea concursul” Sanitarii pricepuți”(liceu, prof.coordonator ȘerbanGenoveva, Oloeru Vasile) - 2006- 2certificate de participare LeAF (proiectul « Pădurea +sau - inundațiilor »coordonator prof. Șerban Genoveva, Pleșcan Vasile; proiect « Plante melifere din pădure »coordonator prof. Șerban Genoveva, Abramiuc Eusebie ) - 2006- un certificat de participare YRE pentru proiectul
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
Șerban Genoveva.) - 2005 diplomă de participare concursul “ Proiecte de mediu “fază județeană ( elevi Hogaș Larisa, Dogariu Vasilica, Bocovanu Delia, Crupa Cătălina a X a, proiect « Escapada în orașul Pașcani»,coordonator, prof. Șerban Genoveva) - 2005 premiul al ÎI lea concursul “ Sanitarii pricepuți “ ( liceu coordonator prof. Șerban Genoveva ,Oloeru Vasile) - 2005 Premiul al ÎI lea Concursul Național „ Proiecte de mediu „( elevi Niță Alexandra, Antioch Iulia, Amăriei Larisa, Chelariu Tabita a X a prof. Coordonator Șerban Genoveva). - 2005 mențiune Concursul Național “ Valorificând deșeurile , salvăm
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
prof.Șerban Genoveva) - 2004 premiul al ÎI lea concursul „ Proiecte de mediu „ ( elevi Toma Mădălina, Lungu Ana Maria, Preotu Roxana clasa a VI a proiectul « Și plasticul ajuta plantă », coordonator prof. Șerban Genoveva ) - 2004 premiul al ÎI lea concursul “ Sanitarii pricepuți ‘ gimnaziu ( coordonator prof. Șerban Genoveva) - 2004 certificat de participare LeAF (proiect Indicatori de sănătate a pădurii - plantele »coordonator prof. Șerban Genoveva, prof.dr.Tătaru Vasile ) - 2003 mențiune Olimpiada de Biologie (elev Târtea Sabina-Ioana a VII a, Coordonator prof. Șerban Genoveva) - 2003
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
Mădălina, Hirean Petrea Cătălina, proiect « Terenuri degradate »,coordonator prof.Șerban Genoveva) - 2003 mențiune concurs “ Sanitarii pricepți “ gimnaziu ( coordonator prof. Șerban Genoveva) - 2003 certificat de participare LeAF (proiect « Pădurea și locuitorii ei, păsările », coordonator prof. Șerban Genoveva - 2002 mențiune concursul “Sanitarii Pricepuți” (gimnaziu, coordonator prof. SerbanGenoveva) - 2000 premiul al III lea Olimpiada de Biologie (elev Pristavu Cristian a VII a, coordonator prof.Șerban Genoveva) Participare la programe educaționale: 2009 până în prezent - membru fondator al Centrului Local Pașcani- Cercetași în cadrul Organizației Naționale
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
aprobator asemănarea lui cu o arcă răsturnată, ancorată în ordinea profundă și stabilă a firmamentului de arhitecți-navigatori, meșteri în înfruntarea mai agitatului context imediat, iar remarca fusese întâmpinată cu exclamații de admirație și o scurtă tăcere pansivă. Hotărât, șeful se pricepea să le ridice starea de spirit ca nimeni altul! Și era și cazul, în peisajul dezolant ce se înfășura tenace împrejurul lor. Mda, în definitiv, cât de înaltă le era misiunea printre nomazi depindea de altitudinea metafizică a măsurării; trimiterea
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
ce acompaniau întâlnirea, deși numai ea ar fi putut conferi o fundație cât de cât solidă conlucrării scontate. În lipsa ei, arhitecții se văzură siliți să intre într-un joc de-a prinselea cu eluvizul client, ce trebuia în ultimă instanță priceput dincolo de propria-i înțelegere explicită de sine, dindărătul tabu-urilor încălcate, dintre deșeurile unei imagistici de sine disfuncționale (sau funcționale numai în alte contexte) și de pe terenul desfundat al unor secrete, dar tenace, adeziuni intime. Dacă vreuna din tabere ar
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
evident, nu exclude posibilitatea tiraniei în relațiile intime. − Nu, nu de tiranie e vorba; aș zice mai degrabă de-o finețe extremă în cultivarea slăbiciunilor mele. Ian devenise arhitectul vieții de care-am fugit și oarecum pivotul funcționării ei. Se pricepea foarte bine să amenajeze spațiul relației noastre potrivit ocaziei: să ne despartă fără conflict sau să ne apropie atât cât trebuie printr-un sistem complex de ecluze străvezii, ce creau aparența mișcării de la sine, a naturalului. Cu timpul, ajungi să
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
lui, Ian al ei ar fi găsit probabil pretutindeni un punct solid. El nu-l cerea, ca Arhimede cel gata de clintit universul, ci-l găsea copilărește de inocent, după care, în loc să strige "Evrika!" păstra discret secretul descoperirii; din câte pricepea ea, asta-l făcuse să pară subversiv. Dar socotea că și vinovați de subversiune oamenii pot fi iubiți; nu ține de esența iubirii întinderea capcanelor și urzeala planurilor de prindere a iubitului? Ce fericită se simțea dintr-o dată! De ce capcană
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
mâzgălit de-un strat gros de mulțumire sterilă. − Și partea cea mai proastă e ca eșecul ăsta al lor te face să te simți ambalajul sărăciei înseși - trăire care, cu timpul, se sedimentează tenace, amenințând să-ți devină natură proprie. Pricepi acum de ce eu prefer să nu risc asemenea decepții? Mă declar mulțumită și suprim energic dizidența lăuntrică, așa cum ți-am mai spus. Pe părțile ascunse, oferite doar aleșilor, femeile ar trebui să-și tatueze deviza: "găsește-mă sau pierde-te
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
urmei, care dar nu e o armă?" se întrebă Trees în sinea ei. Desprinzându-și privirile de gravură, lucirile obiectelor din sala muzeului o întâmpinară cu o neinocență expectativă. Tocmai atunci Ondine o întrerupse: − Vreau să fiu armă, nu instrument; pricepi? − Dar arma nu e și ea un instrument de împărțit suferință și moarte? veni replica. − Nu. Ea e liberă, pieptănată lis întru ascuțire de lucrurile în mișcare pe lângă ea, dar în același timp profund adormită, în curs de reculegere, neclintită
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
căuta zadarnic cuvântul statură, arestat și el pe nedrept de vreo academie înainte ca ea să-l fi întâlnit și lăsat să putrezească într-un dicționar impunător și arogant, la nici o sută de pagini de bunul lui tovarăș prestanță). Nu pricepuse defel ce-ar fi fost de văzut într-o ființă devastată de neputință. Aruncat peste ea, cu pieptul apăsat pe sânii ei dezgoliți, n-avea totuși aerul triumfător, ci mai mult curios. Slăbea puțin strânsoarea, ca lucrurile să nu fie
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
emanciparea de nevoi. Ah, obscenitatea mizeriei devenite obiect de contemplație! Cine trăiește eminamente spre a se minuna sfârșește prin a găsi mirabilă chiar și dejecția neputinței ultime. Le-o trântise arhitecților de rămăseseră ca la dentist! Numai de-ar fi priceput ei bine ce voia el de fapt să spună, ca doar erau destul de deștepți... Ce, n-aveau altă treabă decât să-i renască pe alții, dându-le astfel de înțeles că nașterea cu care mama lor bună îi îndatorase ar
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
explicită? Va să zică, beat criță de succese cazi în poarta omului amărât și-l întâmpini cu "spune-mi ce vrei de la viață, că eu nu-i mai aud geamătul de desișul atâtor tonuri în care se răsfiră și nu-i mai pricep noima generală de prea simplă ce e". Grijuliu, pasă-mi-te, sătulul care nu crede flămândului îi ia acestuia din urmă interviu, și-l descoase până ce foamea lui, adusă în cuvânt, devine un reper distinct în mijlocul nedeterminării cu care până
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
mai rigid într-o priză reflexă asupra ei. La antipod, arhitecții se dedau cu voluptate incertitudinii în lumea sensurilor tocmai pentru că, în afara ei, se găseau la adăpost destul de sigur; sistemul lor de diguri și baraje funcționa bine. Dar înăuntrul cortului pricepuseră limpede - și asta deja de ceva vreme - că întâlnirea nu avea cum să le aducă cine știe ce revelație prețioasă, și că, oricât s-ar fi prelungit, jocul dezvăluirii era sortit eșecului. Nu-i lipsea atât limba comună, cât un mai primordial
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
era condusă alături de adevărul căutat de ea, și totuși de-a lungul lui, alunecând înspre un rotocol veridic concentric, dar exterior. Numărul îi reușea în primul rând pentru că, adevărul având o natură spiralată și diferite grade de profunzime, Pasife se pricepea să-l răsucească după voie, plonjându-și mâna în el cu naturalețe, ca și cum unghiile ei ar fi fost solzi crescuți direct pe el. Cert e că nimeni n-ar fi putut spune unde se termina mâna și unde începeau șerpii
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
ca o morișcă de măcinat neclintirea. Doi sau trei, mai bătrâni, incitară liliecii să-i muște, chipurile pentru a intra în comunicare directă cu spațiul vital al peșterii. Ba chiar aduseră printre ei un om tare bolovănos la vorbire; Dedal pricepu unde băteau, căci auzise și el că vorba cheamă tainic către ea, după afinități formale, lucrul numit. Vehiculau fel de fel de teorii, care mai de care mai extravagante, și experimentau asiduu, contrazicându-se doar cât să mențină tonusul echipei
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]