14,128 matches
-
concretizate în fișe de muncă independentă, lucrări de control, teze. Elevii prezintă achizițiile dobândite în absența unui contact direct cu cadrul didactic. Evaluarea prin probe scrise este mai pretențioasă decât evaluarea orală, necesitând o activitate de elaborare a textului (fraze, propoziții) în raport cu cerința exprimată; nu dispune de un context situațional; nu permite dialogul; prin urmare posibilitatea de a reveni pentru corecturi și completări este exclusă;iar răspunsul scris trebuie să se conformeze la maximum normelor de sistematizare și claritate
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
să devină accesibile tuturor, pentru că publicul țintă este eterogen. Din acest motiv, principiile ce stau la baza construirii mesajului de televiziune sunt : utilizarea unui text simplu(nu simplist), clar, concis și direct ; a unui limbaj obișnuit și accesibil ; a unor propoziții și fraze scurte. Se recomandă evitarea frazelor lungi, greoaie și a detaliilor inutile.Cel mai important e că mesajul să fie logic, firesc și ușor de urmărit, iar relația text-imagine să fie armonizata. Alături de presă scrisă și de radio, televiziunea
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
să devină accesibile tuturor, pentru că publicul țintă este eterogen. Din acest motiv, principiile ce stau la baza construirii mesajului de televiziune sunt : utilizarea unui text simplu(nu simplist), clar, concis și direct ; a unui limbaj obișnuit și accesibil ; a unor propoziții și fraze scurte. Se recomandă evitarea frazelor lungi, greoaie și a detaliilor inutile.Cel mai important e că mesajul să fie logic, firesc și ușor de urmărit, iar relația text-imagine să fie armonizata. Alături de presă scrisă și de radio, televiziunea
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
Europei Centrale și de Est nu au reușit să înlăture grava criză de sistem a statelor comuniste, slăbiciunea marxismului constând în însăși construcția sa inițială. Polarizând cele două spații, cel occidental și cel estic-european, și grupând grosso modo seturile de propoziții prin asimilarea primului cu o formă teoretic-abstractă de reflecție, de ajustare, actualizare și nuanțare a învățăturilor marxiste și a celui de-al doilea cu aplicarea acestora ad litterram, se poate spune că incapacitatea marxismului de a fi exact ceea ce trâmbițase
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
regimului comunist, care, ne aducem aminte, forma în facultăți un excedent de ingineri. Autorul este conștient că face o pledoarie („S-ar putea ca din pricina acestei proceduri să fi alunecat uneori spre un ton apologetic”), însă, subtil, consideră în ultima propoziție că situația lui Maiorescu „trebuie supusă unei discuții temeinice, conștiincios documentate, de pe poziții marxist-leniniste”. Ileana Vrancea îi reproșează lui L. Rusu, peste ani, polemica desfășurată „cu prea puțină diplomație”, fapt de care ne îndoim, din moment ce a recurs la o avalanșă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
limbajul științei -ca Russell, Carnap, Hempel - fie limbajul cotidian - ca Ryle, Austin, Strawson, Moore - sunt bine sintetizate filosofic în persoana și gândirea lui Ludwig Wittgenstein. în această filosofie analitică lumea este lumea limbajului numai întrucît această lume este alcătuită din propoziții logice. Această filosofie elaborează o metodă de analiză logică a limbajului. Cu pozițiile acestei filosofii suntem încă cu un picior în vechea tematizare și limba nu-și are încă momentul ei de adevărată și absolută autonomie. Rămân celelalte două orientări
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
prevalează asupra sensului revelat. Exegeza islamică are propriile ei reguli practice de interpretare: 1. Sensul literal este cel adevărat dacă nu e negat în mod expres; 2. Cuvântul nu e gândit doar în sens lingvistic, accentul cade pe frază, pe propoziție, pe ceea ce aduce sensul peste nivelul cuvântului; 3. Ambiguitatea e negată prin faptul că în folosire determinată cuvântul nu poate avea în același timp două sensuri; 4. Pentru înțelegerea cuvintelor vechi pot fi utilizate textele poetice, chiar și cele preislamice
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
celui apofatic, propozițional. El folosește termenul de hermeneutică pentru a caracteriza comprehensiunea antepredicativă, fără ca totuși să iasă, așa cum Husserl o făcea, în afara limbajului. * în spiritul întregii sale gândiri, Heidegger nu vrea să ne lase să luăm drept simple și adevărate propozițiile cunoașterii științifice. El vrea să ne arate că nici discursul științei nu scapă înrădăcinării în structura grijii (Sorge) Dasein-ului. Pentru că reprezentarea unui adevăr absolut pornește din refuzul fmitudinii congenitale a existenței noastre, iar căutarea unui fundament ultim și atemporal este
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
este acceptarea prejudecății, a structurii de anticipare a judecăților noastre, ca aspect ontologic pozitiv al înțelegerii noastre. Consecința directă este refuzul istorismului construit pe modelul epistemic al științelor exacte. Consecința pozitivă mai generală este refuzul metodei pentru că nu pot exista propoziții enunțiative clare care să poată traduce suferința facticității și finitudinii noastre. A doua inversare se petrece în însăși structura demersului hermeneutic. Relația clasică dintre interpretare și înțelegere se răstoarnă: interpretarea devine explicitarea (Auslegung) înțelegerii. Dacă în vechea 122 hermenutică explicitarea
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
mod liturgic întreaga noastră ființă.” Să clarificăm, mai întâi, nivelul ei lingvistic. Donald Evens, în The Logic of Self involvement, pornește de la analizele limbajului comun întreprinse de J.L.Austin. Acesta din urmă a observat că există în limbajul natural anumite propoziții precum: („Vă mulțumesc pentru...”, „Te rog să...”, „Promit să ...”, „Vă ordon să...”), care nu pot fi reduse nici la categoria propozițiilor tautologice și nici la cea a propozițiilor factuale (e.g. „Zăpada e albă.”, „Tabla e neagră.” etc.). În plus, Austin
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
de la analizele limbajului comun întreprinse de J.L.Austin. Acesta din urmă a observat că există în limbajul natural anumite propoziții precum: („Vă mulțumesc pentru...”, „Te rog să...”, „Promit să ...”, „Vă ordon să...”), care nu pot fi reduse nici la categoria propozițiilor tautologice și nici la cea a propozițiilor factuale (e.g. „Zăpada e albă.”, „Tabla e neagră.” etc.). În plus, Austin a mai observat că, prin aceste propoziții, noi întreprindem o acțiune în toată deplinătatea cuvântului (mulțumire, rugăminte, promisiune, comandă etc.). El
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
Austin. Acesta din urmă a observat că există în limbajul natural anumite propoziții precum: („Vă mulțumesc pentru...”, „Te rog să...”, „Promit să ...”, „Vă ordon să...”), care nu pot fi reduse nici la categoria propozițiilor tautologice și nici la cea a propozițiilor factuale (e.g. „Zăpada e albă.”, „Tabla e neagră.” etc.). În plus, Austin a mai observat că, prin aceste propoziții, noi întreprindem o acțiune în toată deplinătatea cuvântului (mulțumire, rugăminte, promisiune, comandă etc.). El a numit aceste propoziții performative și a
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
să...”, „Promit să ...”, „Vă ordon să...”), care nu pot fi reduse nici la categoria propozițiilor tautologice și nici la cea a propozițiilor factuale (e.g. „Zăpada e albă.”, „Tabla e neagră.” etc.). În plus, Austin a mai observat că, prin aceste propoziții, noi întreprindem o acțiune în toată deplinătatea cuvântului (mulțumire, rugăminte, promisiune, comandă etc.). El a numit aceste propoziții performative și a văzut că au trei tipuri de forțe: 1. ilocuționară (de a face o acțiune); 2. locuționară (de a trimite
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
la cea a propozițiilor factuale (e.g. „Zăpada e albă.”, „Tabla e neagră.” etc.). În plus, Austin a mai observat că, prin aceste propoziții, noi întreprindem o acțiune în toată deplinătatea cuvântului (mulțumire, rugăminte, promisiune, comandă etc.). El a numit aceste propoziții performative și a văzut că au trei tipuri de forțe: 1. ilocuționară (de a face o acțiune); 2. locuționară (de a trimite la un sens și la o referință); 3. perlocuționară (de a efectua o acțiune în destinatar). Evens a
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
ideilor din introducere; * lectura expresivă a textului; * indicarea aspectelor principale (de conținut și de limbă) pe care le pune textul, interpretarea lor și sublinierea observațiilor, impresiilor personale; * formularea concluziei. Prin expunerile orale elevii își formează deprinderi de alcătuire corectă a propozițiilor, de îmbinare a acestora în fraze, în construcții închegate, cu înțeles, de urmărire și dezvoltare a unor idei, de prezentare a unor fapte etc. Aceste forme de activitate dezvoltă la elevi exprimarea vie și colorată, gândirea creatoare. Expunerea orală apelează
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
planului compunerii; * stabilirea titlului compunerii; * elaborarea, oral, a compunerii (se dezvoltă fiecare idee în parte, după care 2-3 elevi prezintă oral întreaga compunere); * scrierea compunerii (nu se redactează textul stabilit cuvânt cu cuvânt; elevii pot folosi și alte cuvinte, alte propoziții, bineînțeles, dezvoltând aceleași idei). În elaborarea compunerilor colective este bine să se insiste asupra dezvoltării unui plan de idei în mai multe feluri, pentru ca elevii să înțeleagă faptul că fiecare poate realiza o compunere fără să folosească neapărat un model
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
tablouri sau diapozitive: * compuneri pe baza unor ilustrații și tablouri * compuneri după un șir de diapozitive * compuneri după un singur tablou b. Compuneri cu început dat c. Compuneri cu sfârșit dat d. Compuneri cu cuvinte de sprijin e. Compuneri cu propoziții de sprijin f. Compuneri pe baza observațiilor și impresiilor elevilor g. Compuneri după desene proprii h. Compuneri prin analogie i. Compuneri pe baza unui text literar cunoscut (povestire, descriere, caracterizare) j. Compuneri pe baza unor proverbe, zicători și ghicitori B.
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
în activitatea de elaborare a compunerii, este bine să se insiste asupra folosirii în mai mare măsură a materialelor de sprijin: ilustrații, tablouri, diapozitive, texte, proverbe, zicători, ghicitori, obiecte, în sensul larg, pentru observare, cât și începutul, sfârșitul, cuvintele și propozițiile date. a. Compuneri pe baza unor ilustrații, tablouri și diapozitive Ilustrațiile și tablourile prezentate trebuie să îndeplinească o serie de condiții: * să fie realizate corespunzător din punct de vedere artistic, cu un conținut clar, accesibil elevilor; * să fie de mărime
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
ordinea în care vor fi folosite în lucrare, în toate părțile compunerii. Principalele momente care se parcurg în elaborarea acestui tip de compunere sunt: * citirea cuvintelor de pe tablă; * fiecare elev caută legături logice între cuvinte , în mod independent; * formularea de propoziții cu cuvintele date sau cu grupe de cuvinte; * completarea cu alte structuri care întregesc desfășurarea acțiunii; * ordonarea construcțiilor după logica de organizare a lucrării elaborarea, oral, a compunerii (1 2 variante); * stabilirea titlului compunerii; * elaborarea, în scris, a lucrării. e
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
date sau cu grupe de cuvinte; * completarea cu alte structuri care întregesc desfășurarea acțiunii; * ordonarea construcțiilor după logica de organizare a lucrării elaborarea, oral, a compunerii (1 2 variante); * stabilirea titlului compunerii; * elaborarea, în scris, a lucrării. e. Compuneri cu propoziții de sprijin Propozițiile de sprijin îi orientează pe elevi în ordonarea ideilor pentru prezentarea acțiunii, le stimulează imaginația creatoare, contribuie la îmbogațirea exprimării. Principalele momente ale redactării compunerii sunt: * citirea propozițiilor și explicarea cuvintelor necunoscute; * discuții în legătură cu subiectul compunerii; * întocmirea
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
grupe de cuvinte; * completarea cu alte structuri care întregesc desfășurarea acțiunii; * ordonarea construcțiilor după logica de organizare a lucrării elaborarea, oral, a compunerii (1 2 variante); * stabilirea titlului compunerii; * elaborarea, în scris, a lucrării. e. Compuneri cu propoziții de sprijin Propozițiile de sprijin îi orientează pe elevi în ordonarea ideilor pentru prezentarea acțiunii, le stimulează imaginația creatoare, contribuie la îmbogațirea exprimării. Principalele momente ale redactării compunerii sunt: * citirea propozițiilor și explicarea cuvintelor necunoscute; * discuții în legătură cu subiectul compunerii; * întocmirea planului de idei
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
compunerii; * elaborarea, în scris, a lucrării. e. Compuneri cu propoziții de sprijin Propozițiile de sprijin îi orientează pe elevi în ordonarea ideilor pentru prezentarea acțiunii, le stimulează imaginația creatoare, contribuie la îmbogațirea exprimării. Principalele momente ale redactării compunerii sunt: * citirea propozițiilor și explicarea cuvintelor necunoscute; * discuții în legătură cu subiectul compunerii; * întocmirea planului de idei; * elaborarea, oral, a compunerii; * redactarea individuală a compunerii; * autocontrolul; * controlul și aprecierea lucrărilor. f. Compuneri pe baza observațiilor și impresiilor elevilor, a imaginației acestora Compunerile de acest fel
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
au avut loc, dar care nu sunt prezente în desen (în timpul analizei creației artistico-plastice se pot formula unele expresii care să fie folosite în mod obligatoriu în cadrul compunerii, unele sugerate chiar de planșă); * stabilirea planului de idei (sub forma unor propoziții enunțiative sau ca niște titluri care punctează momentele acțiunii); * elaborarea, oral, a compunerii (se dezvoltă ideile în mai multe feluri); * redactarea compunerii; * autocontrolul; * analiza compunerilor și aprecierea lor. Aceste activități au efecte pozitive și asupra pregătirii artistico-plastice, deoarece elevul dă
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
povestirii; * înlocuirea unor cuvinte prin sinonimele lor; * realizarea unei povestiri, prin analogie, pornind de la un text literar cunoscut. Pentru formarea unei exprimări logice, pentru dezvoltarea gândirii elevilor se poate .porni de la texte mai mici care se prezintă sub formă de propoziții sau grupuri de propoziții așezate într -o ordine întâmplătoare. Elevul este pus în situația să le așeze în ordine logică, deci să reconstituie textul. Principalele momente sunt: * anunțarea în mod direct a sarcinii pe care elevii o au de îndeplinit
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
prin sinonimele lor; * realizarea unei povestiri, prin analogie, pornind de la un text literar cunoscut. Pentru formarea unei exprimări logice, pentru dezvoltarea gândirii elevilor se poate .porni de la texte mai mici care se prezintă sub formă de propoziții sau grupuri de propoziții așezate într -o ordine întâmplătoare. Elevul este pus în situația să le așeze în ordine logică, deci să reconstituie textul. Principalele momente sunt: * anunțarea în mod direct a sarcinii pe care elevii o au de îndeplinit, de către învățător (se poate
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]