11,661 matches
-
fără să corespundă în general unor consoane lungi în pronunțare. Sunt totuși cazuri când consoanele se pronunță lung. Sunt două tipuri de alungire a consoanelor, unul general, de natură combinatorie (adică depinzând de vecinătatea fonetica), și unul individual, de natură subiectivă. Alungirea combinatorie a consoanei De exemplu, la verbele cu rădăcina terminată în r și care au infinitivul cu sufixul -ir ("courir" „a alerga”, "mourir" „a muri” etc.), la formarea viitorului simplu și a condiționalului prezent cade i-ul sufixului, ceea ce
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
aur a unui fotbalist. Peru etse prima națiune ce a câștigat trofeul, după ce nu a primit nici un cartonaș galben sau roșu la Campionatul Mondial de Fotbal 1970 din Mexic. Premiul FIFA pentru "Cea mai spectaculoasă echipă" a fost un premiu subiectiv, acordat echipei care a fascinat publicul cel mai mult. Echipa câștigătoare era desemnată prin participarea deschisă a publicului la un sondaj. Ultima decernare a avut loc în 2006. "All-Star Team", reprezintă echipa formală a celor mai buni jucători Campionatul Mondial
Premiile Campionatului Mondial de Fotbal () [Corola-website/Science/330259_a_331588]
-
dar apoi a fost cenzurat de aliați. Negativul și copiile sunt considerate pierdute. Fimul însuși este considerat de aviatoare o melodramă ieftină, foarte departe de ce a fost de fapt Escadrila Albă. Daniel Focșa, în cărțile sale, "Escadrila albă - o istorie subiectivă" (2008; 2013) publică trei capitole dedicate aviatoarelor Mariana Drăgescu, Nadia Russo și Stela Huțan, respectiv în "Aviatori de altădată" (2012) două capitole dedicate Marianei Drăgescu și Nadiei Russo. Cărțile se bazează pe interviurile luate de autor celor trei aviatoare și
Escadrila Albă () [Corola-website/Science/329190_a_330519]
-
este disponibil pe gelotophobia.org, oricine putând determina în ce categorie se situează. Voluntarii pot participa la studii cu scopul de a ajuta comunitatea științifică să înțeleagă fenomenul în profunzime. Există un chestionar cu 15 întrebări ("GELOPH<15>") pentru evaluarea subiectivă a gelotofobiei. Acest chestionar a fost utilizat pentru a arăta că gelotofobia există, cu variații de intensitate, la întreaga populație. A fost găsită pe toate continentele și până acum s-au recoltat eșantioane din 72 de țări iar "GELOPH<15
Gelotofobie () [Corola-website/Science/329320_a_330649]
-
al romanului este întrerupt pe alocuri de numeroase interludii lirice. Criticul Valeriu Cristea a evidențiat existența a numeroase scene naturaliste în acest roman care descriu distrugerile și mizeria cauzate de Primul Război Mondial. Naturalismul lui Zaharia Stancu este însă unul subiectiv și liric, încălcând principiul impasibilității tipic scrierilor lui Émile Zola. Scriitorul prezintă mizeria războiului nu în mod obiectiv, ci cu ură față de cei vinovați de producerea acestui dezastru, dar și cu speranță că rana produsă de război se va vindeca
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
Caricaturile politice, numite de asemenea caricaturi editoriale datorită faptului că apar în paginile editoriale ale ziarelor, exprima opinii despre evenimentele importante și despre populație.Ele sunt subiective și prin urmare suporta mai multe similarități cu articolele personale decât cu celelalte forme ale jurnalismului. Acest fapt le face să pară și mai interesante dintr-un punct de vedere istoric, deoarece adesea ele oglindesc opinii și curente care circulă
Caricaturile politice arabe () [Corola-website/Science/329444_a_330773]
-
argumentele aduse în sprijinul tezei că avem de-a face nu cu o comedie de moravuri, ci cu o piesă istorică și scoaterea ei de sub zodia criticismului anti-liberal au fost reținute drept contribuții importante în caragialeologia modernă. Volumele ulterioare - "Dicționar subiectiv al personajelor lui I.L. Caragiale" (primul inventar exhaustiv al celor peste o mie patru sute de personaje din proza și dramaturgia autorului) și "Caragiale. Marele paradox" (abordare monografică a unui scriitor de panteon și a unei creații literare care obsedează cultura
Gelu Negrea () [Corola-website/Science/334916_a_336245]
-
Manolescu - "Istoria critică a literaturii române"). "Gelu Negrea amendează exegeza anterioară prin exercițiul unui duh analitic mereu alertat, pus pe contestare, compunând o replică „pozitivă”, să recunoaștem, de o remarcabilă coerență." " În cuprinsul - afirmăm din capul locului - cuceritor al" Dicționarului subiectiv", mai curând decât cu un inventar, avem de-a face cu un univers epic, populat de numeroase personaje reconfigurate de Gelu Negrea, înzestrate cu o capacitate de a se recomanda într-o formulă nouă, de-a ne surprinde frecvent nu
Gelu Negrea () [Corola-website/Science/334916_a_336245]
-
substanțe chimice denumite generic "capsaicinoizi". Scara este numită așa după creatorul său, farmacistul american . Metoda lui, concepută în 1912, este cunoscută ca Testul Organoleptic Scoville Spre deosebire de metodele bazate pe cromatografie lichidă de înaltă performanță (HPLC), scara Scoville este o măsură subiectivă depinzând de sensibilitatea testatorilor la capsaicină și deci nu este o metodă precisă de a măsura concentrația de capsaicinoid. În metoda Scoville, o cantitate exactă de piper uscat se dizolvă în alcool etilic pentru a extrage tăria (cât de iute
Scara Scoville () [Corola-website/Science/337440_a_338769]
-
singurătatea-i o-nghesuială -/ între prima verba și ultima thule/ cineva a întins ritualic o obială.” ‘Noul sezon elegiac' conceput de poet cuprinde, pe lângă dezolare și fatalitate, apăsarea constantă a mainimicului. Tratatul de oboseală (1999) este alcătuit dintr-un calendar subiectiv al trecerii. Poemele alternează cu file dintr-un jurnal personal. Sentimentul trecerii și al vanității este exprimat prin conceptul de oboseală pe care îl afișează cu un aer blazat și indiferent. Alienarea ia forme ciudate: „Am în cap un teanc
Ioan Moldovan (scriitor) () [Corola-website/Science/333451_a_334780]
-
instrument pentru măsurarea nivelurilor relative de estrogen. Efectele tonurilor binaurale asupra conștiinței au fost examinate pentru prima oară de către fizicianul Thomas Warren Campbell și inginerul electric Dennis Mennerich, care sub conducerea lui Robert Monroe, au încercat să reproducă o impresie subiectivă a oscilației de 4 Hz, pe care ei au asociat-o cu experiența extracorporală. În virtutea descoperirilor lor, Monroe a creat industria de autodezvoltare a tehnologiei tonului binaural, formând Institutul Monroe, acum o organizație de caritate de educație și cercetare binaurală
Tonuri binaurale () [Corola-website/Science/331206_a_332535]
-
vadă unele circumstanțe ca fiind foarte simple și pot trece cu vederea unele contacte strategice fundamentale care ar putea apărea. Mai mult decât atât, categorizarea aspectelor ca puncte tari, puncte slabe, oportunități și amenințări ar putea fi un lucru foarte subiectiv deoarece există un grad mare de incertitudine pe piață.
Analiza SWOT () [Corola-website/Science/331241_a_332570]
-
de mitocanul de Scatiu, devenit om grozav. Am să judec pe pârliții de arendășei, ajunși bogați, deveniți factori politici, falși în întâia și a 2-a generație”, îi scria el lui Maiorescu, dezvăluindu-și intenția de a prezenta detaliat și subiectiv conflictul social între clasa boierească și burghezia în plină formare.<ref name="Bucuța 1/1936 96">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Duiliu Zamfirescu lui Titu Maiorescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul III, nr. 1, 1 ianuarie 1936, p. 96
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
impune și o notă subtilă de subiectivitate. Când vine vorba despre operele lui Aț-Țahțăwī, se constată că acesta nu are povestiri inventate, nici episoade imaginare, doar relatări ale impresiilor și observațiilor ce corespund cu realitatea; jurnalul său are câteva pasaje subiective, o legătură subtilă cu genul romanului. Contrar romanului, care formează un univers închis, autonom, acest gen de scriitură este deschis către lumea exterioară și se supune întocmai regulilor sale; realul are prioritate asupra ficțiunii. Jurnalul de călătorie este compus în
Rihla () [Corola-website/Science/334269_a_335598]
-
față de unele personaje, care sunt lipsite astfel de o existență de sine stătătoare. Astfel, autoarea îl privește cu dezgust pe ofticosul prinț Maxențiu și cu toleranță și simpatie pe afemeiatul Lică Trubadurul. Ralea identifică mai multe deficiențe ale romanului: atitudine subiectivă a autoarei, schematism și lipsă de individualitate în conturarea personajelor, credibilitate redusă a unor întâmplări precum întâlnirea neprevăzută între Lică și Ada sau pasiunea acestei femei cerebrale pentru un pierde-vară inferior rangului ei social ce aduc aminte de providențialismul existent
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
s-a fript cu ciorbă suflă și în iaurt”. Există și așa-numite „locuțiuni proverbiale”, care sunt expresii idiomatice provenind din proverbe. Acestea nu mai sunt proverbe propriu-zise, din cauza pierderii caracterului de propoziție. Proverbul bază este o frază cu propoziție subiectivă care devine expresie idiomatică primind un subiect precizat. Exemplu: Această parimie se aseamănă cu proverbul prin mai multe trăsături: se bazează pe înțelepciunea populară, are caracter oral, tradițional și colectiv, anonim, iar din punct de vedere gramatical se constituie din
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
Comédie humaine". În romanul " Femeia de treizeci de ani", el evocă: Criticul Alexandru Paleologu îl considera pe Balzac ca fiind „geniul suprem al literaturii franceze (...), cu nimic mai prejos de Shakespeare sau Dostoievski”. Scriitorul francez este perceput ca un observator subiectiv, un „demiurg” ce cunoaște cele mai secrete gânduri ale personajelor. Principalul impuls al ființelor umane în societate este, în concepția lui Balzac, pasiunea erotică integrată într-un context istorico-social specific. Energia vitală este principala virtute a eroilor balzacieni, în timp ce lipsa
Femeia de treizeci de ani () [Corola-website/Science/335199_a_336528]
-
competitiv. Președintele are cea mai mare putere, controlul e mult mai mare e mai implicat, are acces la o gama mai variată de idei, dar solicită mai mult timpul președintelui și în același timp îl expune pe președinte la informații subiective. Competiția între consilieri se desfășoară și pe această dimensiune. Sistemul colegial are multe avantaje. Gândirea de grup apare mai greu președintele este apărat prin acest mod de a lua decizii, este un proces care place publicului într-o democrație, însă
Politica externă a Statelor Unite () [Corola-website/Science/335516_a_336845]
-
funcții: a) Înlocuiește o propoziție sau un verb la infinitiv și în acest caz se folosește înaintea verbului "être": b) Tot înaintea lui "être" înlocuiește un inanimat sau un animat, inclusiv un nume de persoana: c) În frază cu propoziție subiectivă constituie subiectul aparent al propoziției principale: d) Urmat de un pronume relativ simplu, formează alt pronume relativ. Funcția acestuia depinde de elementul secund: "Ce qui" și "ce que" funcționează și în calitate de conjuncții care introduc în vorbirea indirectă propoziția interogativa referitoare
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
sau mai multe atribute adjectivale. Topica în grupul substantival poate fi în aceste cazuri: Ordinea adjectivelor care se succed se caracterizează prin faptul că lângă substantiv se plasează în general un adjectiv clasificator, precis, obiectiv, si nu unul vag sau subiectiv: "une maison blanche pittoresque" „o casă albă pitoreasca”, "un seul autre grand problème" „o singură altă problemă mare”. Atributele exprimate prin substantiv, pronume, verb la infinitiv sau adverb cu prepoziție stau totdeauna după substantivul determinat: Dacă un substantiv are un
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
are corespondentul în limba română (cel al subjonctivului este conjunctivul), dar din punctul de vedere al folosirii lor, modurile nu-și corespund totdeauna în cele două limbi. Alegerea modului este indicată de anumite elemente ale frazei, în funcție de felul subordonatei. Propoziția subiectivă stă cel mai adesea după propoziția principala. În acest caz, înaintea predicatului principalei este totdeauna un pronume. Deși obligoriu, acesta este doar subiectul aparent al principalei, cel adevărat fiind propoziția subiectivă. Sunt trei pronume cu funcție de subiect aparent: Si cand
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
de anumite elemente ale frazei, în funcție de felul subordonatei. Propoziția subiectivă stă cel mai adesea după propoziția principala. În acest caz, înaintea predicatului principalei este totdeauna un pronume. Deși obligoriu, acesta este doar subiectul aparent al principalei, cel adevărat fiind propoziția subiectivă. Sunt trei pronume cu funcție de subiect aparent: Si cand subiectivă stă înaintea principalei, aceasta din urmă poate avea subiect aparent, "ce", "cela" sau "ça". În acest caz, "îl" este înlocuit de "ce": "Que tu hésites, c’est normal". Modul predicatului
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
stă cel mai adesea după propoziția principala. În acest caz, înaintea predicatului principalei este totdeauna un pronume. Deși obligoriu, acesta este doar subiectul aparent al principalei, cel adevărat fiind propoziția subiectivă. Sunt trei pronume cu funcție de subiect aparent: Si cand subiectivă stă înaintea principalei, aceasta din urmă poate avea subiect aparent, "ce", "cela" sau "ça". În acest caz, "îl" este înlocuit de "ce": "Que tu hésites, c’est normal". Modul predicatului unei subiective de dupa principala este determinat de ceea ce exprimă predicatul
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
trei pronume cu funcție de subiect aparent: Si cand subiectivă stă înaintea principalei, aceasta din urmă poate avea subiect aparent, "ce", "cela" sau "ça". În acest caz, "îl" este înlocuit de "ce": "Que tu hésites, c’est normal". Modul predicatului unei subiective de dupa principala este determinat de ceea ce exprimă predicatul principalei. Se folosește modul indicativ sau condițional dacă predicatul principalei exprimă: Subjonctivul este cerut de verbele regente care exprimă: Predicatul subiectivei este în mod normal la subjonctiv dacă aceasta stă înaintea principalei
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
de "ce": "Que tu hésites, c’est normal". Modul predicatului unei subiective de dupa principala este determinat de ceea ce exprimă predicatul principalei. Se folosește modul indicativ sau condițional dacă predicatul principalei exprimă: Subjonctivul este cerut de verbele regente care exprimă: Predicatul subiectivei este în mod normal la subjonctiv dacă aceasta stă înaintea principalei: "Cela me pârâit évident que Dupont est coupable" „Îmi pare evident că Dupont este vinovat” → "Que Dupont soit coupable, cela me pârâit évident". Modul de folosit pentru predicatul completivei
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]