14,769 matches
-
sufletești structurale ființei omului. Cum am putea avea trecutul altfel decât datorită amintirii? Cum ar fi posibil, pentru noi, viitorul, fără așteptare? Dar cum am putea avea prezentul însuși, acela temporal, fără vedere? Amintirea, așteptarea și vederea corespund unor facultăți sufletești și, într-o oarecare măsură, timpul cu cele trei dimensiuni ale sale nu este posibil fără acestea.204 E drept, timpul nu este posibil, potrivit lui Augustin, nici fără determinarea esențială divină, care îi lasă omului "conștient" o cale de acces
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
la Augustin timpul are obiectivitate și reprezintă ceva preluat de suflet, prin facultăți. Totuși, acestea îl recreează, îl adaptează: îl "formează"; nu însă pe el ca atare, ci veșnicia: aceasta este cu adevărat, iar timpul reprezintă "imaginea" sa prin facultățile sufletești ale omului. O îndepărtare de teoria temporală a facultăților sufletești observăm la Husserl. Acesta socotește că timpul originar, a priori-ul transcendental al oricărei constituiri obiectuale, deși este curgere fără oprire și fără gol "subiectiv", constituie ("formează") el însuși totul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
suflet, prin facultăți. Totuși, acestea îl recreează, îl adaptează: îl "formează"; nu însă pe el ca atare, ci veșnicia: aceasta este cu adevărat, iar timpul reprezintă "imaginea" sa prin facultățile sufletești ale omului. O îndepărtare de teoria temporală a facultăților sufletești observăm la Husserl. Acesta socotește că timpul originar, a priori-ul transcendental al oricărei constituiri obiectuale, deși este curgere fără oprire și fără gol "subiectiv", constituie ("formează") el însuși totul, așadar și ceea ce ar putea fi o facultate sufletească. Fără
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
facultăților sufletești observăm la Husserl. Acesta socotește că timpul originar, a priori-ul transcendental al oricărei constituiri obiectuale, deși este curgere fără oprire și fără gol "subiectiv", constituie ("formează") el însuși totul, așadar și ceea ce ar putea fi o facultate sufletească. Fără îndoială, curgerea temporală originară, îngăduind alături temporalitatea obiectivă a duratelor temporale umplute, constituite obiectual ("obiectiv"), este în fiecare clipă o structură retențial-protențială, ceea ce ar deschide ambele temporalități (ca limitații care nu limitează, cu o formulă noiciană) și ceea ce ar
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ceva" de la bun început: sunt forme a priori ale unei facultăți, rațiunea. Judicativul, în ambele sale ipostaze, nu este "ceva" decât în exercițiul funcțiilor sale formale și alethice; el nu ține de o facultate anume, deși se exprimă prin "facultăți sufletești" diverse, prin habitualități etc. Am putea spune că cele dintâi (formele raționale) au o ființare netimporizată, ceea ce este paradoxal din perspectiva reducției judicative, în vreme ce ipostazele judicativului sunt, înainte de orice, evenimente (constitutive, cum este firesc pentru un eveniment, sau regulative, cum
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
special cumpărate, dar și câte o bucată de slănină afumată pe care o consumam împreună cu ai mei. Bunicul îmi spunea Goli. Nu l-am întrebat de ce-mi spunea așa, dar îmi plăcea cum pronunța el acest nume, simțeam căldura sufletească cu care mă înconjura. Când eram la școală colegii îmi spuneau adesea Goli, dar la ei suna mai mult a poreclă și nu-mi plăcea. Regret și acum că nu am făcut din acest nume un renume. La gimnaziu am
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
le transmită ca nimeni altul. În plus, ca puțini alții, profesorul Gh. Mustață a scris și scrie despre înaintași, despre biologi români și străini, medalioanele publicate de el înscriindu-se în istoria biologiei ieșene; toate sunt scrise cu multă căldură sufletească, cu respectul avut față de profesorii și colegii de breaslă. Nu pot să nu-mi amintesc de cele 15 ediții ale simpozionului „Personalități ale biologiei românești și universale”, organizat de profesorul Gh. Mustață pentru studenți, la care întotdeauna am participat cu
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
în pericol sănătatea, nu și-a abandonat nicio clipă proiectele și sarcinile asumate, fiind un model de dăruire pe altarul științei și al didacticii universitare. Acum, la ceas aniversar, vă urez, stimate coleg, „La mulți ani”, deplină sănătate și pace sufletească. PROF. DR. GHEORGHE MUSTAȚĂ LA VÂRSTA DE 75 DE ANI M-am simțit dintotdeauna legat de România și în mod special de Iași, care este cel mai apropiat centru universitar de Chișinău. Cunoșteam mulți colegi de la Univ."Al.I.Cuza
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
domeniul entomologiei, dar și al biologiei evoluționiste prin activitatea de cercetare și publicarea de articole și cărți de specialitate. Sunt recunoscătoare domnului profesor pentru exemplul de muncă neobosită, de competență profesională, dar și pentru calitățile profund umane, empatice, pentru delicatețea sufletească și generozitatea cu care a știut să însuflețească generații de biologi. La ceas aniversar, vă doresc mulți ani fericiți, sănătate și putere de muncă. AMINTIRI DUPĂ 30 DE ANI Despre profesorul, universitarul și academicianul doctor Gheorghe Mustață se știe. Despre
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
a le putea strecura în organele cele mai importante de publicitate din toată lumea, sau spre a le publica în cărți cu aparențele cele mai serioase de obiectivitate științifică, contestându-ne originea, limba, toate calitățile culturale și însușirile firești - trupești și sufletești - progresele ce le-am făcut etc. Chiar de pe Catedra fostei Universități maghiare din Cluj, rectorul de atunci al acestei universități - cunoscutul histolog St. Apathy - predica elevilor săi la cursul de biologie, că Nu se poate să nu rămâi consternat când
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
și bun simț: Măsurile recomandate de Grigore Antipa pot fi considerate asemenea unui testament politic și social, care trebuie să fie îndeplinit cu sfințenie: Este de prisos să mai comentăm mesajul lui Grigore Antipa. Trebuie însă să-i înțelegem zbuciumul sufletesc. Citiți această lucrare și acordați-vă diapazonul stărilor sufletești la parametrii trăiți de Antipa și apoi purcedeți la acțiune. Savantul a tras de clopotul redeșteptării naționale la 5 aprilie 1940. Cele prefigurate s-au abătut asupra noastră asemenea unui uragan
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
fi considerate asemenea unui testament politic și social, care trebuie să fie îndeplinit cu sfințenie: Este de prisos să mai comentăm mesajul lui Grigore Antipa. Trebuie însă să-i înțelegem zbuciumul sufletesc. Citiți această lucrare și acordați-vă diapazonul stărilor sufletești la parametrii trăiți de Antipa și apoi purcedeți la acțiune. Savantul a tras de clopotul redeșteptării naționale la 5 aprilie 1940. Cele prefigurate s-au abătut asupra noastră asemenea unui uragan, la foarte puțin timp. Nici astăzi rănile Țării nu
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
seama de temeinicia pregătirii sale și de acuitatea gândirii sale științifice. De altfel, în cartea sa a Ținut să menționeze: Convingerea sa că se află pe calea cea bună în înțelegerea și interpretarea structurilor și proceselor biologice îi asigura liniștea sufletească de care avea nevoie pentru a continua munca științifică pe linia deja cristalizată. Am putea afirma astfel că marele evoluționist s-a închis în turnul său de fildeș și a început, pe undeva, să fie deranjat de nevoile curente din
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
nici nu anihilează influențele negative decurgând din această interpretare istorică asupra interpretării responsabilităților, individuale și colective, față de trecutul națiunii. Numai o societate conștientă de răspunderea ei față de trecutul istoric al națiunii va găsi puterea necesară mobilizării acelor resurse, materiale și sufletești, fără de care imobilismul și decadența vor bloca, în continuare, procesul reînnoirii energiilor creatoare ale națiunii. Oare sunt evreii într-adevăr responsabili pentru instaurarea regimului comunist în România? În ce măsură este adevărată afirmația că aparatul de partid și de stat în România
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
miresmele triumfului care provoacă entuziasmul mulțimilor? Fără adorația copiilor care aleargă după tine, rugându-te să le permiți sa-ți palpeze musculatura picioarelor care fac atâtea minuni pe terenul de joc? Nici amintirea momentelor de glorie trecută și nici suferința sufletească îndurată nu mi-au îndulcit amarul hotărârii la care am ajuns după câteva zile de frământări, la unica hotărâre rațională posibilă, aceea de a nu mă supune riscului unei intervenții chirurgicale și de a mă adapta unui nou stil de
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
în plină floare și mi-a spulberat visul de a ajunge să joc într-o echipă de categorie mare. Atât de profundă era durerea, încât pânâ și stadioanele unde se jucau partide importante cu adevărat reușeau să-mi răvășească echilibrul sufletesc și să mă îndemne să le ocolesc de la mare distanță. Când, zece ani după accidentul tragic pe terenul de joc din Beiuș, genunchiul meu va fi operat cu succes, ajunsesem la o vârstă când era posibilă numai participarea la partide
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
și OK din punct de vedere moral, chiar dacă sînt conform legii, fapt ce atrage invariabil reproșul. Unele povestiri, mai ales cele de prin locurile care m-au născut, mă emoționează ori de cîte ori le citesc sau recitesc. Starea mea sufletească din acele momente cînd le-am așternut pe hîrtie, revine cu aceeași intensitate cînd le recitesc, iar uneori chiar crește odată cu vîrsta și nu de puține ori ochii mi se umezesc. Se spune că spre bătrînețe stările emoționale sînt mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
fel. De aici încolo, felul de a se comporta diferă de la om la om. Unii oameni cad sub influența preceptelor creștine și anunță găsirea obiectului care, cu siguranță, a creat multă amărăciune proprietarului. Ei trăiesc un sentiment unic de mulțumire sufletească cînd îl redau proprietarului. Alți oameni își însușesc stiloul, chiar dacă ar fi posesorii a încă trei, la fel ca cel găsit sau chiar mai bune. Și ei trăiesc un sentiment unic de mulțumire. Diferența între cele două categorii de găsitori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
data, 12 noviembrie 1923. Lanțul este greu și lung. Asta este o tapiserie, cu pietre prețioase, de mare valoare. Sînt fascinat de rubinele, smaraldele și diamantele care au fost motiv pentru a curma vieți, pentru a produce durere și suferință sufletească. De unde ați luat-o? mă ia gura pe dinainte. Luat-o? Glumiți. Am cumpărat-o. Bogătanii crăpau de foame, le dădeau pe nimic. Adică chilipir... mai înțep eu. Chilipir? Asta i-a scăpat de la moarte. Piesa asta a salvat trei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pe o terasă intimă. Știu, unde beam noi... Da, pe terasa aia. Nu-i așa că te inspiră? Nouă ne spui? Cu vederea aia spre munți, în vale pîrîul și la dreapta turnul bisericii. Te prinde așa, o moleșeală, o pace sufletească! Ierți pe toată lumea... Atunci te-a apucat scrisul? Nu. Atunci trepidam. Eram electrizat și am rămas așa două zile. Ca un somnambul care face și nu știe ce face. Adică... iartă-l Doamne că nu știe ce face... Lasă-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
luat drumul spre Havana Veche. De inimă rea, vorbeam singur pe stradă și lumea se uita la mine cu mirare. Drumul meu s-a oprit la un sacerdot consacrat zeului (orisha) Baba-Lú-Ayé, cel care repară la om infirmitățile trupești și sufletești. Preotul mă primește cu mult interes și mă ascultă cu atenție. Nu prea înțelege chiar tot ce-i spun și mai ales nu înțelege ce beteșug are finul meu, că după el toți oamenii sînt răutăcioși. Ce înseamnă naș și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
este și ea o știință aproape exactă (?!). Mie mi-a plăcut medicina, așa că m-am făcut doctor. (Continuă) A, nu de mare performanță, deși mi-aș fi dorit. Mă uit la el. Este negru ca noaptea, dar emană o căldură sufletească nefirească. Are riduri cu nemiluita, este ascet și contrastează cu mine țipător. Tac și aștept, îmi creez o pauză ca să tatonez puțin individul. Poate doriți să vorbim în franceză? Mi s-a spus că spaniola cubaneză vă cam irită... Tresar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Clatea era deja gata la sfârșitul anului 1670, de vreme ce arhiepiscopul Methodie, la 9 feb.1671, spune că Păun vameșul „au zidit o sfântă mănăstire”. - Judecând lucrurile la rece, tu ai dreptate, pentru că mai spune Methodie episcopul: „Iar pentru har și sufleteasca a sa mântuire și pomenire vecinică lui și părinților lui, pentru care ctitoricească a sa mănăstire au dat-o și au închinat-o și au afierosit-o la sfânta mănăstire din Sfântul Munte a sfinților lui Hristos Patruzeci de Mucenici
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
din momentul în care preotul a sfințit apa, toate fântânile, până și izvoarele în totalitatea lor, apele curgătoare, dar și cele stătătoare, rămân sfințite între două și șase săptămâni iar agheasma luată rămâne pură și tămăduitoare de boli și suferințe sufletești în tot anul. Mai mult, oamenii unor localități cred că cei care se scaldă în apa care va deveni sfântă în ziua de Bobotează, la râul unde se oficiază slujba, se tămăduiesc de toate relele, ceea ce face ca și cei
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Cred însă că e bine să luăm notă de mer sul lucrurilor, să ne întrebăm, la rece, ce am câștigat și ce am pierdut și, dacă se poate, să întreprin dem câte ceva pentru o recalibrare a facultăților noastre intelectuale și sufletești în contextul lumii contemporane. Marile reforme morale și instituționale nu pot începe decât de aici, de la reforma individului, de la identificarea și relansarea adevăratului său potențial. I CE FACEM CU VIAȚA NOASTRĂ Munca. Daune colaterale „În România nu se muncește destul
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]