14,689 matches
-
care determină calitatea stării afective. 5. Metode de investigare a proceselor afective Acestea sunt clasificate obișnuit în metode de impresie și de expresie (Roșca, Al., 1971, p. 292). Prin metodele de impresie se studiază modifică rile care au loc în trăirile afective în conștiința subiectului ca urmare a acțiunii unor stimuli din lumea obiectivă; prin metodele de expresie modificările care au loc în organism concomitent cu trăirile afective, relația dintre aceste trăiri și modificările corporale. Această clasificare nu mai corespunde în
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
p. 292). Prin metodele de impresie se studiază modifică rile care au loc în trăirile afective în conștiința subiectului ca urmare a acțiunii unor stimuli din lumea obiectivă; prin metodele de expresie modificările care au loc în organism concomitent cu trăirile afective, relația dintre aceste trăiri și modificările corporale. Această clasificare nu mai corespunde în multe privințe dar este totuși utilitară pentru a putea grupa o parte din metodele de investigare a proceselor afective. Dintre metodele de investigare fac parte: * Metoda
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
impresie se studiază modifică rile care au loc în trăirile afective în conștiința subiectului ca urmare a acțiunii unor stimuli din lumea obiectivă; prin metodele de expresie modificările care au loc în organism concomitent cu trăirile afective, relația dintre aceste trăiri și modificările corporale. Această clasificare nu mai corespunde în multe privințe dar este totuși utilitară pentru a putea grupa o parte din metodele de investigare a proceselor afective. Dintre metodele de investigare fac parte: * Metoda alegerii a fost utilizată de către
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
de fiecare dată un singur stimul și i se cere să-l evalueze sau aprecieze cu ajutorul unei scale verbale ori grafice. În acest caz se utilizează o scală verbală, de două, trei, cinci, eventual șapte, rareori nouă grade. Faptul că trăirile afective sunt însoțite de o mulțime de modificări organice, corporale modificări circulatorii, respiratorii, ale echilibrului electric, în secreția glandelor interne, în procesele chimice, în mimică etc. a dus la imaginarea și utilizarea unor metode care au fost numite de expresie
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
modificări circulatorii, respiratorii, ale echilibrului electric, în secreția glandelor interne, în procesele chimice, în mimică etc. a dus la imaginarea și utilizarea unor metode care au fost numite de expresie. Inițial psihologii au urmărit stabilirea unei relații dintre o anumită trăire afectivă de exemplu, o stare afectivă de plăcere, o stare afectivă de neplăcere, emoția de mânie etc. și anumite modificări corporale periferice, cum ar fi respirația, pulsul, presiunea sangvină etc. De aceste modificări corporale și îndeosebi de tehnica măsurării lor
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
negativă și invers. În acest scop culorile preferate de copil culorile vii, roșu, roz, albastru, verde, galben au fost asociate cu nereușita activității de joc. Reușita sau nereușita jocului a determinat tonalitatea afectivă a culorilor. Modificările corporale în reacțiile afective Trăirile afective constituie aspectul subiectiv al unei conduite complexe, care implică modificări organice mai mult sau mai puțin extinse dintre care unele rnanifeste, ușor observabile, altele implicite, care pot fi puse în evidență numai prin utilizarea de metode și tehnici speciale
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
Gadamer consideră lectura „un proces al interiorității pure”, iar „orice citire comprehensivă pare să fie mereu un fel de reproducere și interpretare”, dar literatura nu poate fi înțeleasă decât din perspectiva ontologiei operei de artă și nu din cea a trăirilor estetice ce se constituie în etapele lecturi, „acestea constituie nuanțări a ceea ce se numește îndeobște reproducere”, însă conceptul de literatură este strâns legat de raportul său cu receptorul. Literatura analizată din perspectiva teoriilor receptării reține două aspecte esențiale: receptorul, publicul
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
se întreabă: „Aceasta ar fi menirea literaturii să eșueze în prețiozități formale (adică să vorbească la infinit despre propria ei facere), să se complacă în lamentări jalnice față de murdăria ori de vidul existenței, sau să se rezume la autocontemplarea unor trăiri și experiențe mediocre? Lectura ar trebui să fie, dimpotrivă, o multiplicare a eului, o cale de a trăi, prin intermediar, existențe pasionante, ce dau seamă de însăși bogăția infinită a realului. Ca să rezumăm, dacă vom rămâne închiși în ghetoul formalist
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
ianuarie 1859, Delavrancea aduce un elogiu pătimaș ideii sacrosancte de Patrie și reclamă imperiozitatea unui abandon patriotic total al individului în numele realității supreme a națiunii române. Afundându-se într-un misticism naționalist, și resorbindu-și auditoriul după sine în această trăire mistică, Delavrancea le revelează copiilor cărora le este adresat discursul că, precum "în sfânta noastră religie, noi sărbătorim o taină a sufletului nostru, nu o sărbătoare civilă, iacă ce sărbătorim astăzi 24 Ianuarie 1859!" (p. 5). După ce stabilește cadrul de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
abisului ca scut împotriva terorii (Berger, 1967). Nesocotirea fatalității etnice, strădania în contra naturii de a ieși de sub determinația etnicității, presupune un flirt periculos cu anomia existențială, o plonjare în abis. Umanitatea însăși, calitatea de a fi om, este condiționată de trăirea întru și pentru neam: "Ca să fii om, trebuie [...] să faci parte dintr-un neam și să perfecționezi în tine tocmai caracterele națiunii în care ai răsărit" (Mehedinți, 2002, p. 147). Reiese că deznaționalizarea, evadarea din captivitatea etnicului, dacă ar fi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
instituit ca "dogma centrală" a memoriei oficiale trebuie relativizat, lărgit și îmbogățit prin includerea aspectelor mai puțin sumbre și sinistre ale aceluiași sistem social. Memorialistica detențională prezintă, neîndoielnic, ipostaza cea mai grozavă a fostului regim. Însă aceasta nu epuizează totalitatea trăirilor sub și în comunism. O fenomenologie retrospectivă a comunismului trebuie să se deschidă înspre a include amintirile personale ale celor care l-au trăit pe viu din terifiantele zărci ale gherlelor, cât și ale celor care, trăindu-și viețile lor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
istoria culturii germane care îi și poartă numele (die Geniezeit 55). Ca urmare a acestei mutări de perspectivă, în cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, teza întâietății sentimentului în materie de artă și de frumos, a trăirii individuale ireductibile la rațional în fenomenul estetic era deja acceptată. Din care motiv, acest veac a mai fost calificat, retrospectiv, de către unii teoreticieni, și că "era individualului"56. Individualismul a fost, în viziunea unor cercetători care s-au ocupat de
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
experiențelor reale de viață, asumate de artist în spiritul pasiunilor și aspirațiilor Omului. Dacă "în măruntaiele" poetului nu palpita "legea de fier și de foc" a artei, cum scrie autorul Declarației patetice, daca nu vuiește în el nici un torent de trăiri, de impresii și de idei, cuvintele singure "nu pot face să izvorască apă din piatră"90, în ciuda recunoscutului efect al sonorității lor asupra receptorului. Un buletin meteorologic, observă Dewey, conține cuvinte ce sună frumos, ca izobare sau anticicloni, dar acestea
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
mult de aspectul său, nu ar plantă flori pentru a-și înfrumuseța apoi cu ele locuința; numai în societate o face140. La fel, artistul nu simte cu adevarat satisfacție estetică în fața unui obiect, decât atunci când poate împărtăși cu altcineva această trăire. Actul poetic reprezintă, prin urmare, pentru el, o dublă experiență a plăcerii: prin frumos și prin posibilitatea de a o încerca împreună cu ceilalți, în grupul uman care se menține ca atare în virtutea forței normelor morale, a religiei și a tradițiilor
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
îl amintește în Critică rațiunii pure166 subliniind consecințele lui în comunicarea interpersonala și în planul cunoașterii, si pe care lingviștii îl pun în legătură în primul rând cu procesele interne (cum face, de pildă, Mounin: "...limbajul articulat nu poate transmite trăirea intimă și completă a fiecăruia dintre indivizii care vorbesc o limbă"167). Oricum, limbajul comun practică metaforă, tropul "cel mai luminos, măi necesar și mai frecvent", după aprecierea lui Vico168, prin toate părțile lumii și dintotdeauna. Un contemporan al lui
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
vehicul" ci despre un "val" care permite accesul la adevărul poeziei), al unei alte idei; estetice, în perspectiva lui Kant. Care este, cum arată Ferraté, "mișcarea interioară" ce "abia poate fi numită idee", deoarece nu este atat gândire, cât experiență, trăire, sentiment, tensiune, aspirație 196. Și poezia crește, astfel, din limbajul reprezentărilor care "încifrează" simboluri, cum este și acela prin intermediul căruia natură ne vorbește, tot "în mod figurat" dar în alt chip, prin graiul formelor ei frumoase ("Chiffreschrift... wodurch die Natur
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
între idei estetice și uvertura cognitivă sugerează, în lumina acestei definiții, o experiență a poetului de străpungere a "hotarului experienței" înspre planul ilimitării și indeterminării suprasensibilului, de prevedere (în sensul de "a vedea prin", "a întrezări") a acestuia și de trăire a efectelor acestui act. Kant se referă la suprasensibil, am arătat, ca la un "câmp ilimitat dar și inaccesibil facultății noastre totale de cunoaștere"202. Iar cand adaugă și că, mai precis, "cunoașterea noastră teoretică" este aceea care "nu se
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Laocoonte -, încât să ne imaginăm, în entuziasmul nostru, ca receptam aceleași impresii ale obiectului; și să uităm, totodată, în vârtejul iluziei, care este mijlocul de care se servește pentru a-și atinge scopul: limbajul 226. Impresii, intuiții... Experiențe instantanee, tresăriri, trăiri fugace care pun stăpânire pe conștiința. De aceea rămâne, la sfârșitul oricărui bun poem, a unei autentice opere literare, acel "tremur" al spiritului în expectativă, acea "perspectiva ilimitata"227 întrezărita îndepărtat, care cheamă persistent și nelămurit înspre altceva, de fiecare
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
a pălit și, brusc, l-a apucat o indignare atât de crâncenă și de onestă, încât nici eu nu mă așteptam la așa ceva din partea lui. E omul cel mai cumsecade! Minte tot timpul, din slăbiciune, dar e un om cu trăiri superioare, un om în același timp prea puțin perspicace, care îți insuflă cea mai deplină încredere datorită inocenței sale. V-am mai spus, mult stimate prinț, că nu am pentru el doar o slăbiciune, ci chiar îl iubesc. Subit, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
convingerea prințului, dar această femeie, uneori cu apucături atât de cinice și impertinente, era în orice caz mult mai pudică în realitate, mult mai gingașă și mai încrezătoare decât și-ar fi putut închipui cineva. Ce-i drept, avea multe trăiri livrești, era visătoare, închisă în sine, avea înclinații spre fantastic, însă acestea erau puternice și profunde... Prințul înțelegea acest lucru; pe fața lui se întipări o expresie de suferință. Aglaia o observă și începu să tremure de ură. — Cum aveți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
la apariția poemului Țiganii de Pușkin, a spus că în opera respectivă singurul om este ursul (această butadă era foarte cunoscută). 17. Citat inexact din poezia lui Mihail Lermontov Ziaristul, cititorul și poetul. 18. Episodul pare a fi relatarea propriilor trăiri ale scriitorului, din ziua de 22 decembrie 1849, când la vârsta de 28 de ani a fost condamnat la moarte împreună cu ceilalți membri ai cercului inițiat de Petrașevski. A.G. Dostoievskaia scrie pe marginea acestui episod: „Pentru Feodor Mihailovici erau extrem de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
perioadei medievale), se regăsesc aproape nealterate. Dacă prima idee se poate traduce astăzi În termeni moderni printr-un mod și stil de viață dezordonat și necumpătat, abuziv și neadaptat nevoilor individuale, cea de a doua idee Își păstrează actualitatea prin trăirile individuale, prin practicarea isihasmului, a sfântului maslu, prin suportul psihic și moral pe care credința le oferă omului În suferință, de la nădejde până la asumarea unui dat de cauză divină și Însușit În spiritul jertfelniciei creștine. Pentru spațiul oriental (creștin-ortodox, unde
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
umană operează În domeniul lumii materiale, În lumea spirituală aceste etape sau stadii ale cunoașterii nemijlocite nu sunt posibile, pentru că aici operează alte principii. Aici cunoașterea este intuitivă, analogică și dogmatică (Berdiaev). Acest tip de cunoaștere presupune credință, iubire și trăire, calități ce depășesc cu mult manifestările pur senzoriale și În egală măsură logica umană. Prin urmare fenomenele spirituale trebuiesc trăite pentru a fi Înțelese. Se spune că trăirea este o cunoaștere originară, elementară, care nu poate fi nici cuantificată și
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
analogică și dogmatică (Berdiaev). Acest tip de cunoaștere presupune credință, iubire și trăire, calități ce depășesc cu mult manifestările pur senzoriale și În egală măsură logica umană. Prin urmare fenomenele spirituale trebuiesc trăite pentru a fi Înțelese. Se spune că trăirea este o cunoaștere originară, elementară, care nu poate fi nici cuantificată și nici explicată prin mijloacele științei. Trăirea se traduce doar prin manifestările sale exterioare și are la bază percepția instinctuală, care la rândul ei nu poate fi determinată prin
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
manifestările pur senzoriale și În egală măsură logica umană. Prin urmare fenomenele spirituale trebuiesc trăite pentru a fi Înțelese. Se spune că trăirea este o cunoaștere originară, elementară, care nu poate fi nici cuantificată și nici explicată prin mijloacele științei. Trăirea se traduce doar prin manifestările sale exterioare și are la bază percepția instinctuală, care la rândul ei nu poate fi determinată prin mijloacele științei. Cu toate acestea singura care deține instrumentul cunoașterii În domeniul spiritual este religia. Cunoașterea religioasă așează
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]