12,807 matches
-
carne, preparate din carne, organe comestibile și grăsimi animale enumerate în anexa I la codurile NC ex 0201, 0202, 0203, 0204, 0205 00 00, 0206, 0207, ex 0208, 0209 00, 0210, 1601 00 și 1602 1 4 în laptele de vacă crud, laptele de vacă integral, enumerate la anexa I la codul NC 0401: pentru celelalte produse alimentare, codurile NC 0401, 0402, 0405 00, 0406, conform notelor 2 4 în ouă proaspete de pasăre, decojite, și în gălbenușuri de ouă enumerate
jrc5646as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90816_a_91603]
-
organe comestibile și grăsimi animale enumerate în anexa I la codurile NC ex 0201, 0202, 0203, 0204, 0205 00 00, 0206, 0207, ex 0208, 0209 00, 0210, 1601 00 și 1602 1 4 în laptele de vacă crud, laptele de vacă integral, enumerate la anexa I la codul NC 0401: pentru celelalte produse alimentare, codurile NC 0401, 0402, 0405 00, 0406, conform notelor 2 4 în ouă proaspete de pasăre, decojite, și în gălbenușuri de ouă enumerate în anexa I la
jrc5646as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90816_a_91603]
-
a produsului dezosat. În acest caz, conținutul maxim este de 1/10 din valoarea cantității de grăsimi, dar trebuie să fie cel puțin egală cu 0,01 mg/kg. 2 Pentru a exprima conținutul de reziduuri pentru laptele crud de vacă și laptele de vacă integral, este oportun ca acest calcul să se bazeze pe un conținut de grăsimi egal cu 4% din greutate. Pentru laptele crud și cel integral provenite de la un alt animal, reziduurile sunt exprimate pe baza grăsimilor
jrc5646as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90816_a_91603]
-
acest caz, conținutul maxim este de 1/10 din valoarea cantității de grăsimi, dar trebuie să fie cel puțin egală cu 0,01 mg/kg. 2 Pentru a exprima conținutul de reziduuri pentru laptele crud de vacă și laptele de vacă integral, este oportun ca acest calcul să se bazeze pe un conținut de grăsimi egal cu 4% din greutate. Pentru laptele crud și cel integral provenite de la un alt animal, reziduurile sunt exprimate pe baza grăsimilor. Pentru celelalte produse alimentare
jrc5646as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90816_a_91603]
-
pieței cărnii de vită și mânzat 2, modificat ultima dată de Regulamentul Comisiei (CE) nr. 2345/20013, în special art. 4 alin. (8), 6 alin. (7), 11 alin. (5), 13 alin. (5) și art. 20, întrucât: (1) În legătură cu prima pentru vaci care alăptează, art. 29a din Regulamentul Comisiei (CE) nr. 2342/1999 din 28 octombrie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1254/1999 privind organizarea comună a pieței cărnii de vită și mânzat în ceea ce privește regimul
jrc5834as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91006_a_91793]
-
pe tot parcursul iernii. Pentru a oferi producătorilor posibilitatea de a-și acoperi cheltuielile financiare suplimentare generate de necesitatea de a cumpăra o cantitate suplimentară de furaje, ar trebui să se autorizeze sporirea valorii avansului la prima specială, prima pentru vaci care alăptează, prima de sacrificare și plățile adiționale. (3) Al doilea alineat al art. 42 din Regulamentul (CE) nr. 2342/1999 stabilește norme speciale în ceea ce privește anul de imputare pentru animalele care fac obiectul regimului de primă specială dacă respectiva primă
jrc5834as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91006_a_91793]
-
2342/1999 se modifică după cum urmează: 1. art. 17 alin. (3) se elimină; 2. ultimul paragraf de la art. 41 alin. (1) se înlocuiește cu următorul text: "Totuși, în ceea ce privește anii calendaristici 2000, 2001 și 2002, avansul la prima specială, prima pentru vaci care alăptează, prima de sacrificare și plățile adiționale poate fi plătit în proporție de cel mult 80% din valoarea acestor prime sau a acestor plăți;" 3. al doilea paragraf al art. 42 se înlocuiește cu următorul text: "Totuși, în cazul
jrc5834as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91006_a_91793]
-
o curbă descendentă, atingând 27 640 de tone în 1998, datorită în special diminuării cererii din partea unor țări terțe și diminuării progresive a restituirilor la exportul acestui sortiment de brânză. Producția daneză se bazează aproape exclusiv pe utilizarea laptelui de vacă. (15) Franța a început să fabrice această brânză în 1931. Datele statistice, care nu sunt disponibile decât din 1980, menționează o producție de 875 de tone. Din 1988 până în 1998, producția a oscilat între 7 960 de tone și 19
jrc5833as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91005_a_91792]
-
în proporție de circa 77,5 % în medie, destinată exportului atât în celelalte state membre, cât și în țările terțe. Producția franceză se bazează, în principal, pe utilizarea laptelui de oaie și, într-o mai mică măsură, pe laptele de vacă. (16) Germania produce această brânză din 1972 (78 de tone înregistrate). Producția a fost de peste 5 000 de tone în 1977, a depășit 15 000 de tone în 1980 și a atins 24 000 de tone în 1985. De atunci
jrc5833as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91005_a_91792]
-
în Germania și originari din Balcani, s-a orientat progresiv spre țările din Orientul Mijlociu și Balcani, în special datorită acordării de restituiri la export, precum și spre celelalte state membre. Producția germană se bazează pe utilizarea aproape exclusivă a laptelui de vacă. (17) Trebuie subliniat faptul că statisticile susmenționate, care reiau datele transmise de fiecare stat membru cu privire la producția proprie, nu sunt decât orientative deoarece lipsa unui cadru de reglementare specific în cvasitotalitatea statelor membre, precum și definiția mult prea generală a termenului
jrc5833as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91005_a_91792]
-
sortiment de brânză greacă obținut din lapte de oaie și de capră. Lucrările de limbă suedeză menționează un sortiment de brânză de origine greacă obținut din lapte de oaie și de capră, care în prezent este produs din lapte de vacă și în alte țări membre, în special Danemarca și Suedia. Lucrările de limbă daneză menționează în principal o brânză grecească obținută din lapte de oaie și de capră, dar și o brânză fabricată în Danemarca și în Balcani, chiar fără
jrc5833as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91005_a_91792]
-
o lucrare menționează o brânză grecească obținută din lapte de oaie și de capră, a cărei fabricație s-a extins în alte țări din regiunea de origine și, mai recent, în Europa și în America de Nord, pe baza utilizării laptelui de vacă. Din lucrările de limbă engleză, patru menționează o brânză din lapte de oaie fabricată în special în Grecia, patru menționează o brânză grecească din lapte de oaie sau de capră, o lucrare menționează o brânză originară din Grecia și Orientul Mijlociu
jrc5833as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91005_a_91792]
-
patru menționează o brânză grecească din lapte de oaie sau de capră, o lucrare menționează o brânză originară din Grecia și Orientul Mijlociu, fabricată în mod tradițional din lapte de oaie sau de capră și în prezent uneori cu lapte de vacă; două lucrări menționează o brânză originară din Grecia, obținută din lapte de oaie sau de capră, produsă și în alte țări, în general ca ingredient al felurilor de mâncare grecești; o lucrare menționează existența unei producții de brânză "Feta" în
jrc5833as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91005_a_91792]
-
Bulgaria, Iugoslavia, Cipru, Danemarca și Grecia, țara de origine; o lucrare menționează o brânză fabricată în Grecia și în Balcani; o lucrare menționează o brânză grecească obținută din lapte de oaie sau de capră, fabricată în Statele Unite din lapte de vacă; patru lucrări indică o legătură strânsă între brânza produsă în Grecia antică și brânza grecească "Feta" actuală. În toate limbile, evoluția cronologică a definițiilor denumirii "Feta" nu indică diminuarea corelării și identificării cu Grecia. (22) Toate informațiile transmise de către statele
jrc5833as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91005_a_91792]
-
menționarea în dicționare etc.". (24) În ceea ce privește producția de brânză "Feta", comitetul constată că producția din Grecia reprezintă 60 % din producția comunitară totală și 90 % din producția comunitară obținută din lapte de oaie și de capră. Brânza "Feta" din lapte de vacă reprezintă 34 % din producția comunitară totală și este destinată în mare parte țărilor terțe. (25) În ceea ce privește consumul, Comitetul subliniază că 73 % din consumul de brânză "Feta" are practic loc în Grecia, echivalând cu 10,5 kg anual și pe cap
jrc5833as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91005_a_91792]
-
Comitetul subliniază că etichetele brânzei "Feta" neoriginare din Grecia fac mențiuni directe sau indirecte la Grecia, ceea ce implică faptul că denumirea "Feta" nu este utilizată ca "o denumire comună, fără conotații geografice, sinonimă cu brânza albă de oaie sau de vacă, în saramură (...)". Potrivit comitetului, este vorba de un "produs prezentat de obicei ca un produs de origine greacă (...)". (29) Comitetul "conchide în unanimitate că denumirea "Feta" are un caracter negeneric, în special din următoarele motive: (30) Producția și consumul de
jrc5833as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91005_a_91792]
-
caracter negeneric, în special din următoarele motive: (30) Producția și consumul de brânză "Feta" sunt concentrate masiv în Republica Elenă. Produsele fabricate în alte state membre (Germania, Danemarca, Franța), purtând eventual denumirea "Feta", sunt obținute în principal din lapte de vacă, pe baza unei tehnologii diferite, și sunt exportate pe scară largă în țări terțe. În consecință, nu se poate trage concluzia că denumirea "Feta" are un caracter generic deoarece produsul grec original este dominant pe piața unică. De asemenea, trebuie
jrc5833as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91005_a_91792]
-
referitoare la produsul în cauză. Numai Grecia și Danemarca dispun de o legislație specifică. Reglementarea daneză care autorizează fabricarea produsului denumit "brânză "Feta" daneză" se deosebește în mare măsură, din punct de vedere tehnic, de reglementarea greacă (utilizarea laptelui de vacă ultrafiltrat și nu a laptelui de oaie și de capră, cu aditivi până în 1994). Pe de altă parte, Danemarca nu a putut furniza dovada că denumirea "Feta" a devenit o denumire comună, utilizabilă împreună cu numele țării producătoare ("brânză "Feta" daneză
jrc5833as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91005_a_91792]
-
regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre. Adoptat la Bruxelles, 21 noiembrie 2002. Pentru Comisie Franz FISCHLER Membru al Comisiei ANEXĂ PRODUSELE DIN ANEXA I LA TRATAT DESTINATE CONSUMULUI UMAN Carne de vacă proaspătă PORTUGALIA Carne de Bovino Cruzado dos Lameiros do Barroso (IGP) REGATUL UNIT Welsh Beef (IGP) Fructe - Fructe uscate FRANȚA Pruneaux d'Agen - Pruneaux d'Agen mi-cuits (IGP) Fructe și legume ITALIA Carciofo romanesco del Lazio (IGP) GRECIA Ακτινίδιο Πιερίας
jrc5857as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91029_a_91816]
-
patru săptămâni, este egal cu media, ponderată de coeficienții stabiliți în anexa I partea A, a prețurilor bovinelor prevăzute mai sus, înregistrate pe principalele piețe ale statelor membre, reprezentative pentru acest tip de producție. Acești coeficienți sunt stabiliți în funcție de numărul vacilor de lapte înregistrate în Comunitate. 2. Prețurile bovinelor prevăzute în alin. (1), înregistrate pe piața sau piețele reprezentative ale fiecărui stat membru în cauză, sunt egale cu media, ponderată de coeficienți care exprimă importanța relativă a fiecărei rase sau calități
jrc5875as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91047_a_91834]
-
de kilograme, este egal cu media, ponderată de coeficienții stabiliți în anexa II partea A, a prețurilor bovinelor prevăzute mai sus, înregistrate pe principalele piețe ale statelor membre, reprezentative pentru acest tip de producție. Acești coeficienți sunt stabiliți în funcție de numărul vacilor care alăptează, înregistrate în Comunitate. 2. Prețurile bovinelor prevăzute în alin. (1), înregistrate pe piața sau piețele reprezentative ale fiecărui stat membru în cauză, sunt egale cu media, ponderată de coeficienți care exprimă importanța relativă a fiecărei rase sau calități
jrc5875as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91047_a_91834]
-
mai 1999 privind organizarea comună a piețelor din sectorul cărnii de vită și mânzat1, modificat ultima dată de Regulamentul Comisiei (CE) nr. 2345/20012, în special art. 6 alin. (7) și art. 10 alin. (3), întrucât: (1) În cadrul primei pentru vacile de alăptare, Regulamentul Comisiei (CE) nr. 2342/19993, modificat ultima dată de Regulamentul (CE) nr. 1830/20024, stabilește în art. 29a o regulă de rotunjire a numărului de animale pentru calcularea numărului minim sau maxim de juninci, exprimat în procente
jrc5890as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91062_a_91849]
-
J/1 (ecvidee) + J/2 (bovine de mai puțin de un an) + J/3 (tăurași între 1 și 2 ani) + J/4 (vițele între 1 și 2 ani) + J/5 (tăurași de minimum 2 ani) + J/6 (juninci) + J/7 (vaci de lapte) + J/8 (alte vaci) + J/9 (ovine) + J/10 (caprine). P5 Granivore = J/11 (purcei cu o greutate vie de până la 20 kg) + J/12 (scroafe de reproducție de minimum 50 kg) + J/13 (alți porci) + J/14
jrc5923as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91095_a_91882]
-
de mai puțin de un an) + J/3 (tăurași între 1 și 2 ani) + J/4 (vițele între 1 și 2 ani) + J/5 (tăurași de minimum 2 ani) + J/6 (juninci) + J/7 (vaci de lapte) + J/8 (alte vaci) + J/9 (ovine) + J/10 (caprine). P5 Granivore = J/11 (purcei cu o greutate vie de până la 20 kg) + J/12 (scroafe de reproducție de minimum 50 kg) + J/13 (alți porci) + J/14 (pui de carne) + J/15 (găini
jrc5923as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91095_a_91882]
-
soarelui) + D/28 (soia) + D/29 (in pentru ulei) + D/30 (alte semințe oleaginoase). P41 Bovine de lapte = J/2 (bovine de mai puțin de un an) + J/4 (vițele între 1 și 2 ani) + J/6 (juninci) + J/7 (vaci de lapte) P42 Bovine = J/2 (bovine de mai puțin de un an) + J/3 (tăurași între 1 și 2 ani) + J/4 (vițele între 1 și 2 ani) + J/5 (tăurași de minimum 2 ani) + J/6 (juninci) + J
jrc5923as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91095_a_91882]