121,069 matches
-
8,2-11,5 picioare). Exemplarul cu cea mai mare deschidere a aripilor a măsurat 3,7 m (12 picioare). Datorită deschiderii mari a aripilor, pasărea este capabilă să stea în aer mai multe ore fără să bată din aripi. Lungimea corpului este de 107-135 cm (3,5-4,4 picioare), femelele fiind ușor mai mici decât masculii. Penajul diferă cu vârsta, juvenilii având o culoare ciocolatie. Cu cât îmbătrânesc, cu atât culoarea penajului devine mai albă. Adulții au un corp alb cu
Albatros călător () [Corola-website/Science/316539_a_317868]
-
aripi. Lungimea corpului este de 107-135 cm (3,5-4,4 picioare), femelele fiind ușor mai mici decât masculii. Penajul diferă cu vârsta, juvenilii având o culoare ciocolatie. Cu cât îmbătrânesc, cu atât culoarea penajului devine mai albă. Adulții au un corp alb cu aripi de nuanță albă și neagră. Masculii au penajul mai alb decat femelele. Albatrosul călător este cel mai alb din complexul specilor albatrosului călător, celălalte specii având mai multă nunață de maro și albastru pe aripi și pe
Albatros călător () [Corola-website/Science/316539_a_317868]
-
alb cu aripi de nuanță albă și neagră. Masculii au penajul mai alb decat femelele. Albatrosul călător este cel mai alb din complexul specilor albatrosului călător, celălalte specii având mai multă nunață de maro și albastru pe aripi și pe corp, asemănânduse cu Albatroșii călători imaturi. Ciocul are o nuanță de roz, la fel ca și piciorele. Sunt păsări de grup și au o sumedenie de semne de recunoaștere de la țipete și fluierat la grohăieli și bătăi de cioc. Când curtează
Albatros călător () [Corola-website/Science/316539_a_317868]
-
de zid. Întregul plan actual este probabil dat de vechea structura în bârne, rămasă mai mult sau mai puțin sub adausurile ulterioare. Planul urmează împărțirea tradițională: cu pridvor, pronaos, naos și altar. Cel din urmă este decroșat, adică îngustat, față de corpul bisericii. În elevație se disting elementele adause la 1887, îndeosebi cele două turle așezate în linie, una peste pronaos și una peste naos. Peste naos turla este plasată peste o bolta cu pandantivi falși, mai mult imitând decât urmărind principiul
Biserica de lemn din Măgureni () [Corola-website/Science/316530_a_317859]
-
pe care armata italiană trebuia să îl depășească a fost marea cantitate de arme și provizii oferite aproape gratis de către Italia Fascistă forțelor naționaliste ale lui Francisco Franco în timpul războiului civil din Spania (1936 - 1939). Italienii au trimis în Spania "Corpul de trupe voluntare", care a luptat de partea forțelor lui Franco. Costul participării italienilor la luptele din Spania a fost de 6 până la 8,5 milioane de lire, adică aproximativ 14% - 20% din cheltuielile anuale guvernamentale, și aceasta în condițiile
Istoria militară a Italiei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/316496_a_317825]
-
plantate ca și piesele de artilerie antitanc disponibile erau insuficiente pentru a asigura respingerea unui atac blindat britanic amplu. Dictatorul italian Benito Mussolini a insistat ca Forțele Aeriene Regale Italiene („Regia Aeronautica”) să participe alături de aliații germani la Bătălia Angliei. Corpul expediționar italian („Corpo Aereo Italiano”) a plecat în Belgia pe 10 septembrie 1940 și a intrat pentru prima oară în luptă la sfârșitulu lunii octombrie 1940. Avioanele militare italiene au luat parte la ultimele faze ale bătăliei. Aparatele italiene - avioane
Istoria militară a Italiei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/316496_a_317825]
-
la sfârșitulu lunii octombrie 1940. Avioanele militare italiene au luat parte la ultimele faze ale bătăliei. Aparatele italiene - avioane biplane - nu se puteau compara cu aparatele de zbor moderne din dotarea britanicilor (Royal Air Force) sau a germanilor (Luftwaffe). Ca urmare, Corpul expedițonar italian nu a înregistrat nici un succes. Avioanele italiene au fost repatriate la începutul anului 1941, până la mijlocul lunii aprilie. În afară de mai bine-cunoscuta campanie din deșertul occidental din 1940, italienii au deschis un front secundar în iunie 1940 în Africa
Istoria militară a Italiei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/316496_a_317825]
-
-și reorganizeze forțele sub comanda generalului Harold Alexander și să recâștige inițiativa în aprilie. Forțele Axei au fost definitiv alungate din Africa de nord în luna mai a anului 1943. În iulie 1941, aproximativ 62.000 de soldați italieni ai Corpului expediționar italian ("Corpo di Spedizione Italiano in Russia", ori CSIR) au fost trimiși pe frontul de răsărit în sprijinul trupelor germane care urmau să declanșeze Operațiunea Barbarossa (atacul împotriva Uniunii Sovietice). În iulie 1942, Armata Regală Italiană ("Regio Esercito") a
Istoria militară a Italiei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/316496_a_317825]
-
în poieni, luminișuri sau la liziera pădurilor unde vegetația este deasă, la depistarea ei ajută cântecul specific al păsării. Fâsa de pădure este o pasăre migratoare, care iernează în savanele din Africa Centrală și Africa de Vest. Este o pasăre cu un corp suplu de o mărime de ca. 15 cm ca o vrabie. Masculii cu aripile deschise ating lățimea de 90 mm, pe când femelele 85 mm. Greutatea păsărilor în timpul împerecherii este între 22 și 24 g. Cu apropierea toamnei pasărea va crește
Fâsă de pădure () [Corola-website/Science/316561_a_317890]
-
păsărilor în timpul împerecherii este între 22 și 24 g. Cu apropierea toamnei pasărea va crește în greutate, depășind 30 de grame. Din punct de vedere a culorii penajului nu se poate observa un dimorfism sexual. Păsările au partea dorsală a corpului și gușa de culoare galbenă până la un brun măsliniu cu dungi de culoare mai închisă. Penajul cozii și spatelui poate avea o culoare verzuie dungată. Ochii pot fi înconjurați de o linie mai întunecată, irisul este de culoare brună închis
Fâsă de pădure () [Corola-website/Science/316561_a_317890]
-
Quercia. Lucrarea-test prezentată de Ghiberti, un basorelief de bronz pe tema "Sacrificiul lui Isaac" (actualmente expus la palatul Bargello-Florența) a fost acceptată în unanimitate. Marele Brunelleschi, văzând această lucrare, s-a retras din concurs . Isaac era reprezentat nud, cu un corp atletic, classic, în stilul sculpturii antice romane, o manieră diferită, revoluționară, față de moda ascetic-eclesiastică a artei medievale. La 23 noiembrie 1403, Ghiberti a semnat contractul prin care se angaja să lucreze neîntrerupt la poarta baptisteriului, începând din 1 decembrie și
Lorenzo Ghiberti () [Corola-website/Science/316553_a_317882]
-
drapate în manieră antică; elementele decorului natural unifică acțiunea asemeni unui șuvoi oblic, întregul ansamblu alcătuind un întreg coerent și, în același timp, puternic tensionat emoțional. In plus, Ghiberti se arată un maestru subtil al punerii în perspectivă abruptă a corpurilor (). Arta sa se exprimă plenar în ansamblul scenelor ce alcătuiesc Poarta Paradisului. Relieful, extrem de sensibil modelat, transpune cu multă acuratețe tehnica perspectivei în special în redarea arhitecturii. In medalioanele de pe benzile laterale apar portrete expresive, printre ele fiind inserat și
Lorenzo Ghiberti () [Corola-website/Science/316553_a_317882]
-
Annelida este o încrengătură de animale viermiforme numite și viermi inelați care trăiesc în mediul marin, dulcicol sau terestru. Denumirea lor provine din latină și anume annellus care înseamnă inel. Viermii inelați sunt cei mai dezvoltați viermi, al căror corp este de formă cilindrică, segmentat în inele. Reprezentanții acestei încrengături sunt: râma și lipitoarea. Caracteristic organismelor din această încrengătură este faptul că au corpul împărțit în segmente inelare. Aceste segmente inelare care se observă la suprafața corpului lor posedă în
Anelide () [Corola-website/Science/316593_a_317922]
-
latină și anume annellus care înseamnă inel. Viermii inelați sunt cei mai dezvoltați viermi, al căror corp este de formă cilindrică, segmentat în inele. Reprezentanții acestei încrengături sunt: râma și lipitoarea. Caracteristic organismelor din această încrengătură este faptul că au corpul împărțit în segmente inelare. Aceste segmente inelare care se observă la suprafața corpului lor posedă în interior și pereți transversali. Acest sistem de împărțire a corpului în segmente inelare cu corespondență și în interiorul corpului, poartă numele de metamerie. Annelidele formează
Anelide () [Corola-website/Science/316593_a_317922]
-
viermi, al căror corp este de formă cilindrică, segmentat în inele. Reprezentanții acestei încrengături sunt: râma și lipitoarea. Caracteristic organismelor din această încrengătură este faptul că au corpul împărțit în segmente inelare. Aceste segmente inelare care se observă la suprafața corpului lor posedă în interior și pereți transversali. Acest sistem de împărțire a corpului în segmente inelare cu corespondență și în interiorul corpului, poartă numele de metamerie. Annelidele formează, după Georgescu, 1997, o încrengătură care cuprinde trei clase și anume: Polychaeta, Oligochaeta
Anelide () [Corola-website/Science/316593_a_317922]
-
încrengături sunt: râma și lipitoarea. Caracteristic organismelor din această încrengătură este faptul că au corpul împărțit în segmente inelare. Aceste segmente inelare care se observă la suprafața corpului lor posedă în interior și pereți transversali. Acest sistem de împărțire a corpului în segmente inelare cu corespondență și în interiorul corpului, poartă numele de metamerie. Annelidele formează, după Georgescu, 1997, o încrengătură care cuprinde trei clase și anume: Polychaeta, Oligochaeta și Hirudinea. Corpul lor este acoperit cu un strat de cuticulă (hiroschelet). Sistemele
Anelide () [Corola-website/Science/316593_a_317922]
-
această încrengătură este faptul că au corpul împărțit în segmente inelare. Aceste segmente inelare care se observă la suprafața corpului lor posedă în interior și pereți transversali. Acest sistem de împărțire a corpului în segmente inelare cu corespondență și în interiorul corpului, poartă numele de metamerie. Annelidele formează, după Georgescu, 1997, o încrengătură care cuprinde trei clase și anume: Polychaeta, Oligochaeta și Hirudinea. Corpul lor este acoperit cu un strat de cuticulă (hiroschelet). Sistemele lor de organe sunt mai dezvoltate decât la
Anelide () [Corola-website/Science/316593_a_317922]
-
în interior și pereți transversali. Acest sistem de împărțire a corpului în segmente inelare cu corespondență și în interiorul corpului, poartă numele de metamerie. Annelidele formează, după Georgescu, 1997, o încrengătură care cuprinde trei clase și anume: Polychaeta, Oligochaeta și Hirudinea. Corpul lor este acoperit cu un strat de cuticulă (hiroschelet). Sistemele lor de organe sunt mai dezvoltate decât la alți viermi. La majoritatea reprezentanților segmentele sunt prezente atât la exterior, cât și în interiorul corpului. Viermele inelat are 2 capete: unul anterior
Anelide () [Corola-website/Science/316593_a_317922]
-
clase și anume: Polychaeta, Oligochaeta și Hirudinea. Corpul lor este acoperit cu un strat de cuticulă (hiroschelet). Sistemele lor de organe sunt mai dezvoltate decât la alți viermi. La majoritatea reprezentanților segmentele sunt prezente atât la exterior, cât și în interiorul corpului. Viermele inelat are 2 capete: unul anterior, cu orificiul bucal, și altul posterior, cu orificiul anal. Sistem circulator este de tip închis. Format din două vase sanguine longitudinale principale: dorsal și ventral (aceste vase sunt considerate inimi). Viermele inelat prezintă
Anelide () [Corola-website/Science/316593_a_317922]
-
care se lipește de sol, astfel protejând solul de eroziune. Nereișii trăiesc în mediul acvatic, un capăt prezintă un cap diferențiat, pe care pot fi observate o pereche de tentacule, 3 perechi de ochi și gura sa, cu fălci. Pe corpul lor au o pereche de lobi, numiți parapode. Pe acestea se găsesc un număr mare de cheți, cu rol în mișcare și respirație.
Anelide () [Corola-website/Science/316593_a_317922]
-
Protector al Confederației Rinului. Mai jos sunt prezentate unitățile militare care au participat la această bătălie. Se regăsesc în cadrul acestei pagini doar trupele care se aflau îndeajuns de aproape de teatrul de ostilități în cadrul celor două zile, pentru a putea interveni. Corpul V austriac, lăsat în urmă drept rezervă strategică și armata austriacă a "Austriei Interioare", ale cărei elemente de avangardă au sosit în apropierea câmpului de bătălie doar în după amiaza zilei de 6 iulie, prea târziu pentru a mai putea
Forțele prezente la bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/316590_a_317919]
-
austriacă a "Austriei Interioare", ale cărei elemente de avangardă au sosit în apropierea câmpului de bătălie doar în după amiaza zilei de 6 iulie, prea târziu pentru a mai putea interveni, nu sunt amintite în cadrul acestui articol. În același sens, corpul francez VIII, lăsat în afara teatrului de ostilități; garnizoana franco-aliată și bateriile de pe insula Dunăreană Lobau; escadroanele și regimentele franceze lăsate pe malul drept al Dunării pentru a proteja liniile de comunicație și cea mai mare parte a Corpului de Centru
Forțele prezente la bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/316590_a_317919]
-
același sens, corpul francez VIII, lăsat în afara teatrului de ostilități; garnizoana franco-aliată și bateriile de pe insula Dunăreană Lobau; escadroanele și regimentele franceze lăsate pe malul drept al Dunării pentru a proteja liniile de comunicație și cea mai mare parte a Corpului de Centru al armatei franco-italiene "din Italia", aflat la Pressburg, nu sunt amintite în cadrul acestei enumerări, deoarece nu au participat sau/și nu ar fi putut participa la această bătălie. Armata austriacă nu a primit întăriri în cea de-a
Forțele prezente la bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/316590_a_317919]
-
de lupte, care sunt greu de estimat. Pierderile armatei sunt estimate doar global, incluzând ostilitățile de pe data de 5 și 6 iulie. De asemenea, pe data de 6 iulie, Napoleon practic nu a putut conta pe trupele de infanterie din Corpul IX saxon, care erau total dezorganizate și inapte de luptă, în urma luptelor grele din prima zi. Forțele franceze și aliate includ două armate: "Marea Armată din Germania", care participase la campania anterioară din Germania centrală și Austria din cadrul celei de-
Forțele prezente la bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/316590_a_317919]
-
GD Walther ca fiind comandantul direct al grenadierilor călare. Este cert că acest general a petrecut o mare parte din ziua de 6 iulie conducând direct acestă unitate pe care o prefera. Observații "*" GD Oudinot l-a înlocuit la comanda Corpului II pe MdE Lannes, rănit mortal în timpul bătăliei de la Aspern-Essling. "**" Diviziile a 1-a și a 2-a ale acestui Corp erau formate doar din batalionul 4 al mai multor regimente, unele prezente la Wagram în cadrul altor Corpuri, altele aflându
Forțele prezente la bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/316590_a_317919]