24,313 matches
-
învins, încă dinaintea luptei. Apoi, acumularea de performative ale agresiunii fizice extreme (să mă răpăd, îl mușc, îl scuip, să-l sfâșii etc.) sau de calificative injurioase ("porcii", "gheșeftarii", "pungașii", "fleoarțele financiare", "șantajiștii", "teroriștii", "bestiile" ), deformarea onomastică ("Chichifor Trainic"), înjurătura, amenințarea, precum și re-semnificarea polemică a funcției dialogice, prin dinamitarea pasivității lectorului ("Ai priceput, cititorule, blegule, care rabzi toate?"), sunt, deopotrivă, mărci ale unui comic anatemizant. 2. Comicul aluziv denotă o plăcere ascunsă a pamfletarului de a detecta legături subterane între obiecte
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
prefecți În fruntea cetăților și În fruntea agriculturii. Cucerirea Pensulei Balcanice, de către Roma ( sec. II Î. Hr I d. Hr.), i-a pus pe daci, Într un strâns contact cu civilizația romană. În același timp, prezența Romei la Dunăre reprezenta o amenințare serioasă pentru Dacia. Sub domnia lui Duras, dacii, Încercând să Îndepărteze amenințarea, trec Dunărea și pătrund În Moesia, În iarna anului 85-86. Împăratul Domițian, sosit În grabă, restabilește situația și se pregătește să invadeze Dacia. În fața acestui pericol, bătrânul Duras
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
Roma ( sec. II Î. Hr I d. Hr.), i-a pus pe daci, Într un strâns contact cu civilizația romană. În același timp, prezența Romei la Dunăre reprezenta o amenințare serioasă pentru Dacia. Sub domnia lui Duras, dacii, Încercând să Îndepărteze amenințarea, trec Dunărea și pătrund În Moesia, În iarna anului 85-86. Împăratul Domițian, sosit În grabă, restabilește situația și se pregătește să invadeze Dacia. În fața acestui pericol, bătrânul Duras cedează tronul lui Decebal. Acesta, potrivit spuselor istoricului Cassius Dio „ era priceput
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
la Dunărea de jos. În Conferința celor șapte puteri garant,e Întrunite la Paris, se auzeau din nou glasuri potrivnice unirii, recunoscută doar pe durata domniei lui Al. I. Cuza. Turcia insista pentru separare și intervenție. Națiunea română răspundea noilor amenințări printr-o energică mișcare cu caracter de masă, menită, să consolideze statul național și să impună unirea și cucerirea independenței. La inițiativa liberalilor radicali se trecea la Înarmarea rapidă, și pregătirea de luptă a poporului. În acest climat de mobilizare
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
a reunit Bulgaria, Serbia, Grecia și Muntenegru Împotriva Turciei. România s-a declarat neutră. El s-a terminat repede cu victoria aliaților. După Încetarea ostilităților, Între guvernele țărilor balcanice s-au Ivit o serie de neânțelegeri. Întărirea Bulgariei reprezenta o amenințare pentru securitatea frontierei dobrogene. Această situație a condus spre un nou conflict. 2. La 17/ 30 iunie 1913 s-a declanșat al doilea război balcanic opunând de această dată Bulgaria, pe de o parte, iar de cealaltă parte Serbia, Grecia
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
acord secret, Rusia se angaja să apere integritatea teritorială a României și Îi recunoștea drepturile asupra teritoriilor din Austro-Ungaria În schimbul neutralității. Statele angajate În război de o parte și de alta făceau presiuni asupra guvernului român, oscilând Între promisiuni și amenințări. Franța și Rusia, nemulțumite de tragiversările lui Brătianu, puneau guvernul de la București, În vara 1916 În fața alternativei „acum ori niciodată.” Guvernul semna tratatul și convenția militară cu Antanta la 4 august 1916. Campania din 1916. La Începutul războiului, majoritatea trupelor
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
ale fraților și taților care-și acoperă fiicele și surorile ca să reziste mai bine la ispita imaginii impure. Ar fi hazardat să vedem în interdicția evreiască "o formă radicală de interzicere a incestului" și în mânia lui Moise împotriva idolatrilor "amenințarea de castrare care însoțește iubirea interzisă a mamei"24. Dar nu și să decelăm în spatele acesteia obsesia persistentă a unei recăderi virile în sânul, gineceul, matriarhatul imaginarului. Miraje ale imaginii, oglinzi ale erosului. Înțelegem atunci ce afecte îi atribuiau idolului
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
într-o coajă de nucă și să mă socotesc un rege al văzduhului nemărginit, numai de n-aș avea visuri rele!... WILLIAM SHAKESPEARE, HAMLET, PRINȚ AL DANEMARCEI La începutul Renașterii nu se întrezărea faptul că zero avea să reprezinte o amenințare pentru Biserică. Era o unealtă artistică, un nimic infinit care pătrundea în artele vizuale ale măreței Renașteri. Înainte de secolul al XV-lea, picturile și desenele erau de regulă lipsite de relief și viață. Imaginile erau distorsionate și bidimensionale; cavaleri uriași
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA ION I. IONESCU Societatea românească în tranziție Contribuții la o sociologie a capitalismului actual INSTITUTUL EUROPEAN 2012 Cuprins Introducere / 7 Considerații de nivel societal / 27 Amenințări și oportunități / 27 Corupția / 34 Evaziunea fiscală / 37 Concurența / 39 Concluzii / 42 Criza actuală / 45 Piața și statul de drept / 45 Criza / 48 Răspunsuri și noi întrebări / 61 Prefacerile sărăciei / 65 Explicații / 67 Sărăcie rurală / 74 Sărăcie urbană / 76 Dinamica
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
tot mai mari. Parcă a devenit mai neliniștitoare frica de război, climatul pare "mocnit", incertitudinea persistentă, referințele împărtășite de societăți sunt mai puține după ce comunismul nu mai este "viitorul luminos al întregii omeniri", iar capitalismul nu se simte prea bine... Amenințări și oportunități În lume au loc confruntări mai violente, forme de terorism, alternative democratice care nu s-au dovedit convingătoare, replieri identitare, tensiuni între culturi (mai mediatizate fiind cele dintre lumea occidentală creștină și cea arabă musulmană), deschiderea către noi
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
de reguli clare, de criterii de recrutare, de dezvoltare profesională fondată pe competență; pluralismul a devenit sursă de clientelism politic; paternalismul și corupția au fost și au rămas la ordinea zilei 100. De aceea, reformele au fost aici văzute ca amenințări ale intereselor "grupurilor de interese" și au fost întârziate astfel încât acestea să nu se teamă de alegeri și rezultatele lor... În ciuda unor succese, unele țări "în curs de dezvoltare" nu au fost pregătite în fața provocărilor liberalismului politic real, consideră Banca
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
înspre energii regenerabile, telecomunicații, infrastructuri urbane și rurale, activități nepoluante... Suntem într-un sistem societal complex, un "golem", fără intenție sau țintă, capabil nu numai să-l servească pe om, ci și să-l distrugă. Este posibil să facem din amenințarea actuală o oportunitate. Omenirea nu poate supraviețui dacă oamenii nu înțeleg că îi privește pe toți bunăstarea tuturor, că munca este singura justificare a însușirii averilor, că timpul care trece este singurul bun cu adevărat rar... Prefacerile sărăciei Banca Mondială
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
la ora actuală orașele 268. De exemplu, mobilitatea a fost mult timp considerată la originea tuturor relelor sociale (în măsura în care aceasta separă, dezintegrează, slăbește sociabilitatea). Migrantul, "străinul" au fost stigmatizați, considerați subversivi, destabilizatori, sosirea lor în oraș fiind apreciată ca o amenințare pentru localnici. Însă mobilitatea a devenit astăzi o practică acceptată, o rutină și au apărut forme de conviețuire. A început să fie asociată cu mai buna capacitate de adaptare, văzută ca un aspect al progresului (oamenii și grupurile sunt diferențiate
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
amănunțită a alternativelor și a mediului înconjurător urban ca sistem energetic. Singurele alternative durabile sunt sursele de energie regenerabile. Noi, orașele, suntem conștiente că multe substanțe toxice și nocive sunt eliberate în aer, apă, sol, hrană și devin astfel o amenințare din ce în ce mai mare pentru sănătatea omului și a ecosistemelor. Noi vom face toate eforturile pentru ca poluarea să fie stopată și prevenită la sursă. Noi, orașele, suntem încrezătoare că avem puterea cunoașterii și potețialul creativ necesar pentru a dezvolta moduri de viață
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
exact, reducerea decalajelor și construcția competitivității lor. Fiecare sat are de răspuns unor solicitări interne și externe. Dacă teritoriul satului și identitatea lui au fost mult timp o sinteză colectivă recunoscută de locuitori, "europenizarea", mondializarea au devenit, în același timp, amenințare și oportunitate: amenințare deoarece tind să suprime bariere teritoriale, identitare care asigurau protecția produselor specifice, a tradițiilor etc., oportunitate deoarece permite punerea în valoare a acestora indiferent de distanțe, de cât de izolat este satul. Europenizarea poate favoriza revitalizarea comunităților
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
și construcția competitivității lor. Fiecare sat are de răspuns unor solicitări interne și externe. Dacă teritoriul satului și identitatea lui au fost mult timp o sinteză colectivă recunoscută de locuitori, "europenizarea", mondializarea au devenit, în același timp, amenințare și oportunitate: amenințare deoarece tind să suprime bariere teritoriale, identitare care asigurau protecția produselor specifice, a tradițiilor etc., oportunitate deoarece permite punerea în valoare a acestora indiferent de distanțe, de cât de izolat este satul. Europenizarea poate favoriza revitalizarea comunităților sătești, dar rămân
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
pleacă tinerii, îi îmbătrânesc localnicii, nu se mai întorc mulți dintre cei plecați în străinătate sau la oraș... Complexitatea teritoriului rural cere o cunoaștere adecvată, cere re-cunoașterea situației în care se află, a punctelor tari și a celor slabe, a amenințărilor și oportunităților. Satele identifică și combină resurse și competențe disponibile. Inventarierea se face cu scopul de a structura și pune în relație resurse fizice, competențe relaționale, informaționale pentru conturarea unei politici de dezvoltare. Putem formula ipoteza că existența (sau inexistența
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
profesională, deși au parte de îngrijire permanentă, rămân în contact cu medicii. Cancerul nu este o boală nouă (cancer înseamnă "crab" cuvânt care implică ideea că boala strânge ca un clește...), dar abia la începutul secolului XX apare ca o amenințare reală pentru omenire. Cancerul este o boală a "vârstei coapte", a bătrâneții, deci e normal să fie mai răspândită într-o societate îmbătrânită... Frica de cancer este mare (spaimele trecutului rămân în conștiința colectivă...) și este asociată (în reprezentări) cu
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
terapie puternică a medicinii moderne, centrele medicale anticanceroase fiind primele servicii medicale în sensul actual. SIDA (apărută la începutul anilor '80) a tulburat reprezentările legate de epidemiile trecutului dar și de bolile cronice moderne. Apariția acesteia este inseparabilă de ideea "amenințării globale" pentru societatea umană. Dacă o comparăm cu epidemiile trecutului, vom fi frapați de similitudinile reacțiilor individuale și colective față de ea, dar și de diferențele de reacții... SIDA este mai puțin letală, dar riscul morții este mai mare pentru persoanele
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
ce este bun sau rău pentru sănătatea omului și a societății, ei par să stabilească termenii în care oamenii își pot gândi și trăi viața... Numai că aceste evoluții implică și efecte emergente, chiar perverse: • au crescut costurile sănătății (o amenințare pentru "statul bunăstării"); • solidaritatea națională nu funcționează la parametrii optimi când se pune problema îngrijirii tuturor (unii sunt contribuabili, alții necontribuabili, unii asigurați, alții neasigurați...); • în plus, apar boli în fața cărora medicina nu mai este la fel de eficientă; • apar dificultăți legate
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
346 a dat imbold reflecției sociologice asupra bolii și bolnavului. Cineva este perceput ca bolnav atunci când își spune că e bolnav, când i se spune că e bolnav, când se comportă ca bolnav, conform normelor sociale. Boala conține germeni ai amenințării pentru ordinea socială stabilită, este o amenințare pe care societatea trebuie s-o țină sub control social cu ajutorul medicilor 347. În acest context, boala este definită ca o abatere de la normele sociale (conform cărora indivizii trebuie să-și îndeplinească normal
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
bolii și bolnavului. Cineva este perceput ca bolnav atunci când își spune că e bolnav, când i se spune că e bolnav, când se comportă ca bolnav, conform normelor sociale. Boala conține germeni ai amenințării pentru ordinea socială stabilită, este o amenințare pe care societatea trebuie s-o țină sub control social cu ajutorul medicilor 347. În acest context, boala este definită ca o abatere de la normele sociale (conform cărora indivizii trebuie să-și îndeplinească normal funcțiile, îndatoririle pe care le au în
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
rolul antecedentelor biologice "declanșatoare", dar este necesar să luăm în considerare și activitatea și traiectoria socială a indivizilor care suportă pasiv sau activ factorii determinanți (biologici, psihici, sociali), care adoptă strategii diferite pentru a face față și a răspunde adecvat amenințării bolii etc. Strategiile adoptate de către indivizi pot modera impactul bolii, pot încetini sau accelera dezvoltarea acesteia. Cercetări de finețe în domeniu încearcă să identifice, să înțeleagă căile prin care socialul interacționează cu biologicul pentru a genera bolile. Când o persoană
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
depind de numeroase elemente socioculturale. Programele de prevenire și de combatere a bolii nu au mari șanse de succes dacă nu țin seama de asemenea elemente. De fapt, sistemul de sănătate este un subsistem specializat al sistemului sociocultural care răspunde amenințării bolii (de aceea există o mare varietate a sistemelor de sănătate). Dacă în societățile dezvoltate, medicina a înlăturat, a marginalizat medicina tradițională, în multe alte societăți, schema sistemului de sănătate este mult mai complexă (mărimea sectoarelor diferă în diferite etnosocioculturi
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
acesteia. Violența poate fi fizică dar tot violență este și abuzul verbal (cuvintele jignitoare, aruncate la furie sau intenționat, intimidarea emoțională etc.). În cazul copilului, abuzul poate însemna și refuzul accesului la resurse financiare, izolarea de prieteni și familie, alături de amenințări și bătăi. Copilul care ajunge la grădiniță bătut, cu semne vizibile, stârnește curiozitatea colegilor și educatorilor care-și pot da seama că acesta are probleme acasă. Copilul poate lăsa la o parte orgoliul, rușinea și poate cere ajutor educatoarei, învățătoarei
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]