13,496 matches
-
regăsirea arhetipului în labirint. Ne putem rătăci în labirintul Cetății și pe viu dar mai ales visând, fără a încerca să ne eliberăm de una prin cealaltă stare. Străbat labirintul Iașului prin lumina zilei sau nocturn și simt o ezitare ciudată: e drumul unic, e ultimul drum sau cel mitic, închipuit, ireal, viitor? Uneori îmi pare că orașul meu cultural el însuși ezită între a fi cel concret, pozitiv, veritabil sau cel din vis, fictiv, iluzoriu, himeric, labirintic. Drumurile se încrucișează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
păduri. Doar printr-un miracol m-aș fi minunat de frumusețea palatului de sticlă ivit într-o dimineață a acelui februarie, dintre brazii înalți și dantelați cu spumă albă de nea s-ar fi înfățișat, în tăcerea sunetelor estompate, o ciudată arătare, dar era masca peste chipul ființei palatului cu oglinzi, de o geometrie fină a firii. Și cerul învolburat de iarnă cenușie se coboară peste tot, peste liniștea imensă a muntelui. Încă păstrez imaginea bisericii noi, cu sfinții și îngerii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
în operele unor poeți un fel de teroare a imaginativului, după cum există în altele o teroare a realului. Oglinzi deformatoare sunt orientate spre diverse ținte, obiective. În apele fumurii ale acestor oglinzi ființele și lucrurile iau înfățișări dintre cele mai ciudate, dintre cele mai stranii. Vă folosiți, uneori, de asemenea oglinzi? Da, puteți cita de exemplu poezia mea Parabola Marii Oglinzi sau fabuloasa identitate, din volumul Arca, editura Junimea, 1979, p. 20. Am căutat repede volumul "Arca", am deschis la pagina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
treia cultură"), ca echivalent cultural al societății de masă înseamnă "a doua colonizare" (Edgar Morin). Pornită ca un masiv curent în S.U.A. ea s-a aclimatizat pretutindeni și prin industrializarea spiritului, prin introducerea vieții particulare în circuitul comercial creează "o ciudată noosferă". Ea, nota același Edgar Morin (în 1962!) tinde să corodeze celelalte culturi, cărora li se adaugă; am zice că tinde chiar să le înlocuiască. Chiar E. Morin părea a fi de acord cu această supoziție de vreme ce recunoștea că mass-culture
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
este capturată de armata Statelor Unite, transformată într-un robot și trimisă să asasineze un lider terorist arab, fostul ei iubit. Ea își duce la îndeplinire această misiune, pentru ca apoi să se întoarcă împotriva Statelor Unite, desființînd cîțiva ticăloși americani într-un ciudat amestec de povești cu spioni anti-arabi și antiamericani. Un asemenea scenariu contradictoriu din punct de vedere ideologic dă glas unui sentiment popular de teamă, atît față de "străin", de "celălalt", cît și de răul perpetuat de propriul guvern, reacții ale unei
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
mută dintr-o încăpere în alta a casei bogate a familiei, prezentîndu-i pe membrii săi dormind. Televizorul se oprește și ecranul nu mai prezintă imagine. Mezina familiei, Carol Anne, se trezește, coboară la parter și se oprește în fața aparatului, vorbind ciudatelor scîntei produse de electricitatea statică. Întreaga familie coboară și o privește înmărmurită. Pe tot parcursul filmului, ecranul televizorului fără imagine va semnala întîmplări bizare și amenințătoare. După episodul inițial, Poltergeist prezintă cîteva scene comice despre viața în zona rezidențială suburbană
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
după aceea, un muncitor deschide fereastra și bea cafeaua mamei și înhață niște mîncare ce se afla pe chiuvetă. Mama îl surprinde și îl dojenește blînd pe acest muncitor ce pare amenințător și pe care îl numește "Bluto" (un nume ciudat, provenit după toate aparențele de la personajul amenințător din Popeye); un nume însușit și de personajul John Belushi din filmul Casa animalelor. Filmele de groază scot, așadar, la iveală teama de celălalt și trasează linii de demarcație între normalitate și anormalitate
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
din viața tineretului din Austin, Texas, la sfîrșitul deceniului opt. Povestirea debutează cu sosirea la Austin a regizorului Rick Linklater. Acesta ajunge aici cu autobuzul, coboară și ia un taxi; în scurta călătorie cu taxiul, el își rememorează un vis ciudat pe care l-a avut și filosofează pe tema unor universuri și vieți alternative, care constau în alegeri posibile, dar niciodată actualizate. Filmul urmărește apoi itinerarul aleatoriu în care un personaj îl întîlnește întîmplător pe un altul și povestirea urmează
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ofensive din partea raperilor care articulează experiențele unei societăți violente și ofensive. O critică diagnostică este preocupată de semnificația rapului, de simptomele pe care le reprezintă și de ceea ce spune acesta despre societatea contemporană a Statelor Unite. Rapul este o formă culturală ciudată prin faptul că unele dintre tendințele cele mai radicale și mai antagonice au intrat în curentul principal, ori cel puțin în topurile de vînzări și par să fie extrem de populare. Canalele TV și multe studiouri radio nu vor difuza, cu
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
David Bowie privind fascinat o grămadă de televizoare a reprezentat una din imaginile reprezentative ale sinelui modern o imagine la care am putea adăuga figura împătimitului de televizor care comută rapid de pe un canal pe altul sau pe cea a "ciudatului" dependent de calculatorul său cu modem, trecînd de la un joc electronic la tabele de știri și la bănci de date, apoi la propriul sistem de procesare a informațiilor care reprezintă propriul sine ca terminal postmodern de computer. Mai mult decît
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
puțin mai mult decît un joc, o poză și o înfățișare la care se poate renunța chiar mîine în favoarea unei noi înfățișări și imagini, niște identități aruncate atunci cînd devin uzate și ușor de înlocuit, potrivite pentru carnavalul postmodern. Mai ciudate sînt unele mutații ale identității în cultura cibernetică. Mulți dintre cei care se alătură MUDS (Multi-User Dimension Site dimensiuni accesibile unor utilizatori multipli pe site-uri în care au loc contacte în timp real) își asumă identități ale unor membri
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
spațiul utopic al fanteziilor sexuale), Anderson își poartă spectatorii în lumi noi total diferite în ce privește imaginile, sunetele, logica. Cu Anderson intrăm într-un nou peisaj postmodern în care oamenii sînt supuși unei implozii tehnologice, în care aparatele familiare produc zgomote ciudate, transformate pe cale electronică și nimic nu este ceea ce pare a fi. Laurie Anderson însăși apare adesea ca ființă extraterestră și (bermensch. Supraomul nietzschean imaginat de ea (menționat în piesa pop "O, Superman") reprezintă o curioasă sinteză de tehnologic și uman
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
o curioasă sinteză de tehnologic și uman, o nouă specie de tehno-om care produce sunete noi sau așa cum s-a exprimat Sayre "un sunet nou... într-un teritoriu nou" (1989:155). De fapt, Anderson dezpămîntenește spațiul spectacolelor sale, acestea fiind ciudate și totuși familiare. Ea își concentrează în plus atenția asupra instrumentelor muzicale cu care cîntă și, într-o avalanșă de gesturi implozive, contopește elementul omenesc și organic cu instrumentele neînsuflețite. Cravatele se transformă în piane care emit sunete electronice, chitarele
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
piane care emit sunete electronice, chitarele devin ființe vii care se răsucesc și se zbat, în vreme ce ființele umane se contopesc cu tehnologicul sau devin simple umbre sau imagini fotografice. Multe dintre aparițiile lui Laurie Anderson sînt extrem de interesante, emițînd imagini ciudate, de o mare intensitate și sunete care exercită putere și fascinație. În vreme ce imaginile din spectacolele Madonei au o semnificație și impun un act de interpretare, cele din aparițiile lui Laurie Anderson se opun interpretării. Arta sa se concentrează într-o
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
într-un continuum de timp și spațiu, iar spectacolele tind spre alteritate, spre ciudățenie și spre forma, armonia și simetria clasică sau spre proliferarea sensului în manieră modernistă. Dimpotrivă, gesturile, sunetele, imaginile și interpretarea sa muzicală sînt pur și simplu ciudate și nu comunică nimic sau, poate, semnificanții se comunică doar pe sine și nimic mai mult. Și totuși, într-un mod caracteristic artei de avangardă, Anderson pune întrebări referitoare la ce este în realitate arta și în special muzica și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ca un sociolog, iar Baudrillard, la rîndul său, ca un autor de science fiction, de vreme ce ambii oferă reprezentări cognitive, dar și poetice care să explice configurația culturii media hipertehnologizate din prezent 6 . De la Baudrillard la cyberpunk Brian McHale a descris ciudata influență reciprocă dintre ficțiunea postmodernă și literatura science fiction (notată de aici încolo SF), prezentă în decursul ultimului deceniu 7. Acest schimb este simptomatic pentru procesul de implozie care, crede Baudrillard, caracterizează o societate postmodernă în care fenomene diferite se
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
fețele albite de groază ale civililor." (coperta interioară a volumului) O astfel de proză hiperbolică, de o mare intensitate, este tipică membrilor acestui curent, care încearcă să surprindă ritmurile, sentimentele, imaginile și experiențele prezentului într-o proză incandescentă, în personaje ciudate și într-un ritm narativ alert, care oferă cititorului imagini pline de forță, proiectînd în același timp predicții înspăimîntătoare referitoare la un prezent plin de anxietăți și la un viitor și mai alarmant. Ulterior, termenul "cyberpunk" a prins, deși au
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
unele tipuri ideale este o caracteristică a aspectului cel mai nefericit al teoriei moderne, respinsă de altfel de teoreticienii postmoderni; totuși, Baudrillard cade pradă unui model de gîndire bazat pe stereotipuri culturale și care frizează rasismul 30 . Această atitudine este ciudată, avîndu-se în vedere analizele anterioare făcute de autorul francez asupra fenomenului de implozie, inclusiv implozia diferențelor rasiale în societățile contemporane. Viziunea cyberpunk Așa cum am mai arătat, viziunea unei implozii radicale între rase, culturi, zone ale lumii este fundamentală în viziunile
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
nesfîrșit aceleași vechi formule răsuflate. Nesfîrșitele continuări ale filmelor populare și reluarea eternă a acelorași tipare în televiziune, muzică și alte forme ale culturii media vor părea celor din viitor extrem de primitive și barbare. Poate că vor considera drept extrem de ciudată această epocă ce îi idolatrizează pe Sylvester Stalone, Madona, Michael Jackson, pe Beavis și Butt-Head, pe manechinele prezentatoare de modă și alte asemenea celebrități. Poate că această cultură suprasaturată de reclame li se va părea marcată de cel mai grosolan
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
se aflau următorii: Ghiță Vornicu, fost slujbaș inferior la poștă, Nae Ulmeanu, fost cârciumar și revizor călare la accizele comunale, Manolescu-Lungu, comerciant, Toboc, Tănase Bărbieru, Niță Berechet și alții. După prânz, pe la orele 3, banda s-a reîntors. Atât de ciudate erau vremurile, încât autoritățile nici măcar de formă n-au venit să facă o anchetă. Iar o mână de oameni - 30-40 - erau în stare să cutreiere centrul orașului, să se dedea la acte de vandalism fără ca nici poliția și nici publicul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
prevederile existente la un moment dat în timp sunt de obicei dornice să mențină status quo-ul. Chestiunea este și mai mult îngreunată de problema gerrymander termen ce se referă la delimitări abuzive a districtelor electorale (sau districte cu o formă ciudată alcătuite pentru a minimiza șansele oponenților), și prin urmare de nevoia de a găsi autorități imparțiale împuternicite să delimiteze districtele, cum sunt Comisiile de Delimitare din Marea Britanie. Totuși există și dificultăți administrative și politice în aproximarea egalității, din moment ce putem fi
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
cu ajutorul învățăceilor. Datorită emoției (iată că și dascălul nostru putea fi emoționat), a montat greșit o secțiune, iar poligonul obținut semăna mai degrabă cu un pelican cu ciocul spre cer, decât cu un trapez... Încremeniți în bănci, priveam cu uimire ciudata arătare care nu se potrivea la formă cu nici o figură învățată anterior. Când sosi întrebarea „Ce figură am obținut?”... o liniște adâncă se prelungi nefiresc, căci puterile înțelegerii noastre erau pe deplin depășite... Atunci el și-a privit figura obținută
GÂNDURI DIN SUFLET DESPRE CEI CARE AU PUS SUFLET. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Gabriela Muscaliu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1849]
-
acolo unde am fost și înainte de ,,învoire’’. Mă veghează un bec de putere mică ce abia mai pâlpâie, licăre ,,sistematic’’ și incoerent parcă mi-ar face cu ochiul, într-un anume fel ce semnifică șiretenie. Sentimente și gânduri cel puțin ciudate ori plăcute, mă mângâie pe suflet, mă sensibilizează, ori mă zgârie pe creier îmi dau înțepături brutale în inimă și-n creier. Mă macină teama că merg pe un drum fără întoarcere deși nimic nu e grav în ceea ce privește starea mea
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
termopanele pe dinafară și pe interior. În tot acest timp, Marian își fuma liniștit țigara pe balcon. Trăgea cu poftă nebună fumul în plămânii bolnavi! A terminat cea de a doua țigară... A apucat mucul de țigară într-un fel ciudat și la expediat tacticos în afara balconului. Privea către mine, așezându-și fesul de formă conică, semăna cu celebrul personaj de desen animat Oblio. M-a privit, pe sub sprâncenele stufoase, cu subînțeles - ca de fiecare dată, și a pornit lent către
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
cu ceilalți colegi de suferință. La câteva minute distanță de sosirea mea, ușa se deschise brusc, lovindu-se de tamponul din cauciuc poziționat la baza acesteia și țintuit bine în podeaua acoperită cu linoleum albastru. S-a auzit un zgomot ciudat ce s-a oprit relativ instantaneu. În fața mea s-a oprit Cora asistenta de serviciu. Furioasă foc. Cu femeia asta avusesem azi de dimineață o discuție în timp ce mă plimbam liniștit pe ,,bulevard’’ - holul etajului doi. Doar ce intrase în tură
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]