12,352 matches
-
pe stradă și la revoluție, și bătuți de mineri. Și nu mai faceți atâta pe justițiarii, dacă nu aveți amintirile celor judecați, iar povestea aia cu aruncatul pietrei e o chestie la care n-ar fi rău să mai reflectăm. Dragul meu, mereu apare câte un păpușar care ne joacă pe degete, abia acum observ că imaginea asta e, de fapt, extrem de reală. Fiecare dintre noi e o păpușă de cârpă pe care păpușarul și-o îmbracă pe degete și face
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
ca. Cerul negru-rozaliu... Merçi à Benoit Doar pentru că am întâlnit gestul meu în Nemurirea lui Kundera, mi-a trecut prin cap că fluturatul acela al mâinii îmi plăcea și mie la fel de mult ca și lui Agnes sau Laurei. De fapt, dragul meu Gabriel, lasă-mă să-ți spun povestea unui copil crescut în mahalaua Bacăului, lângă cartierul Izvoare, la doi pași de Siretul galben și nisipos care traversează Moldova toată. Tata, proaspăt subofițer, și-a luat nevasta tânără și și-au
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
ele, sunt cu ochii pe tine... N-am să-ți dau eu ție lecții despre ce ordine și disciplină am trăit eu la vremea mea, de-asta am ajuns unde sunt acum, căci întotdeauna mi-a plăcut să ascult cu drag tot ce ne-au învățat în ședințele acelea cetățenești, ar trebui să iei aminte! Să nu mai pierdem timpul, tovarășa Rodicuța, să vedem brigăzile muncitoarelor de la Holdingul de curci.“ „Te mai interesează?“, îl întrebă pe tânărul scorțos din fața ei. Gabriel
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
-i mai fac, de trei ani umblă cu ciorapul ăla roșu și și-l trage dimineața înainte să plece la școală. Nopțile cântă până târziu la vioară și, când îl apucă, începe să urle «Jos comunismul!»“. „Gabriel, hai să mergem, dragule“, încerca ea să-l domolească. „Stai jos, Rodico, când îți spun, ia și mănâncă niște parizer, zi mersi că n-am prins « Nici o masă fără pește!» și la Gambrinus...“ Rodica lăsă ochii în jos, și-i șterse discret, în privirile
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
ani "Monitorul” era un ziar incisiv în care se spuneau lucrurilor pe nume și se spuneau lucruri interesante. Apărea într-o vreme "Monitorul Expres" cu tot felul de articol interesante despre activitatea securității și. a activiștilor pcr. "Noi muncim cu drag și spor - pentru-al țării viitori" suna altă dată un slogan comunist. Noi muncim cu drag și spor - spunem tot felul de prostioare oamenilor le dăm: "cancanuri" și ce vor ei, și toată, lunea este mulțumită. Aceasta este astăzi starea
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
lucruri interesante. Apărea într-o vreme "Monitorul Expres" cu tot felul de articol interesante despre activitatea securității și. a activiștilor pcr. "Noi muncim cu drag și spor - pentru-al țării viitori" suna altă dată un slogan comunist. Noi muncim cu drag și spor - spunem tot felul de prostioare oamenilor le dăm: "cancanuri" și ce vor ei, și toată, lunea este mulțumită. Aceasta este astăzi starea de spirit de la "Monitorul". În alte vremuri activiștii pcr îmi spuneau: "vezi-ți mata de alte
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
scop stabilirea de obligații înrobitoare: Preot: Mateiu Iobagi : Mihai Rovencia Coman Pușcaș Coman Porcar Todor Cânduletz Stanciul Bobeica Ion Boieraș Stanciul Boieraș Toma Benyese cizmar Lupul Benyese Stanciul Iacob Moisin Iacob Stanciul Blende Opre Blende Constantin Dan Sâlca Tăbăcar tăbăcar Dragul Mircior Adam Păduran jude («villicus») Bucur Porcar Oprea Porcar Iuon Mucia Iuon Tarcia Iuon Olar Comșa Tarcia Flore Tarcia Iuon Cânduletz Bucur Udriște Comșa Gravul Popa Bucur Barb Pandre Moisin Coțofan Mistodie Udriște Iuon Novac Coman Grosul Cânde Coțofan Iuon
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
a Înviat!» Și râde-atâta sărbătoare Din chipul lor cel ars de soare! E liniște. Și din altar Cântarea-n stihuri repetate Departe, până-n văi străbate. Și clopotele cântă rar. Ah Doamne! Să le-auzi din vale Cum râd a drag. Cum plâng a jale! (George Coșbuc) În privința stării bisericii românilor transilvăneni în general, către finele evului mediu, aflăm dela acelaș istoric contemporan nouă, Florin Constantiniu, cam cum ședeau lucrurile în spațiul de existență al iobagilor, a locuitorilor satului nostru în
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
pe hârtie când încă mai era printre noi. Iată ce mai aflăm de la acesta: «Scriu cu mâna mea tot ce știu și tot ce am auzit dela oamenii bătrâni că s-au petrecut mai ales înainte de anul 1900; scriu cu drag căci știu cât de mult îmi plăcea să ascult la oamenii bătrâni când se adunau sara, iarna în povești și ne spuneau de pe timpul obăgiei. Și multe lucruri s-au piert dacă nu au rămas scrise ca să păstreze mai bine
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și-nainte și și după ce s-au descoperit îmbunătățiri, așa că după primul război agricultura noastră s-a îmbunătățit foarte mult ajungând ba chiar să i întrecem pe cei de pe Lunca Oltului, bun înțeles nu toți ci unii care lucrau cu drag, ie un proverb că pământul bun și gras face omul leneș, iar pământul rău, sărac îi cere mai multă grijă și muncă și să nu se lase numai ce-i poate aduce iel, ci să-l lucre și să-l
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
tare, ca să se facă auzit : — Da’ de ce să dirijeze Cristi și să nu dirijez EU ? Trebui să repete întrebarea de mai multe ori pînă ce învățătoarea să-l ia în seamă și să-i oprească și pe ceilalți. Ce vrei, dragă ? — Vreau să dirijez și eu. — Ei, poftim !... Învățătoarea aruncă o privire pe geam. În clasă se făcuse liniște. Se întoarse apoi către Dănuț. — Biine, hai, treci în față și dirijează și tu. Dănuț păși mîndru înspre catedră, gîndindu-se că le
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
care nu prevestea nimic bun. De la-nceput, Dănuț o luă tare pe fată. Doar vedea că a venit și cu taică-său !... Fără să stea pe gînduri, Aurora răspunse apăsat că l-a pierdut. Mințea, bine înțe les. „Dă-i, dragă, inelul, că merg la părinții tăi !“ - se oțărîse tatăl. „L-am pierdut, l-am pierdut !“ - o ținea una și bună Aurora. Apoi se îndepărtă, iar cei doi rămaseră cu gurile căscate. Primul care și-a reve nit a fost tatăl
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
la 12 lucra cu toți copiii din cele patru clase, iar de la 12 la 14 rămânea cu elevii care veneau la școală la ora 10. Părinții elevilor îi erau alături când avea de rezolvat probleme gospodărești iar copiii veneau cu drag la școală pentru că învățătoarea lor le vorbea frumos, îi ajuta să înțeleagă și să asimileze ceea ce nu au reușit în anii precedenți de la învățătoarele suplinitoare, care nu stăpâneau meșteșugul didactic, le aducea cărți de povești, îi învăța să cânte și
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
aceste nu dau niciodată loc la restituire.) Pe când citea una din aceste cronice, maestrul îmi făcu într-o zi observațiunea aceasta: De ce subliniezi cuvintele pe al căror efect te bizui? Vreai să deschizi ochii proștilor care te vor citi?... Află, dragul meu, că vorbele de spirit nu sunt pentru proști. Și învață de la mine, că nu e bine, când scrii ceva, să te gândești că scrii pentru proști... E drept c-aveam obiceiul să subliniez cuvintele destinate acelui efect specific pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
în mare parte din partizanii și amicii lui Bădărău. Cucerit de atmosfera cordială a mediului, de franca bună dispoziție a celor ce-l înconjurau, Conu Matei izbucni jovial: Ce băieți de treabă sunteți! Ce buni și ce simpatici! Mai mare dragul să steie cineva de vorbă cu voi... Păcat numai că sunteți cu Bădărău... * Din cauza felului cum se nasc și cum circulă, anecdotele provoacă uneori discuțiuni și controverse cu privire la fondul lor istoric sau la exactitatea faptelor pe care le încorporează în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
tot timpul prin viață. Arta naivă este frumoasă, sinceră, onestă, fără prefăcătorii și cred că cine iubește arta naivă, chiar dacă este doar privitor și nu pictor, nu poate fi rău la suflet, ci este un om cu care ți-e drag să stai de vorbă și pe care nu-l poți uita”. Tematică, tehnici și detalii în arta naivă S-a scris foarte mult despre tematica în arta naivă, se va mai scrie și mai mult, dar poate că totuși e
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
am păcălit tot timpul pe drum. Schimbările vremii După terminarea celor opt clase la școala din cartier, te afli în fața unui prag al vieții. Moment de răscruce în care trebuie să-ți alegi profesia pe care o vei îmbrățișa cu drag, urmând apoi liceul de unde vei învăța tainele ei. Este un moment destul de important în care datorită vârstei optezi pentru o meserie care de foarte multe ori se pierde în negura vremii, nepracticând-o decât o perioadă, datorită unor evenimente surpriză
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
li se întâmplă. Știu doar că trebuie să spună cele mai mari tâmpenii și, neapărat, să vorbească despre iubitul/iubita lor, logodnicul/logodnica lor și despre faptul că vor să se căsătorească. Și maturii vor fi mulțumiți. Ia te uită, dragă, la ce le stă gândul! Zici că sunt oameni mari, nu alta! Și dă-i cu aplauze și râsete, inițiate de animatorii de public din platou, dar sincere la cei care urmăresc de pe canapea, la televizor. Copilul a învățat bine
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
ca ființe umane. (Nu asta ar trebui să facă presa tot timpul?) (2009) Ohtatul poeticesc Ohtatul poeticesc - duios și lăcrămos sau grav și plin de importanța proprie - este încă foarte drag realizatorilor de emisiuni din TVR. Ar mai fi el drag și altora, de la alte posturi, dar acolo spiritul comercial și insensibilitatea patronilor (sensibili doar la audiențe și la bani) ucid orice urmă de poezie. Acum, e adevărat că de ceva vreme ohtatul poeticesc a cam început să fie prigonit și
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
se vede nevoită să reziste avansurilor bogătașului fără scrupule, dar și să facă față atacurilor eternei rivale. Și cu toții - domni și dame - discută aprins despre ce a mai declarat în seara precedentă nu știu ce politician sau blondă de politician. („Ai văzut, dragă, cum a venit cu andrelele în emisiune?“) Totul stă sub semnul lui „Ai văzut aseară?“ - o formulă care nu transmite o informație, ci e un fel de parolă de recunoaștere reciprocă, un fel de cheie care descuie ușile comunicării cu
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
spune și vorba din popor, se duc „de râpă“ sau în zone mlăștinoase și pestilente. Descoperă ProTV deliciile știrilor de la ora cinci, cu babe violate, amante hăcuite și bețivi înjunghiați la cârciuma satului? Se iau toate după ea. Prinde mare drag aceeași televiziune de maneliști? Personajele cu ghiul, lanțuri de aur și cu unghia degetului mic lăsată, șic, să crească inva dează mai toate micile ecrane. Promovează postul lui Adrian Sârbu un oier devenit în urma unor matrapazlâcuri cu terenuri mare afacerist
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
cadou nesperat. De asemenea, voi deveni un telespectator fidel al lui Tănase și Dinescu și promit că, măcar în zilele acestea binecuvântate, nu mă voi mai gândi niciodată la Lolek și Bolek. În cinstea domnului Grigore Leșe, rapsodul atât de drag intelectualilor bucolici, voi face o vizită la garderoba Operetei Române șimi voi închiria de acolo un costum folosit în spectacolul Ana Lugojana. Mă voi îmbrăca cu el și, transformat astfel întrun om de bizuială, voi hori de unul singur întro
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
Excelentă găselniță, trebuie so recunoaștem! Ce făcea tipul: mergea prin piețe, răsturna tarabele amărâților „care comercia li zau produsele în condiții improprii“ (și îi prezenta publicului ca pe niște afaceriști veroși) sau mângâia pe creștet băbuțe nea jutorate. Mai mare dragul să te ia un asemenea personaj sub aripa lui încăpătoare... De la comerțul stradal, Piedone șia extins apoi raza de acțiune. A ajuns chiar și prin unele județe ale țării să se intereseze, de exemplu, de soarta unor sinistrați, victime ale
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
milă că îl părăsise pe Valentin, dar nu regreta. Îl iubea și îl ura. Nu știa cine avea să sufere mai mult, ea sau el? Pentru o clipă rămăsese aplecată ca pe marginea unei prăpăstii uitându-se ca după cineva drag pe care în cădere nu ai cum să-l ajuți. Din ochi îi țâșniră lacrimi fierbinți și sărate, prelingându-se pe obrajii palizi. O dureau toate. Trupul îl simțea mai firav, mai greu, iar pielea îi era mai galbenă ca
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
adiere de primăvară ce-i amintea de ziua când se cunoscuse prima oară cu Valentin la Balul Mărțișorului. Această primăvară părea că jelește odată cu ea despărțirea de locul unde se născuse, unde trăise atâția ani, de tot ce-i fusese drag în anii din urmă. I se păru că ochii i se lărgise de un interes pur feminin. Deși trăsăturile îi erau parcă modelate cu iscusință de o daltă de artist, expresia feței o trăda că era tristă, iar ochii îi
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]