KorAP: Find »[drukola/base=german & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...463 464 465 ...498 >

12,450 matches

Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666

a unui cuvînt dor, cu sensul "durere fizică sau psihică" și cu aceeași origine latină, precum și a cuvîntului saudade, care corespunde semantic aproape în totalitate cu cuvîntul dor românesc 381. De cîteva ori, Blaga raportează acest element lexical (dor) la germanul Sehnsucht, echiva-labil în mare măsură, dar marcat structural de îmbinarea radicalilor verbali sehen "a vedea" și suchen "a dori", "a căuta". Mai întîi, gînditorul român arată că deși dor și Sehnsucht denumesc aceeași stare sufletească, diferă prin "sensul lor intim

Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
semantic acoperit de noțiunile afine "dorul", "jalea", "urîtul"383. După Blaga, niciunul dintre cuvintele care desemnează aceste noțiuni nu este traductibil în altă limbă, ele reprezentînd, prin frecvența mare în poezia populară, embleme incontestabile ale sufletului național. Readus în discuție, germanul Sehnsucht este considerat ca fiind neputincios să realizeze o traducere pentru dor, în care s-a condensat substanța lirică de ultimă expresie a existenței umane desfășurate într-o matcă etnică. În cazul lui dor, Blaga nu face o evaluare de

Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
trebuie, de aceea, să recurgă la neologismul necesar 395. Probleme legate de istoria limbajului filozofic românesc apar în scrierile lui Blaga și atunci cînd discută tipurile de influențe exercitate asupra românilor 396. Gînditorul român este de părere că francezii și germanii au creat două tipuri culturale distincte, marcate de un coeficient etnic ce menține între ele aceeași deosebire, fiindcă, în vreme ce francezul este întotdeauna mai sobru, mai măsurat și mai discret, germanul este mai excesiv, mai particular, mai viu și mai puțin

Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
românilor 396. Gînditorul român este de părere că francezii și germanii au creat două tipuri culturale distincte, marcate de un coeficient etnic ce menține între ele aceeași deosebire, fiindcă, în vreme ce francezul este întotdeauna mai sobru, mai măsurat și mai discret, germanul este mai excesiv, mai particular, mai viu și mai puțin conformist. Din acest motiv, cultura franceză, care își arogă statutul unei demnități universale, se impune altora ca model, ca arhetip ce trebuie luat ca atare, însă cultura germană nu se

Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
asemenea trăsături, influența franceză este preponderent modelatoare, iar cea germană este preponderent catalitică, fiindcă avantajează efortul formativ al elementului influențat. Aflați în situația de a fi debitori Apusului, arată Blaga, românii au resimțit influențele de natură catalitică aproape întotdeauna de la germani, încît, în epoca modernă, ori de cîte ori s-a căutat și s-a cultivat elementul românesc, a existat un contact cu spiritul german. De aceea, crede el, activitatea lui Gh. L a z ă r, format la școala germană

Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
a cultivat elementul românesc, a existat un contact cu spiritul german. De aceea, crede el, activitatea lui Gh. L a z ă r, format la școala germană, ar echivala la români, prin semnalul trezirii conștiinței, cu activitatea lui Fichte la germani. Lazăr intenționa să facă din limba română haina unei culturi majore, inițiind o conștiință filozofică a limbii naționale. Dar, deși hotărîtor, impulsul dat de Lazăr nu a fost suficient de puternic, constată Blaga, pentru a deveni determinant evoluției ulterioare, încît

Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567

după Războiul Rece. Mai întâi, administrația Kohl nu consultat opinia anglo-franceză în chestiunea unificării germane înainte de a face din această politică un obiectiv declarat. În al doilea rând, negocierile cu Uniunea Sovietică și Polonia privind unificarea au avut loc bilateral. Germanii au negociat cu sovieticii în mod independent înainte de a ratifica condițiile acceptate pentru unificare în cadrul "Doi-Plus-Patru". În cazul Poloniei, se pare că Kohl a ezitat să garanteze linia Oder-Neisse ca graniță estică permanentă (Horsley, 1992, pp. 230-232; Muller, 1993, pp.

by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
Goodman, 1993, p. 24) Pornind de la analiza lui Anderson și Goodman, Keohane ș.a. caracterizează preferințele în politica externă germană dintre 1989 și 1991 ca fiind "instituționaliste în mod reflexiv: legăturile sale instituționale erau considerate intrinseci în percepția despre sine a germanilor" (Keohane ș.a., 1993, p. 10; subliniere adăugată; vezi și Katzenstein, 1993, p. 75). Politica externă a Germaniei după 1991 manifestă un tipar de dezvoltare despre care se poate afirma că rămâne în mare parte compatibil cu caracterizarea inițială a preferințelor

by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
sugerează că o abordare mai adecvată este cea potrivit căreia cultura strategică nu a fost o constrângere pasivă asupra decidenților politici germani, ci a impulsionat în mod activ procesul de adaptare a politicii externe. Astfel, imaginea de sine distinctivă a germanilor a dus la un tipar al intervenției, care ar fi putut fi exclus în urma unor calcule orientate mai pronunțat către utilitate (Baumann și Hellmann, 2001, pp. 62-66 și 79). Un tipar similar al schimbării instituționale poate fi identificat în cazul

by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
neconform cu realitatea să descriem relația Germaniei unificate cu Europa în termenii unei continuități absolute. ... [În ansamblu] ceea ce transpare este un tipar amestecat al schimbării și continuității. (Anderson, 1997, pp. 104-105) În mod similar, Tewes recunoaște că oamenii de stat germani încearcă să prevină potențialele tensiuni generate de implicarea lor atât în adâncirea, cât și în lărgirea UE. Acest fapt a ieșit la suprafață în propunerile pentru o Europă cu "geometrie variabilă", în care "precondiția pentru lărgirea către est era un

by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
germane, această situație subliniază ceea ce Bertram numește natura ei "generativă". Din această perspectivă: [...] problema reală pentru puterea germană ... [este] nu cum să fie constrânsă, ci cum să se genereze căi prin care să fie folosită, cum să-i facem pe germani să își considere contribuția drept esențială pentru binele comun, și cum să-i facem să accepte responsabilitatea conducerii ca principală putere din Europa Centrală și de Vest. (Bertram, 1994, pp. 61 și 104-105) Wallace face o observație similară când afirmă

by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
Neorealism and Neoliberalism: The Contemporary Debate, Columbia University Press, New York, pp. 85-115. Baldwin, D.A. (1993) "Neoliberalism, Neorealism and World Polities" în D.A. Baldwin (coord.), Neorealism and Neoliberalism: The Contemporary Debate, Columbia University Press, New York, pp. 3-28. Banchoff, T. (1999) The German Problem Transformed: Institutions, Politics, and Foreign Policy, 1945-1995, University of Michigan Press, Ann Arbor. Baring, A. (1994) "Germany: What Now?" în A. Baring (ccord.) Germany's New Position in Europe, Berg, Oxford, pp. 1-20. Baumann, R. și G. Hellmann (2001

by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
Opening in Japan: Deregulation, Re-regulation and Cross Sectoral Variation" în G. Curtis (coord.) New Perspectives on US-Japan Relations, Japan Centre for International Exchange, New York, pp. 39-81. Bulmer, S.J. (1997) "Shaping the Rules? The Constitutive Politics of the European Union and German Power" în P.J. Katzenstein (coord.) Tamed Power: Germany in Europe, Cornell University Press, Ithaca, NY, pp. 49-79. Bulmer, S.J. și W.E. Paterson (1996) "Germany in the European Union: Gentle Giant or Emergent Leader?", International Affairs 72, 9-32. Bulmer, S.J.

by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
and State Strategies After the Cold War, Columbia University Press, New York, pp. 103-137. Dibb, P. (1995) Towards a New Balance of Power in Asia, Adelphi Paper 295, Brasseys, Londra. Dorff, R.H. (1997) "Normal Actor or Reluctant Power? The Future of German Security Policy", European Security 6, 56-69. Doyle, M. (1983) "Kant, Liberal Legacies and Foreign Affairs" (părțile I și II), Philosophy and Public Affairs 12, 205-235 și 323-353. Drake, G.C. (1997) "German Security and Central Europe", European Security 6, 72-85. Drifte

by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
1997) "Normal Actor or Reluctant Power? The Future of German Security Policy", European Security 6, 56-69. Doyle, M. (1983) "Kant, Liberal Legacies and Foreign Affairs" (părțile I și II), Philosophy and Public Affairs 12, 205-235 și 323-353. Drake, G.C. (1997) "German Security and Central Europe", European Security 6, 72-85. Drifte, R. (2000) Japan's Quest for a Permanent Security Council Seat: A, Matter of Pride or Justice? Macmillan, Basingstoke. Drifte, R. (2003) Japan's Security Relations with China Since 1989: From

by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
Routledge, Londra. Drysdale, P. (2002) "Beyond East Asia's Economic Crisis: Development Paradise Lost" în T. Inoguchi (coord.) Japan's Asian Policy: Revival and Response, Palgrave, Basingstoke, pp. 55-80. Duffield, J. (1999) World Power Forsaken: Political Culture, International Institutions, and German Security Policy After Unification, University Press, Stanford CA. Elman, C. (1996a) "Horses for Courses: Why Not Neorealist Theories of Foreign Policy?" Security Studies 6, 7-53. Elman, C. (1996B) "Cause, Effect, and Consistency: A Response to Kenneth Waltz", Security Studies 6

by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
CA, pp. 257-288. Gill, B. și J. Reilly (2000) "Sovereignty, Intervention and Peacekeeping: The View from Beijing", Survival 42, 41-59. Gillessen, G. (1994) "Germany's Position in the Centre of Europe: The Significance of Germany's Position and Misunderstandings about German Interests" în A. Baring (coord.) Germany's New Position in the Centre of Europe, Berg, Oxford, pp. 21-34. Gilpin, R. (1991) "Where Does Japan Fit In?" Millennium 18, 329-342. Gilpin, R. (2003) "Sources of American-Japanese Economic Conflict" în G. John

by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
Japan Fit In?" Millennium 18, 329-342. Gilpin, R. (2003) "Sources of American-Japanese Economic Conflict" în G. John Ikenberry și M. Mastanduno (coord.) International Relations Theory and the Asia Pacific, Columbia University Press, New York, pp. 273-298. Glees, A. (1996) Reinventing Germany: German Political Development Since 1945, Berg, Oxford. Godement, F. (1997) "Does China Have an Arms Control Policy?" în D.S.G. Goodman și G. Segal (coord.) China Rising: Nationalism and Interdependence, Routledge, Londra, pp. 90-106. Godwin, P.H. (1996) "From Continent to Periphery: PLA

by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
Japan Centre for International Exchange, New York, pp. 82-129. Hook, G., J. Gilson, C. Hughes și H. Dobson (2001) Japan's International Relations: Politics, Economics and Security, Routledge, Londra. Horsley, W. (1992) "United Germany's Seven Cardinal Sins: A Critique of German Foreign Policy", Millennium, pp. 21, 225-241. Hughes, C. (1996a) "Japan's Subregional Security and Defence Linkages with ASEANs, South Korea and China in the 1990s", The Pacific Review, pp. 9, 229-250. Hughes, C. (1996b) "The North Korean Nuclear Crisis and

by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
The North Korean Nuclear Crisis and Japanese Security", Survival, pp. 38, 79-103. Huntley, W.L. (1996) "Kant's Third Image: Systemic Sources of the Liberal Peace", International Studies Quarterly, pp. 40, 45-76. Hyde-Price, A. (1996) ""Of Dragons and Snakes": Contemporary German Security Policy" în G. Smith, W.E. Paterson și S. Padgett (coord.) Developments in German Politics, Macmillan, Londra, pp. 173-193. Hyde-Price, A. (2001) Germany and European Order: Enlarging NATO and the EU, Manchester University Press, Manchester. Ienaga, S. (1993) "The

by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
1996) "Kant's Third Image: Systemic Sources of the Liberal Peace", International Studies Quarterly, pp. 40, 45-76. Hyde-Price, A. (1996) ""Of Dragons and Snakes": Contemporary German Security Policy" în G. Smith, W.E. Paterson și S. Padgett (coord.) Developments in German Politics, Macmillan, Londra, pp. 173-193. Hyde-Price, A. (2001) Germany and European Order: Enlarging NATO and the EU, Manchester University Press, Manchester. Ienaga, S. (1993) "The Glorification of War in Japanese Education", International Security, pp. 18, 113-133. Ikenberry, J. și C.

by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
Trilateral Relationship, Japan Centre for International Exchange, New York, pp. 21-36. Joffe, E. (1997) "How Much Does the PLA Make Foreign Policy?" în D.S.G. Goodman și G. Segal (coord.) China Rising: Nationalism and Interdependence, Routledge, Londra, pp. 53-70. Joffe, J. (1994) "German Grand Strategy After the Cold War" în A. Baring (coord.) Germany's New Position in the Centre of Europe, Berg, Oxford, pp. 79-89. Johnson, C. (2002) Blowback: The Costs and Consequences of American Empire, Time Warner, Londra. Johnson, C. și

by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
coord.) (1999) Unipolar Politics: Realism and State Strategies After the Cold War, Columbia University Press, New York. Karmel, S.M. (2000) China and the People's Liberation Army: Great Power or Struggling Developmental State, Macmillan, Basingstoke. Katzenstein, P.J. (1993) "Taming of Power: German Unification, 1989-90" în M. Woo-Cumings și M. Loriaux (coord.) Past as Prelude: History in the Making of a New World Order, Westview Press, Oxford, pp. 59-82. Katzenstein, P.J. (1997) "Germany and Mitteleuropa" în P.J. Katzenstein (coord.) Mitteleuropa: Between Europe and

by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
C. (1993) "The Unipolar Illusion: Why New Great Powers Will Rise", International Security, pp. 17, 5-51. Layne, C. (1996) "Less is More: Minimal Realism in East Asia", The National Interest, pp. 43, 64-77. Le Gloannec, A.M. (1993) "The Implications of German Unification for Western Europe" în P. Stares (coord.) The New Germany and the New Europe, Brookings, Washington DC, pp. 251-278. Lefebre, S. și B. Lombardi (1996) "Germany and Peace Enforcement: Participating in IFOR", European Security, pp. 5, 564-587. Lehmann, J.P.

by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
China with International Order", Pacific Review, pp. 10, 466-479. Maull, H.W. (2000) "Germany and the Use of Force: Still a Civilian Power?", Survival, pp. 42, 56-80. Mayer, H. (1997) "Early at the Beach and Claiming Territory: The Evolution of German Ideas on a New European Order", International Affairs, pp. 73, 724-737. Mearsheimer, J.J. (1990) "Back to the Future: Instability in Europe After the Cold War", International Security, pp. 15, 5-56. Mearsheimer, J.J. (2001) The Tragedy of Great Power Politics, W

by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]