12,265 matches
-
(n. 960, Constantinopol - d. 15 iunie 991) (în limba greacă: Θεοφανώ Σκλήραινα, "Theophano Skleraina") (variante ale numelui: Theophania, Theophana sau ) a fost soția împăratului Otto al II-lea. La un moment dat, împăratul Otto I "cel Mare" a solicitat Imperiului Bizantin o prințesă pentru a o căsători cu fiul său
Theophanu () [Corola-website/Science/324710_a_326039]
-
care a produs-o atunci când "a folosit o furcă cu doi dinți de aur pentru a-și duce mâncarea la gură", în loc de a folosi mâinile. Teologul Petru Damiani chiar afirmă implicarea ei într-o aventură cu Ioan Filagathos, un călugăr grec care a fost pentru scurtă vreme antipapă, ca antipapa Ioan al XVI-lea. Împăratul Otto al II-lea a murit pe neașteptate la 7 decembrie 983 și a fost înmormântat la Roma. De Crăciunul acelui an, Theofano a obținut încoronarea
Theophanu () [Corola-website/Science/324710_a_326039]
-
II-lea Bulgaroctonul. Adeseori, observațiile sale s-au baza pe propria experiență ca martor ocular al evenimentelor. Stilul său de descrie a fost catalogat drept "clasic", întrucât autorul a utilizat un stil care amintește de Homer și de alți istorici greci, precum Agathias. Leon este cunoscut în special pentru descrierea oferită, din perspectiva martorului ocular, a cneazului Sviatoslav I al Kievului, care invadase Bulgaria în 969 și a luptat împotriva forțelor imperiale bizantine.
Leon Diaconul () [Corola-website/Science/324780_a_326109]
-
, în limba greacă Ορλωφικά , (cunoscută și ca A doua revoltă peloponeziacă sau Revolta maritimă este o precursoare a Războiului de Independență al Greciei și este numele sub care este cunoscută ridicarea la luptă a grecilor din Peloponez împotriva Imperiul Otoman din 1770. Rebeliunea
Revolta Orlov () [Corola-website/Science/325992_a_327321]
-
din 1714-1718, Imperiul Otoman a recucerit regiunile din Peloponez controlate temporar de Republica Veneția. Reîntoarcerea turcilor în Peolponez a accelerat dezintegrarea sistemului feudelor militare care existase până atunci în regiune. În Peloponez a apărut o nouă clasă a marilor proprietari greci. Produsele agricole grecești (cereale, bumbac, tutun, mătase, ceară de albine, blănuri și altele) se bucurau de o apreciere de durată și o cerere crescută în țările Europei Occidentale. Dezvoltarea comerțului a dus la dezvoltarea unei serii de porturi maritime ale
Revolta Orlov () [Corola-website/Science/325992_a_327321]
-
maritime ale Greciei Otomane: Messolonghi, Galaxidi, Salonic, sau Ioannina ]]).. În același timp, grecii au început să câștige poziții dominante în comerțul interior și în trasporturi în Macedonia, Epir, Tesalia și pe coasta de vest a Greciei centrale. Competiția dintre negustorii greci și cei străini a crescut neîncetat în condiții neavantoajoase pentru cei locali, în principal datorită sistemului „capitulațiilor”. Dacă pentru pentru cetățenii străini taxele vamale fuseseră stabilite la 3%, pentru supușii otomani acestea erau de 5%. Mai mult chiar, dacă negustorii
Revolta Orlov () [Corola-website/Science/325992_a_327321]
-
de 5%. Mai mult chiar, dacă negustorii străini plăteau aceste taxe doar la introducerea în țară a mărfurilor, rezidenții otomani erau obligați să plătească taxe similare celor vamale de fiecare dată când mărfurile lor intrau într-un port turcesc. Negustorii greci care au făcut vizite de afaceri în vestul Europei au remarcat diferențele mari care existau între țările dintre această regiune și Imperiul Otoman - practic, supușilor sultanului nu li se garanta și apăra în niciun fel proprietatea. Nu în cele din
Revolta Orlov () [Corola-website/Science/325992_a_327321]
-
a locuitorilor Greciei, în special a celor din Peninsula Mani, în cazul unui conflict ruso-otoman Материалы для истории русского флота. Т. XI, Спб., 1886, с. 331.</ref>. În timp ce se deplasau spre Grecia, cei doi au întâlnit în Italia pe negustorul grec din insula Cefalonia, Iannis Palatino. Cei doi i-au arătat grecului un document în limba greacă, care purta semnătura împărătesei, în care se afirma că sunt trimiși pentru a se informa despre suferințele dreptcredincioșilor greci, aflați sub jugul păgân și
Revolta Orlov () [Corola-website/Science/325992_a_327321]
-
для истории русского флота. Т. XI, Спб., 1886, с. 331.</ref>. În timp ce se deplasau spre Grecia, cei doi au întâlnit în Italia pe negustorul grec din insula Cefalonia, Iannis Palatino. Cei doi i-au arătat grecului un document în limba greacă, care purta semnătura împărătesei, în care se afirma că sunt trimiși pentru a se informa despre suferințele dreptcredincioșilor greci, aflați sub jugul păgân și despre dorința lor de libertate». Cei trei și-au continuat drumul împreună pe mare. În timpul călătoriei
Revolta Orlov () [Corola-website/Science/325992_a_327321]
-
întâlnit în Italia pe negustorul grec din insula Cefalonia, Iannis Palatino. Cei doi i-au arătat grecului un document în limba greacă, care purta semnătura împărătesei, în care se afirma că sunt trimiși pentru a se informa despre suferințele dreptcredincioșilor greci, aflați sub jugul păgân și despre dorința lor de libertate». Cei trei și-au continuat drumul împreună pe mare. În timpul călătoriei, cei trei au scăpat cu greu din mâinile piraților libieni, fiind salvați de prezența de spirit a lui Palatino
Revolta Orlov () [Corola-website/Science/325992_a_327321]
-
unul a părăsit Italia în scurtă vreme după ce a ajuns aici, fiind regăsit după scurt timp în Muntenegru, unde a încercat să organizeze grupuri militare care să sprijine operațiunile rușilor în Mediterana. Odată ajuns în Italia în mijlocul comunităților de emigranți greci, Alexei Orlov a exagerat posibilitățile și forța grecilor în viitoarea luptă împotriva otomanilor. El avea să scrie fratelui său Grigori că îi este ușor să-i mobilizeze pe greci în lupta împotriva turcilor și că elenii se dovedesc aliați credincioși
Revolta Orlov () [Corola-website/Science/325992_a_327321]
-
viitoare ale legiunii, populația musulmană fiind foarte hotărâtă să se apere după evenimentele de la Mistra Pe 9 aprilie, în regiunea orașului Tripolitza din Arcadia un grup format din aproximativ 600 de ruși și mai mult de 7.000 de insuregenți greci au fost înfrânți de o mare unitate otomană. Pierderile suferite de aliații greco-ruși s-au ridicat la aproximativ 2.000 de luptători. Insurgenții au fost obligați să se retragă spre Mistra , dar au fost obligați să părăsească la scurtă vreme
Revolta Orlov () [Corola-website/Science/325992_a_327321]
-
folosit ca bază de acțiune pentru flota rusă. El a ales orașul-port fortificat Koroni. Pe 1 martie, cei 587 de soldați ruși sub comanda lui Fiodor Orlov au fost debarcați în apropierea portului, lor alăturându-se 2.000 de voluntari greci. Sub acoperirea artileriei navale, grecii și rușii au început lucrările genistice pentru asediu. Rușii și grecii nu dispuneau de suficient de mulți soldați și artilerie de asediu pentru luarea cu asalt a fortificațiilor și au ales să sape galerii sub
Revolta Orlov () [Corola-website/Science/325992_a_327321]
-
A. Ulianițki a scris că grecii au fost defapt doar niște unelete pentru Ecaterina a II-a în această expediție, care a fost mai degrabă a fost mai degrabă rodul pasiunii decât al judecății militare. Pe de altă parte, istoricii greci resping explicațiile lui Orlov. Ei cred că expediția din Peloponez a fost defapt o diversiune în războiul ruso-turc, în care grecii au plătit cu sânge o operațiune prost planificată și fără sorți de izbândă. În același timp, tot ei apreciază
Revolta Orlov () [Corola-website/Science/325992_a_327321]
-
de artilerie originar din Macedonia. El este cel care împreună cu frații Orlov a conceput un plan optimistis al rebeliunii din Peloponez, pentru sprijinirea operațiunilor militare ruse antiotomane din 1769.. După cum spune Douglas Dakin, Papazolis a fost mai degrabă un patriot grec, dacât un agent al serviciilor secrete țariste. Pentru a obține aprobarea împărătesei, el a a asigurat-o pe Ecaterina ce faptul că manioții sunt gata de luptă. Liderii greci ar fi declarat că nu sunt pregătiți să ducă lupte în afara
Revolta Orlov () [Corola-website/Science/325992_a_327321]
-
După cum spune Douglas Dakin, Papazolis a fost mai degrabă un patriot grec, dacât un agent al serviciilor secrete țariste. Pentru a obține aprobarea împărătesei, el a a asigurat-o pe Ecaterina ce faptul că manioții sunt gata de luptă. Liderii greci ar fi declarat că nu sunt pregătiți să ducă lupte în afara zonei muntoase, dar Papazolis a falsificat scrisoarea și semnăturile acestora. Acesta a fost motivul pentru care grecii, după sosirea vaselor ruse în apele teritoriale ale Peloponezului, nu au putut
Revolta Orlov () [Corola-website/Science/325992_a_327321]
-
biserică creștină care a fost clădită pe ruinele unei biserici din secolul al V-lea. În 1968 a fost descoperit dușumeaua acoperită de un mozaic din biserica antică, acesta fiind împodobit cu cruci și cu motive geometrice. și purtând inscripția greacă: (în traducere liberă) „Prin puterea Domnului, cu ajutorul lui Iisus și prin bunăvoia Sfântului Duh, s-a facut această lucrare și a fost săvârșit mozaicul sub auspiciile episcopului Grigorios”. S-au păstrat și un număr de case din perioada otomană, între
Araba, Galileea () [Corola-website/Science/326046_a_327375]
-
(în greacă: Ζήνων ὁ Κιτιεύς, "Zēnōn ho Kitiéŭs"; cca. 334 î.Hr. - cca. 262 î.Hr.) a fost un filozof antic de limbă greacă, originar din Kition, Fenicia. Este considerat fondatorul stoicismului, curent filozofic ale cărui precepte le-a răspândit în Atena în jurul anului 300 î.Hr. A fost comerciant, ca și tatăl său, dar a devenit filozof în timpul unei călătorii prin Attica. Aici ajunge
Zenon din Kition () [Corola-website/Science/326076_a_327405]
-
o pedeapsă cu închisoarea. Guvernul otoman i-a revocat lui Schliemann permisiunea de a săpa și l-a dat în judecată pentru a obține partea sa din comoară. Schliemann a continuat săpăturile la Micene. Acolo, cu toate acestea, Societatea Arheologică Greacă a trimis un agent pentru a-i monitoriza săpăturile. Mai târziu, Schliemann a cedat guvernului Imperiului Otoman unele comori în schimbul permisiunii de a săpa din nou la Troia. Acestea se află astăzi în Muzeul de Arheologie din Istanbul. Restul comorii
Comoara lui Priam () [Corola-website/Science/326095_a_327424]
-
celebru, și sub patronajul lui Coke, Williams a fost educat la Charterhouse și de asemenea la Colegiul Pembroke, Cambridge ( B.A., 1627). El părea să fi avut un dar pentru limbi, și a dobândit timpuriu familiarizare cu limba Latină, Ebraică, Greacă, Olandeză și Franceză. Ani mai târziu el a dat lecții în olandeză lui John Milton în schimbul lecțiilor de reîmprospătare în ebraică. Deși a luat ordurile sacre în Biserica Anglicană, el a devenit un puritan la Cambridge, pierzând orice șansă la
Roger Williams () [Corola-website/Science/326083_a_327412]
-
fost un filolog român. A urmat școala primară la Storojineț, gimnaziul la Cernăuți și liceul la Beiuș, unde a obținut și bacalaureatul. Studiile universitare le-a făcut în Austria, la Viena și Graz, unde și-a luat licența în filologie greacă și latină. În 1872, s-a căsătorit cu poeta Matilda Cugler, dar au divorțat după scurt timp. În 1873 a venit la Iași unde a fost numit profesor de limba greacă și latină la Liceul Național, unde a devenit, peste
Vasile Burlă () [Corola-website/Science/326114_a_327443]
-
și Graz, unde și-a luat licența în filologie greacă și latină. În 1872, s-a căsătorit cu poeta Matilda Cugler, dar au divorțat după scurt timp. În 1873 a venit la Iași unde a fost numit profesor de limba greacă și latină la Liceul Național, unde a devenit, peste ani, director. Între 1880 și 1890 a fost profesor la Institutul liceal de domnișoare Humpel, iar din 1898 la 1901 profesor de latină și greacă la Liceul Internat. Timp de un
Vasile Burlă () [Corola-website/Science/326114_a_327443]
-
Klefți (în limba greacă: κλέφτης, pl. κλέφτες - "kleftis", "kleftes", cuvânt care însemna la origini „brigand”) erau insurgenți antiotomani din regiunile muntoase și rurale ale Greciei Otomane. Ei erau descendenții grecilor care se retrăseseeră în munți în timpul secolului al XV-lea pentru ca să scape de opresiunea
Kleft () [Corola-website/Science/326138_a_327467]
-
cucerite de otomani au fost împărțite din punct de vedere administrativ în pașalâcuri (provincii). Pe teritoriul Greciei de astăzi au fost formate două pașalâcuri - Moreea și Rumelia, ale căror terenuri erau împărțite în ferme (în limba turcă "çiftlik", în limba greacă "τσιφλίκι", "tsifliki"). Toți militarii eleni, indiferent dacă au fost membri ai trupelor regulate bizantine, milițiilor locale sau unităților de mercenari, au fost obligați să se alăture armatei otomane ca ieniceri, să se angajeze ca soldați privați pe lângă notabilitățile otomane sau
Kleft () [Corola-website/Science/326138_a_327467]
-
atât în formă de capră cât și sub formă falică Despre acest tip de cult se spune uneori că a provenit din capabilitatea sporită a țapului de a face sex: un țap este capabil să fertilizeze 150 de femele. Zeul grec Pan este descris ca având caracteristici de țap, cum ar fi copite, coarne și o barbă. Împreună cu Pan, țapul (sau taurul) era strâns legat de Dionis în epoca romană. Pentru a-l onora pe Dionis, uneori romanii tăiau o capră
Zoolatrie () [Corola-website/Science/326168_a_327497]