11,975 matches
-
Zar Tun Soția lui Sitt Thwe Aung, d.n. 14.4.1978 J9e Sitt Thaing Aung, alias Sit Taing Aung Fiul lui Aung Phone, d.n. 13.11.1971 J10a Gen. de divizie (în retragere) Nyunt Țin Fost ministru al agriculturii și irigațiilor, la pensie din septembrie 2004 J10b Khin Myo Oo Soția gen. de divizie (în retragere) Nyunt Țin J10c Kyaw Myo Nyunt Fiul gen. de divizie (în retragere) Nyunt Țin J10d Thu Thu Ei Han Fiica gen. de divizie (în retragere
32006R0817-ro () [Corola-website/Law/295293_a_296622]
-
normele metodologice se stabilesc codurile NC corespunzătoare acestor bunuri; ... f) serviciile de restaurant și de catering, cu excepția băuturilor alcoolice, altele decât berea care se încadrează la codul NC 22 03 00 10. ... g) livrarea apei potabile și a apei pentru irigații în agricultură. ... ---------- Lit. g) a alin. (2) al art. 291 a fost introdusă de pct. 36 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 50 din 27 octombrie 2015 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 817 din 3 noiembrie 2015. h
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277848_a_279177]
-
sunt conforme cu definiția hectarului eligibil prevăzută la alin. (1) pe tot parcursul anului calendaristic, cu excepția cazurilor de forță majoră sau a unor circumstanțe excepționale. ... (3) Suprafețele coronamentelor și ale taluzurilor digurilor de apărare împotriva inundațiilor și ale canalelor de irigații și desecare, precum și taluzurile și zonele de protecție ale căilor de comunicații nu sunt considerate suprafețe agricole. ... (4) În cazul pajiștilor permanente care conțin elemente disparate neeligibile, precum elemente de peisaj și arbori, începând cu anul de cerere 2018 hectarul
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 3 din 18 martie 2015(*actualizată*) pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276982_a_278311]
-
art. I din LEGEA nr. 317 din 13 octombrie 2009 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 708 din 21 octombrie 2009. Articolul 9^1 (1) Pentru derivațiile naturale sau artificiale ale unui curs de apă, reprezentate de brațe secundare, canale de irigații ori tranzitare, autorizația de pescuit revine titularului de autorizație pentru cursul principal de apă. ... (2) În cazul în care o apă în regim neamenajat își schimbă albia ca urmare a unor evenimente naturale sau devieri artificiale, beneficiarii autorizației inițiale de
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 23 din 5 martie 2008(*actualizată*) privind pescuitul şi acvacultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272282_a_273611]
-
21 octombrie 2009. d) distrugerea, degradarea sau micșorarea din culpă a zonelor de protecție perimetrală a amenajărilor piscicole, dacă nu constituie infracțiune potrivit legii penale; e) neinstalarea sau distrugerea dispozitivelor care împiedică intrarea peștilor în sistemele de alimentare cu apă, irigații, precum și în instalațiile hidroenergetice, dacă nu constituie infracțiune potrivit legii penale; ... f) neluarea măsurilor pentru curățarea zonelor de pescuit și pentru protejarea și salvarea resurselor acvatice vii la construcția sau golirea lacurilor de acumulare; ... g) neasigurarea debitului de apă necesar
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 23 din 5 martie 2008(*actualizată*) privind pescuitul şi acvacultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272282_a_273611]
-
chiar și în anii cu îngheț pe timpul verii. Majoritatea terenurilor arabile sunt fie păduri defrișate, fie mlaștini asanate, iar solul necesită de regulă tratamente și ani de cultivare pentru a neutraliza aciditatea în exces și pentru a-l face fertil. Irigațiile nu sunt în general necesare, dar este nevoie uneori de sisteme de drenaj pentru a îndepărta apa în exces. Agricultura Finlandei este una eficientă în comparație cu alte țări europene. Pădurile joacă un rol important în economia națională, Finlanda fiind unul dintre
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
acestora pe tot timpul anului. Anual se înregistrează un maxim în lunile mai-iunie și un minim în lunile iulie-august, perioadă în care cerul este predominant senin, ceea ce favorizează arșița și seceta, pentru a cărei combatere se folosesc pe scară largă irigațiile. Stratul de zăpadă persistă mai puțin datorită încălzirilor ce se produc în timpul iernii; în medie zăpada începe să se topească la începutul lunii martie. Numărul anual de zile cu strat de zăpadă oscilează în jurul cifrei de 30. În timpul sezonului rece
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
acvifere freatice cu debite importante apar în depozitele grosiere din lunca și terasa Călărași. Este de reținut faptul că relieful actual din luncă a suferit modificări profunde datorită intervenției antropice: îndiguire în mai multe etape, desecări, realizarea de canale de irigații, a canalului navigabil ce deservește S.C.TENARIS - DONASID S.A., rectificarea zonei Gura Borcei, amenajarea lacului de agrement de la gura de vărsare a Jirlăului, etc. O altă sursă naturală a municipiului Călărași o reprezintă apele de suprafață. „Fluviul Dunărea” mărginește la
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
mărime demografică. Are în jur de 800 locuitori, toți de etnie română și religie ortodoxă. Localitatea este situată în apropierea confluenței a două pâraie: Cochirleanca și Măslina. Chiar pe locul confluenței a fost construit un iaz, folosit pentru piscicultură și irigații, cu adâncimea maximă de 2 metri. Roșioru este un sat adunat, cu vatra la altitudini ce variază între 70 și 78 metri. Satul s-a înființat în preajma anului 1884, prin împroprietărirea "însurățeilor" conform legii din 1879. Numele satului a fost
Roșioru, Buzău () [Corola-website/Science/301036_a_302365]
-
de circa 1 km. Spre sud de comuna Jegălia, la aproape un kilometru depărtare curge Brațul Borcea, braț al Dunării (între Borcea și Dunărea Veche, celălalt braț, se află Balta Ialomiței). Între Jegălia și Iezeru se află un canal de irigații săpat artificial și care este alimentat din Brațul Borcea, iar între partea sudică a comunei și Brațul Borcea sunt mlaștini și izlaz, iar în partea nordică sunt terenuri arabile (Bărăganul). La vest se află comuna Unirea (fosta Șocariciu), iar la
Comuna Jegălia, Călărași () [Corola-website/Science/301117_a_302446]
-
Singurul obiectiv din comuna Ileana inclus în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monument de interes local este crucea de piatră din secolul al XIX-lea, aflată la 1,2 km sud de satul Arțari, lângă o stație de irigații, la 200 m de drumul către Ileana. Ea este clasificată ca monument funeral sau memorial.
Comuna Ileana, Călărași () [Corola-website/Science/301116_a_302445]
-
în fiecare an un spijin neclintit și generos în activitățile investiționale ale Parohiei Plevna, poate și prin prisma faptului că sediul Societății Agricole Plevna este chiar în conacul ctitorilor bisericii din Valea Rusului. În anii 70, construirea Sistemului Național de Irigații, în faza a doua tehnologică (faza I, primitivă - rețea de canale din care se alimentau motopompele; faza a II-a, evoluată - canale magistrale, stații de pompare și conducte subterane de transport, prevăzute la suprafață cu hidranți) a permis amplasarea în
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
pânzei freatice mai aproape de suprafață. Aceste mlaștini au o vegetație specifică având o influență bioclimatica sesizabila asupra luncii.Începand din 1991 și până în 1992 la început din cauza ploilor dar mai apoi din cauza acțiunilor antropice, cănd locuitorii au distrus sistemul de irigație de aproape de Călmățui furând dalele din ciment s-a creat o baltă cu o suprafață de 40-60 hectare unde s-a instalat o vegetație și fauna hidrofila. În ceea ce privește fenomenul de «remmu » care făcea ravagii în sectorul comun al luncii B
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
34 de hectare. În localitate s-au făcut anumite îmbunătățiri funciare prin plantarea dunelor de nisip cu culturi viti-pomicole și salcâm. în Baltă s-au făcut lucrări de regularizare ale albiilor minore apoi lucrări de îndiguiri, odată cu crearea sistemului de irigații cea mai mare parte a terenurilor agricole au putut fi irigate; din păcate după 1990 prin distrugere s-au diminuat, mai mult stricăciunile au făcut o zonă de mlaștină de 40-70 de hectare. Până în 1949 au existat numai terenuri particulare
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
răsărit a țării, în imediata apropiere a fostelor bălți ale Dunării, care astăzi sunt indicate de fostele albii ale Jepcilor și lacurilor Porcul, Căținul lui Pun, Căținul cu cruce, Japșa lui Geoglovan, Râzea etc, care nu mai acumulează apa în urma irigațiilor făcute cu concursul locuitorilor din întreg raionul în anul 1949. Prin comună trece șoseaua județeană DJ212, care o leagă spre sud de Mihail Kogălniceanu (unde se termină în DN2A) și spre nord în județul Brăila de Berteștii de Jos, Gropeni
Comuna Gura Ialomiței, Ialomița () [Corola-website/Science/301241_a_302570]
-
Sud-Vest un vânt cald care topește zăpezile și Băltărețul care sufla din direcția S-SE numai primăvară. Principala apă care trece prin comună este râul Siret de la Nord la Sud pe o distanță de 4 km. A fost folosit pentru irigații. În anii bogați în precipitații revarsă inundând circa 400-500 ha teren și chiar locuințele din partea de jos a satului Mogoșești. Vegetația în aparență o vegetație de silvostepa în realitate vegetația naturală este o vegetație foarte variată de cea de lunca
Comuna Mogoșești-Siret, Iași () [Corola-website/Science/301294_a_302623]
-
sau Mircea cel Bătrân). S-au construit cu acest prilej diguri de protecție. Realizarea acestor lucrări a presupus investiții de 120 de milioane de lei (echivalentul a 15 milioane de dolari) , fiind amenajate 13 lucrări hidrotehnice complexe (apărare contra inundațiilor, irigații, piscicultură, alimentări cu apă industrială). Planurile au fost coordonate de botanistul ieșean Mandache Leocov, fostul director al Grădinii Botanice din Iași. În anii '80 ai secolului al XX-lea, specialiștii Ministerului Mediului au elaborat un proiect de transformare a Bahluiului
Râul Bahlui () [Corola-website/Science/301431_a_302760]
-
erau utilizate pentru irigarea unei suprafețe de circa 2075 hc, formate în principal din orezarii și culturi legumicole. În acest scop, a fost creat un întreg sistem de stații de pompare pe Canalul Bega. Aceste stații, pe lângă utilizarea lor în irigații, sunt folosite și în caz de inundații pentru a prelua apă din Bega și a o conduce pe câmpuri, reducând astfel viiturile. Un alt scop pentru care au fost create stațiile de pompare, este acelaș al desecării. Se știe că
Canalul Bega () [Corola-website/Science/301438_a_302767]
-
sunt văzute prima dată. Exemple sunt: grindina, zăpada, ceața, roua sau chiciura. Un fenomen conex este curcubeul, întâlnit atunci cand lumina se refractă prin particulele de apă din atmosferă. Apa de la suprafața globului joacă roluri importante în evoluția umană; râurile și irigațiile asigură aportul de apă pentru agricultură, sunt suport pentru transportul maritim sau fluvial, fie comercial sau de agrement. O apă cu insuficienți nutrienți se numește oligotrofă. Scurgerea apei pe suprafața terestră este mecanismul prin care eroziunea sculptează mediul natural, duce
Apă () [Corola-website/Science/300231_a_301560]
-
variațiile sistolo-diastolice ale impedanței electrice ale unui segment al organismului (sincrone cu variațiile de volum ale segmentului respectiv) la trecerea prin țesut a unui curent electric alternativ. Conductibilitatea electrică crește odată cu umplerea ritmica a vaselor sanguine și scade cu reducerea irigației segmentului explorat. Pletismografia prin impedanța electrică se bazează pe măsurarea într-un teritoriu oarecare a variațiilor de conductibilitate electrică produse sincron cu undă pulsului, la injectarea unui curent electric alternativ de înaltă frecvență și intensitate mică - max. 2.5mA (inofensiv
PLETISMOGRAF DE IMPEDANTA ELECTRICA. by Focsanianu George-Virgil () [Corola-other/Science/84383_a_85708]
-
sau Marea Albastră. În trecut era unul dintre cele mai mari lacuri din lume, cu o mărime de circa 68000 km, a scăzut continuu începând cu anii 1960, după ce râurile care o alimentau au fost deturnate de proiectele sovietice de irigație. În 2007, marea a ajuns la 10% din mărimea sa inițială, fiind divizat în patru lacuri - Aralul Mic (de Nord), bazinele estic și vestic din fostul lac Aralul Mare (de Sud), și un lac mai mic între Aralul de Nord
Marea Aral () [Corola-website/Science/300747_a_302076]
-
de câmp, popândău, hârciog. Trei cursuri de apă brăzdează teritoriul comunei: Cochirleanca și afluenții săi, Măslina și Slatina. La Roșioru se află un iaz, construit de oameni prin stăvilirea și îndiguirea apelor râului Cochirleanca. Iazul este folosit pentru pescuit și irigații Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cochirleanca se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,86%). Pentru 3,91% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută
Comuna Cochirleanca, Buzău () [Corola-website/Science/300805_a_302134]
-
eliminarea excesului de umiditate apărut primăvara după topirea zăpezilor sau după ploi în timpul verii . Apele pedofreatice influențează rețeaua hidrologică și sunt folosite de localnici prin săparea de fântâni și amenajarea unor puțuri, iar apa din Acumularea Cătămărăști este folosită la irigații. Apele subterane sunt localizate în depozitele argiloase sarmațiene, cu intercalații nisipoase și orizonturi grezoase. Se întâlnesc numeroase pâraie cu regim torențial ce se varsă în pâraiele Dresleuca și Sitna. Alimentarea acestora este de tip pluvio - nival, repartiția scurgerii oscilând foarte
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
de precipitații scade în timp ce temperatura rămâne destul de mare ; - factorul minim în creșterea și dezvoltarea plantelor este deficitul de apă din a doua jumătate a verii, din care cauză în această perioadă se recomandă completarea necesarului de apă prin lucrări de irigații . În cadrul teritoriului administrativ Mihai Eminescu se pot deosebi următoarele tipuri de microclimat, determinate de relief, expoziție, orientarea acestora față de vânturile dominante : Microclimatul de platou - se întâlnește pe forme de teren plan exceptând șesurile aluviale și este identic cu climatul general
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
accentuată a solurilor. În cazul pășunilor, pășunatul excesiv pe terenurile în pantă a provocat modificarea profilului de sol și a proprietăților fizice în orizontul superior prin eroziune și tasare. În zonă au fost executate lucrări de îmbunătățiri funciare (sisteme de irigație, lucrări de drenaj, terasare și combaterea eroziunii solului), dar în prezent sistemele de lucrări nu funcționează fiind afectate de alunecări de teren, ceea ce duce în continuare la degradarea solului. Ca o concluzie generală a celor expuse, activitățile umane trebuie canalizate
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]