12,032 matches
-
în jos presupune trecerea la un nivel de informație mai specific și mai concret. Fragmentarea laterală presupune găsirea altor exemple la același nivel de informație. 2. schimbarea modului de percepție, parcurgând în sus sau în jos nivelurile și/sau nivelurile logice. Trunchierea / împărțirea / accesarea în sus / de la mic la mare se referă la a merge mai sus cu un nivel (a induce în sus, inducție). Se ajunge astfel la abstractizări superioare. Trunchierea / împărțirea / accesarea în jos / de la mai mare la mai
Glosar de termeni folosiți în NLP () [Corola-website/Science/313279_a_314608]
-
a ne gândi la și de a lucra cu modul în care sistemul nostru nervos (componenta neuronală) și lingvistica creează semnificațiile (semantica). niveluri primare primary levels Se referă la modul nostru de a experimenta lumea în principal prin intermediul simțurilor. niveluri logice (engl. logical levels) = 1. o ierarhie internă în care fiecare nivel este în mod progresiv mai cuprinzător și are un impact mai mare din punct de vedere psihologic. În ordinea importanței (de sus în jos), aceste niveluri includ: (1) identitatea
Glosar de termeni folosiți în NLP () [Corola-website/Science/313279_a_314608]
-
l-a aureolat legenda, obsedat doar de o idee religioasă de devoțiune, ci un om având în el simțul militar și politic, cu spirit de inițiativă și putere de convingere, fără îndoială datorată unui limbaj bine ales și unei expuneri logice. Înarmat cu o cerere din partea singurei autorități din Ierusalim recunoscută de Occident, informat în amănunt despre situația din Palestina, Petre Pustnicul s-a considerat îndreptățit să se înfățișeze dinaintea pontifului roman și, nu numai că a făcut-o neîntârziat, fără
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
este logica practicată de filozofi și savanți în perioada de la constituirea logicii prin contribuția lui Aristotel din secolul al IV-lea î.Hr. și până la constituirea logicii moderne în secolul al XIX-lea. A mai fost denumită logică aristotelică, logică clasică și logică formală. Obiectul logicii tradiționale îl constituie formele logice fundamentale, noțiunea, judecata și raționamentul, condițiile corectitudinii lor formale pentru obținerea adevărului. În cercetarea formelor gândirii logica tradițională se ocupă de formarea noțiunilor, de conținutul și sfera
Logica tradițională () [Corola-website/Science/313411_a_314740]
-
de la constituirea logicii prin contribuția lui Aristotel din secolul al IV-lea î.Hr. și până la constituirea logicii moderne în secolul al XIX-lea. A mai fost denumită logică aristotelică, logică clasică și logică formală. Obiectul logicii tradiționale îl constituie formele logice fundamentale, noțiunea, judecata și raționamentul, condițiile corectitudinii lor formale pentru obținerea adevărului. În cercetarea formelor gândirii logica tradițională se ocupă de formarea noțiunilor, de conținutul și sfera noțiunilor, de raporturile dintre noțiuni, de principalele operații cu noțiunile; definiția, clasificarea, diviziunea
Logica tradițională () [Corola-website/Science/313411_a_314740]
-
legea terțiului exclus și legea rațiunii suficiente. Se ocupă de cercetarea manifestării lor în diverse acte ale gândirii. Cel mai constant logica tradițională își arată rezultatele în activitatea de demonstrație și combatere. Aici logica tradițională trasează principiile demonstrației, structura demonstrației logice, procedeul demonstrației, modurile demonstrației precum și erorile în demonstrație. O caracteristică a logicii tradiționale este faptul că utilizează limbajul natural și este legată de aplicabilitatea accesibilă vieții cotidiene. Utilizează pentru stabilirea valorii de adevăr a propoziției logice două valori care se
Logica tradițională () [Corola-website/Science/313411_a_314740]
-
principiile demonstrației, structura demonstrației logice, procedeul demonstrației, modurile demonstrației precum și erorile în demonstrație. O caracteristică a logicii tradiționale este faptul că utilizează limbajul natural și este legată de aplicabilitatea accesibilă vieții cotidiene. Utilizează pentru stabilirea valorii de adevăr a propoziției logice două valori care se exclud, adevărat sau fals. Logica tradițională a studiat gândirea sub aspectul formei sale, fără conținut. Dacă utiliza un conținut în forme o făcea numai pentru exemplificarea utilizării unei forme. De asemenea logica formală nu ținea cont
Logica tradițională () [Corola-website/Science/313411_a_314740]
-
reguli) prin care să se gândească corect adică să se ajungă la cunoștințe viabile, utile, corespunzătoare stării de fapt a lucrurilor, la cunoștințe adevărate. Logica tradițională distinge trei forme fundamentale ale gândirii: noțiunea, judecata și raționamentul. Noțiunea Noțiunea este formă logică fundamentală care reflectă caracteristicile necesare, generale și repetabile ale unei clase de obiecte. Noțiunea are compoziție duală părțile sale fiind conținutul sau intensiunea și sfera sau extensiunea. Noțiunea se exprimă în cuvânt. Intesiunea sau conținutul noțiunii este mulțimea însușirilor caracteristice
Logica tradițională () [Corola-website/Science/313411_a_314740]
-
atunci când un obiect nu poate fi nici exclus nici inclus în sferele ambelor noțiuni. Operațiile efectuate asupra noțiunilor Deși nu sunt operații pur formale determinarea și generalizarea sunt operații asupra noțiunilor ce ușurează și accelerează procesul gândirii abstracte propriu gândirii logice., motiv pentru care sunt situate înaintea celor trei operații logice cu noțiuni consacrate consacrate în logica clasică.Ele contribuie la asigurarea consecvenței și justificării raționamentelor. Determinarea Determinarea noțiunii este operația logică de îngustare a sferei noțiunii prin adăugarea notelor conținutului
Logica tradițională () [Corola-website/Science/313411_a_314740]
-
în sferele ambelor noțiuni. Operațiile efectuate asupra noțiunilor Deși nu sunt operații pur formale determinarea și generalizarea sunt operații asupra noțiunilor ce ușurează și accelerează procesul gândirii abstracte propriu gândirii logice., motiv pentru care sunt situate înaintea celor trei operații logice cu noțiuni consacrate consacrate în logica clasică.Ele contribuie la asigurarea consecvenței și justificării raționamentelor. Determinarea Determinarea noțiunii este operația logică de îngustare a sferei noțiunii prin adăugarea notelor conținutului noțiunii inițiale a unei note noi care se referă numai
Logica tradițională () [Corola-website/Science/313411_a_314740]
-
ce ușurează și accelerează procesul gândirii abstracte propriu gândirii logice., motiv pentru care sunt situate înaintea celor trei operații logice cu noțiuni consacrate consacrate în logica clasică.Ele contribuie la asigurarea consecvenței și justificării raționamentelor. Determinarea Determinarea noțiunii este operația logică de îngustare a sferei noțiunii prin adăugarea notelor conținutului noțiunii inițiale a unei note noi care se referă numai la o parte dintre obiectele care intră în sfera noțiunii inițiale. Este operația de îmbogățirea și precizare a conținutului care atrage
Logica tradițională () [Corola-website/Science/313411_a_314740]
-
Nae Ionescu, Grigore C. Moisil, Anton Dumitriu, Gheorghe Enescu etc. Noțiunea a doua: Logician român contemporan. Nota a doua este ,contemporan. Sfera este: Grigore C. Moisil, Anton Dumitriu, Gheorghe Enescu. Noțiunea a treia: Logician român, contemporan, autorul cărții „Teoria sistemelor logice”. Nota a treia este: ,autorul cărții „Teoria sistemelor logice”. Generalizarea Generalizarea unei noțiuni este operația logică de lărgire a sferei unei noțiuni inițiale prin eliminarea tuturor notelor care aparțin numai obiectelor ce alcătuiesc sfera acestei noțiuni. Definiția Clasificarea Diviziunea Judecata
Logica tradițională () [Corola-website/Science/313411_a_314740]
-
etc. Noțiunea a doua: Logician român contemporan. Nota a doua este ,contemporan. Sfera este: Grigore C. Moisil, Anton Dumitriu, Gheorghe Enescu. Noțiunea a treia: Logician român, contemporan, autorul cărții „Teoria sistemelor logice”. Nota a treia este: ,autorul cărții „Teoria sistemelor logice”. Generalizarea Generalizarea unei noțiuni este operația logică de lărgire a sferei unei noțiuni inițiale prin eliminarea tuturor notelor care aparțin numai obiectelor ce alcătuiesc sfera acestei noțiuni. Definiția Clasificarea Diviziunea Judecata Judecata este forma logică fundamentală, caracterizată prin faptul că
Logica tradițională () [Corola-website/Science/313411_a_314740]
-
Nota a doua este ,contemporan. Sfera este: Grigore C. Moisil, Anton Dumitriu, Gheorghe Enescu. Noțiunea a treia: Logician român, contemporan, autorul cărții „Teoria sistemelor logice”. Nota a treia este: ,autorul cărții „Teoria sistemelor logice”. Generalizarea Generalizarea unei noțiuni este operația logică de lărgire a sferei unei noțiuni inițiale prin eliminarea tuturor notelor care aparțin numai obiectelor ce alcătuiesc sfera acestei noțiuni. Definiția Clasificarea Diviziunea Judecata Judecata este forma logică fundamentală, caracterizată prin faptul că afirmă sau neagă ceva despre ceva și
Logica tradițională () [Corola-website/Science/313411_a_314740]
-
Topologia rețelelor este studiul de aranjament sau cartografierea elementelor (legături, noduri etc.) dintr-o rețea, în special interconexiunile fizice (reale) și logice (virtuale) dintre noduri. O rețea locală (în engleză: Local Area Network, LAN) este un exemplu de rețea care prezintă atât o topologie fizică cât și o topologie logică. Orice nod în rețeaua locală are unul sau mai multe linkuri către
Topologie de rețea () [Corola-website/Science/313473_a_314802]
-
legături, noduri etc.) dintr-o rețea, în special interconexiunile fizice (reale) și logice (virtuale) dintre noduri. O rețea locală (în engleză: Local Area Network, LAN) este un exemplu de rețea care prezintă atât o topologie fizică cât și o topologie logică. Orice nod în rețeaua locală are unul sau mai multe linkuri către unul sau mai multe noduri din rețea. Pentru determinarea topologiei fizice a rețelei, toate nodurile și linkurile sunt reprezentate în formă de graf. De asemenea, reprezentarea fluxului de
Topologie de rețea () [Corola-website/Science/313473_a_314802]
-
multe linkuri către unul sau mai multe noduri din rețea. Pentru determinarea topologiei fizice a rețelei, toate nodurile și linkurile sunt reprezentate în formă de graf. De asemenea, reprezentarea fluxului de date dintre noduri în formă de graf determină topologia logică a rețelei. Pentru o rețea anume topologia logică și fizică pot fi identice, dar pot fi și diferite. În general, tehnologia rețelelor locale este bazată pe teoria grafurilor. Topologia unei rețele afectează direct performanțele acesteia, alegerea unei topologii în detrimentul alteia
Topologie de rețea () [Corola-website/Science/313473_a_314802]
-
din rețea. Pentru determinarea topologiei fizice a rețelei, toate nodurile și linkurile sunt reprezentate în formă de graf. De asemenea, reprezentarea fluxului de date dintre noduri în formă de graf determină topologia logică a rețelei. Pentru o rețea anume topologia logică și fizică pot fi identice, dar pot fi și diferite. În general, tehnologia rețelelor locale este bazată pe teoria grafurilor. Topologia unei rețele afectează direct performanțele acesteia, alegerea unei topologii în detrimentul alteia influențează: Cea mai simplă topologie din această categorie
Topologie de rețea () [Corola-website/Science/313473_a_314802]
-
într-un fișier ascuns, despre care se știe ca nu își va schimba locul sau dimensiunea la montarea sistemului de fișiere. Un "jurnal fizic" păstrează copii ale blocurilor ce urmează a fi scrise, așa cum este cazul cu Ext3fs. Un "jurnal logic" păstrează doar informații despre modificări într-un format compact special, cum este cazul la XFS și la NTFS. Aceasta reduce cantitatea de date ce trebuie citită și scrisă din și în jurnal, dar folosește operații mari, cu metadate. Unele implementări
Sistem de fișiere cu jurnalizare () [Corola-website/Science/313787_a_315116]
-
multitudinea de forme prin care devine vizibil dualismul experienței microfizice, pe baza căruia se valorifică noua semnificație a conceptului de "contradicție". Pe deplin conștient de faptul că, în lumina noilor descoperiri științifice, procesul cunoașterii trebuie refondat din punct de vedere logic și epistemologic, Lupașcu lansează ipoteza unei validări și valorizări a naturii contradicției, acordându-i acesteia rolul de factor euristic cu mare putere predictivă în domeniul cunoașterii științifice. Iar acest lucru nu îl putea realiza decât dacă își asuma riscul de-
Ștefan Lupașcu () [Corola-website/Science/313832_a_315161]
-
semnala o situație anormală în cadrul unei teorii, anomalie asociată cu un impediment în aflarea legilor exacte ale naturii și care, în consecință, trebuia numaidecât să fie înlăturat. Lupașcu se distinge net de această atitudine, valorizând contradicția, din punct de vedere logic și epistemologic, ca pe un dat intrinsec oricărei achizitii științifice și ca pe un factor propulsor în progresul cunoașterii. În limitele acestor considerații, logica revendicată de Lupașcu este definită ca: „știința primă a dinamismelor contradictorii din orice experiență” , ceea ce implică
Ștefan Lupașcu () [Corola-website/Science/313832_a_315161]
-
fundamentează un limbaj axiomatizat, o logică ce nu mai ține cont, cel puțin în aparență, de principiile logicii aristotelice. Logica lui Lupașcu definește natura energiei și comportă trei orientări principale valabile atât în cadrul elementelor cât și în cele ale operațiilor logice. Prin intermediul acestei logici, Lupașcu își revendică dreptul de-a relativiza noncontradicția afirmând că "" (excluderea terțului) trebuie să fie înlocuit cu "" (includerea terțului). Așadar, în "Principiul antagonismului și logica energiei", postulatul logicii contradictoriului este enunțat astfel: „"Oricărui fenomen, sau element, sau
Ștefan Lupașcu () [Corola-website/Science/313832_a_315161]
-
acestei logici, Lupașcu își revendică dreptul de-a relativiza noncontradicția afirmând că "" (excluderea terțului) trebuie să fie înlocuit cu "" (includerea terțului). Așadar, în "Principiul antagonismului și logica energiei", postulatul logicii contradictoriului este enunțat astfel: „"Oricărui fenomen, sau element, sau eveniment logic, ca și judecății care îl gândește, propoziției care îl exprimă sau semnului care îl simbolizează: lui e, de exemplu, trebuie să-i fie asociat întotdeauna, structural și funcțional, un antifenomen, sau antielement, sau antieveniment logic, și deci o judecată, o
Ștefan Lupașcu () [Corola-website/Science/313832_a_315161]
-
fenomen, sau element, sau eveniment logic, ca și judecății care îl gândește, propoziției care îl exprimă sau semnului care îl simbolizează: lui e, de exemplu, trebuie să-i fie asociat întotdeauna, structural și funcțional, un antifenomen, sau antielement, sau antieveniment logic, și deci o judecată, o propoziție, un semn contradictoriu: non-e sau ē"”. Aceste două elemente, e și ē, au proprietatea de-a se actualiza și potențializa periodic astfel încât actualizarea unuia condiționează indispensabil potențializarea celuilalt. Se înlocuiește astfel principiul de bază
Ștefan Lupașcu () [Corola-website/Science/313832_a_315161]
-
aceea că o implicație, indiferent dacă este afirmativă sau negativă, nu poate fi actualizată riguros, implicând la rândul ei o implicație contradictorie. Cu alte cuvinte, în demersul filosofic al lui Lupașcu, relativismul epistemologic și logico-ontic este garanția succesiunii transfinite a logicului și a realității. Observăm în tabelul deducțiilor că fiecare dintre cele trei implicații se divid în alte trei implicații mai complexe ș.a.m.d. Dintre toate acestea, trei prezintă o importanță deosebită: Acestea sunt orto-deducțiile, operații definite ca succesiuni convergente
Ștefan Lupașcu () [Corola-website/Science/313832_a_315161]