12,197 matches
-
suprafață plată și limitată. Apare dificultatea de a proiecta un continuum spațio-temporal multidimensional pe o pagină bidimensională. Apare, de asemenea, așa cum spune Jorge Luis Borges, dificultatea de a construi o hartă geografică de amploarea dimensională a teritoriului proiectat în plan narativ. Ryan crede că în aceste condiții cartograful literar trebuie să rezolve problema reducției care presupune o reprezentare selectivă a informației narative. Ea amintește diagramele pe care naratorul le schițează în Tristram Shandy deLaurence Sterne. Fiecare dintre ele exprimă strategia narativă
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
spune Jorge Luis Borges, dificultatea de a construi o hartă geografică de amploarea dimensională a teritoriului proiectat în plan narativ. Ryan crede că în aceste condiții cartograful literar trebuie să rezolve problema reducției care presupune o reprezentare selectivă a informației narative. Ea amintește diagramele pe care naratorul le schițează în Tristram Shandy deLaurence Sterne. Fiecare dintre ele exprimă strategia narativă a unui volum din acest roman autobiografic. Axa orizontală figurează povestea care trebuie spusă/racont/told adică viața naratorului în ordine
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
narativ. Ryan crede că în aceste condiții cartograful literar trebuie să rezolve problema reducției care presupune o reprezentare selectivă a informației narative. Ea amintește diagramele pe care naratorul le schițează în Tristram Shandy deLaurence Sterne. Fiecare dintre ele exprimă strategia narativă a unui volum din acest roman autobiografic. Axa orizontală figurează povestea care trebuie spusă/racont/told adică viața naratorului în ordine cronologică, în timp ce axa verticală figurează seria subiectelor disponibile pentru discursul pe care naratorul își propune să-l construiască, adică
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
sensul pentru că fiecare formă expresivă și fiecare text ascund un subtext care subminează ceea ce încearcă să spună”. Prin pictura care: <footnote id="147"> „acoperă romanul victorian” în A Humument, contururile cartografice: . Pe măsură ce lectorul studiază harta, cuvintele apar ca un text narativ de sine stătător iar textul de odinioară, adică vechiul roman victorian, se retrage în fundal și devine subtext Între cartografie și narațiune În Narrative Cartography:Toward a Visual Narratology Marie-Laure Ryan își propune să depășească ideea unei naratologii cu afinități
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
nu se limitează la analize ale discursului verbal și că verbalizarea nu constituie singurul mod de semnificare, ci este doar un tip de semn printre altele, picturale, cinematografice, pantomimice, muzicale, digitale sau multimedia. Din această perspectivă, diagramele din analiza structurilor narative la Claude LĂvi-Strauss, careul semiotic la Algirdas Julien Greimas sau diagramele arborilor decizionali la Claude Bremond, refuzate de naratologia postclasică pentru tendința de a îngheța fluiditatea sensului și pentru conotația lor pozitivistă, nu sunt instrumente vizuale simptomatice numai pentru ambițiile
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
verbale. Ea favorizează demersurile în care naratologia nu mai este înțeleasă ca o simplă subramură a structuralismului, ca mișcare care și definește programul prin aplicarea modelelor lingvistice și se limitează la analize ale discursului verbal. Favorizează perspectivele în care verbalizarea narativă nu mai constituie un mod singular de semnificare, ci este doar un tip de marcă, urmă sau semn, printre multe altele, cinematografice, pantomimice, digitale, muzicale sau picturale. În contextul acestor notații se pune întrebarea dacă imaginea, care este și nu
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
În contextul acestor notații se pune întrebarea dacă imaginea, care este și nu este un text, adică este înrudită, prin scriitură, cu scrisul de mână dar este și altceva decât el, poate sau nu să fie abordată în termenii verbalizării narative, adică analizată cu instrumentele specifice textualității. Răspunsul ar putea pleca de la ideea că fiind,și nefiind totuși un text, imaginea stabilește o anumită relație cu discursul textual, dacă abordarea ei implică: . În imagine:. Opera de artă: și acest mutism al
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
această muțenie a operelor de artă și eliberarea de autoritatea cuvântului stă tocmai în discursul care relativizează lucrurile, în acel discurs care se emancipează și se dezvoltă, refuzând să îngenuncheze în fața autorității reprezentate de text, sculptură, arhitectură sau pictură. Limite narative ale imaginii uniepisodice Contribuțiile care-și propun să depășească ideea unei naratologii cu afinități speciale pentru limbajul verbal și prejudecățile despre narațiunile înțelese ca artefacte exclusiv verbale, nu sunt puține. În selectarea și descrierea lor, acest capitol încearcă o abordare
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
păstrează nealterate sensurile și pentru că lumea lucrurilor văzute și nevăzute din tablouri, ca și a celor spuse și nespuse din cuvinte, cunoaște întotdeauna: Cum s-ar putea alcătui o asemenea genealogie? Cum poate fi reperată singularitatea evenimentelor cercetării despre pictura narativă? Cum poate fi așezată această genealogie în afara oricărei finalități monotone? Cum pot fi pândite fenomenele ei acolo unde sunt mai puțin așteptate și mai mult sau mai puțin lipsite de istorie? Cum poate fi evitată figurarea curbei lente a evoluției
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
fi pândite fenomenele ei acolo unde sunt mai puțin așteptate și mai mult sau mai puțin lipsite de istorie? Cum poate fi evitată figurarea curbei lente a evoluției lor și cum pot fi regăsite diferitele scene pe care cercetarea picturii narative a interpretat roluri diferite? S-ar putea spune, de exemplu, că istoria artei narative vizuale începe în 1895, cu prima descriere sistematică a episoadelor biblice în care Franz Wickhoff încearcă să instituie un sistem de clasificare și unde definește trei
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
mai puțin lipsite de istorie? Cum poate fi evitată figurarea curbei lente a evoluției lor și cum pot fi regăsite diferitele scene pe care cercetarea picturii narative a interpretat roluri diferite? S-ar putea spune, de exemplu, că istoria artei narative vizuale începe în 1895, cu prima descriere sistematică a episoadelor biblice în care Franz Wickhoff încearcă să instituie un sistem de clasificare și unde definește trei metode de a spune povești prin imagini: metoda complementară, în care se face referire
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
elemente diferențiale de valori, valoare cu diferențe și distanțe față de origine. Există, de pildă, la Carl Robert, o meticulozitate a începuturilor în felul în care, în cartea sa Bild und Lied , formulează întrebări fundamentale despre narațiune, despre tipuri de strategii narative, despre relația între literatură și artă în povești, despre studiul problemelor iconografice și despre dezvoltarea istorică a narațiunii. Robert stabilește o tipologie a schemelor narative utilizate de către artiști, referindu-se la kompletive Verfahren sau narațiunea completă, Situationsbilder sau narațiunea situațională
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
în cartea sa Bild und Lied , formulează întrebări fundamentale despre narațiune, despre tipuri de strategii narative, despre relația între literatură și artă în povești, despre studiul problemelor iconografice și despre dezvoltarea istorică a narațiunii. Robert stabilește o tipologie a schemelor narative utilizate de către artiști, referindu-se la kompletive Verfahren sau narațiunea completă, Situationsbilder sau narațiunea situațională și Bildercyklen sau Chroniken-Stil sau narațiunea ciclică . Această categorizare inițiată de Robert este dezvoltată și de Franz Wickhoff , care substituie conceptul de Chroniken-Stil, cu acela
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
amfora din mâna lui Polyphemos care nu este inclusă în episodul amintit din Odiseea. Însumând aceste observații, Stansbury O’Donnell arată că artistul nu a creat secvența de pictură ceramică pentru a ilustra o operă literară. El consideră că distorsiunea narativă din imaginea în care Polyphemos nu este adormit, ci este beat și prea lent pentru a reacționa, nu este o abatere de la text, ci un element de creație originală. Privită în acest fel, Eleusis Polyphemos nu mai este o versiune
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
care nu este accesibilă privirii. Aceste detalii, unele explicite, altele implicite, aparțin unui singur moment temporal și sunt lipsite de ambiguitățile care intervin în Eleusis Polyphemos, atunci când se face comparația cu textul Odiseei. Stansbury O’Donnell mai consideră că limitele narative ale imaginii uniepisodice încep să fie depășite atunci când artiștii, așa cum arată Weitzmann, dezvoltă în perioada clasică și elenistică metoda ciclică a narațiunii, în care fiecare situație în curs de modificare este concepută ca o imagine în sine, în care artistul
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
multe acțiuni simultane apar într-o singură scenă, nici metoda monoscenică în care o singură acțiune este selectată ca parte a unei narațiuni care stă pentru întreg, nici pe aceea ciclică în care o serie coerentă de imagini reprezintă momente narative ale unui text. Winter încadrează imaginile din aceste basoreliefuri folosind: în care reprezentarea figurală are o logică proprie, distinctă de aceea a textului și în care textul și imaginea diferă nu numai sub aspectul conținutului, ci și al intenției pentru că
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
Prin analiza imaginilor din The Stele of the Vultures dispuse și în registru orizontal ca narațiuni ale unui singur episod, și în registru vertical ca secvență alcătuită din mai multe evenimente, Winter atrage atenția asupra modului în care o lectură narativă pune în evidență complexitățile unui artefact monumental. Ea demonstrează că, deși vine din sfera literară, narațiunea oferă un teren promițător pentru istoricii de artă care înțeleg pictura și basorelieful ca pe conținuturi ordonate prin spunere. Winter arată că nu toate
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
Winter arată că nu toate operele figurale spun povești, dar ele trimit uneori la o poveste sau o întruchipează alteori în concepte abstracte. Ea distinge cazurile în care narațiunea apare într-un text asociat cu o imagine servind drept ilustrație narativă a textului de cazurile în care narațiunea este plasată în reprezentări vizuale, care favorizează lectura poveștii prin imagini. Ea consideră că în arta antică, narațiunea, mai degrabă implicită decât explicită, esteo scenă desprinsă din întregul unei povești. Consideră, de asemenea
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
specifice, conține elemente înrudite cu acțiunea sau elemente care se individualizează ca descrieri și care pot fi spuse ca și cum acolo, în spațiul lor, ar exista o persoană a treia și un timp trecut. Winter crede că o cercetare adecvată basoreliefului narativ trebuie să caute măsura în care monumentul se potrivește definiției narațiunii și trebuie să considere condițiile istorice și culturale care l-au generat, pentru a nu favoriza istoricitatea monumentelor, de multe ori instrumentată, în care numai dușmanii sunt înfrânți și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
narațiunea vizualității medievale, înțeleasă ca sistem capabil să reflecte umanitatea unui timp istoric în ordinea mai largă a universului, Suzanne Lewis refuză modelul formalist fundamentat pe aparatul terminologic construit de Robert, Wickhoff și Weitzmann și insistă pe ideea că interpretarea narativă a imaginii depinde de sistemul în care operează interpretantul. Ea nu pledează pentru o concediere definitivă a formalismului, în relațiile cu narațiunea vizuală, Observă, comentează și valorifică însă, referindu-se la opera lui Otto Pacht, extinderea proiectului de conectare a
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
unor obiceiuri nefamiliare de a privi, face din arta medievală, în care apar cu preponderență miracole, un demers prin care se creează o lume picturală proprie medievalității, cu o logică vizuală proprie. Ea consideră că Pacht explorează anomalii ale unității narative vizuale pe care le numește uneori vizualități expresive, alteori dialoguri lipsite de sonoritate care contrazic evidența simbolică și care sunt generate de privirea atentă și exploratorie a spectatorului. Lewis arată că Ervin Panofsky accentuează importanța unor tehnici cinematografice din abordările
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
tehnici cinematografice din abordările lui Pacht ca dinamizarea spațiului, spațializarea timpului și privirea spectatorială. Panofsky crede că spectatorul: . În Narrative Lewis valorifică și altă contribuție majoră a lui Pacht la cercetarea narațiunii în imaginea picturală: lacunele sau golurile din manifestările narative. Fie că este vorba de text, imagine sau film, nu există nici o cale prin care un narator să poată evita solicitarea către cititorul sau privitorul care să încarce, împreună cu el, golurile narative. Iluzia de mișcare în cinematografie implică acest proces
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
în imaginea picturală: lacunele sau golurile din manifestările narative. Fie că este vorba de text, imagine sau film, nu există nici o cale prin care un narator să poată evita solicitarea către cititorul sau privitorul care să încarce, împreună cu el, golurile narative. Iluzia de mișcare în cinematografie implică acest proces, altfel cunoscut sub numele de persistența de viziune, la nivel molecular. Pacht observă că narațiunea continuă este structurată nu pe o tranziție treptată, ci pe schimbări bruște în care perechi separate de
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
treacă de la o asociere spațio-temporală, la următoarea. Este o tehnică asemănătoare montajului, folosită de Serghei Eisenstein care asociază, în film, imagini disparate, pentru a comunica sensuri cinematografice puternice. Dincolo de importanța pe care angajamentul activ al privitorului o are în interpretarea narativă a imaginii statice, Suzanne Lewis descoperă la Pacht forța și strategiile prin care structurile vizualității orientează percepția privitorului. Ea nuanțează aceste aspecte prin analiza modului în care dipticul Patimile Sfântului Edmund influențează receptarea vizuală. Perechea pivotantă de imagini subliniază trecerea
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
regele anglo-saxon răspunde solicitării lui Ingvar, cu un refuz care-l expune martirizării. Companion to Medieval Art. Romanesque and Gothic in Northern Europe, Oxford, Blackwell Publishing Ltd., 2006, p. 90. Narațiunea în vizualitatea victoriană În accepția lui Raymond Lister, pictura narativă are o istorie îndelungată. Dacă termenul este suficient de extins, originile ei se găsesc în picturile rupestre din Lascaux și în alte manifestări vizuale care nu sunt decât imagini narative ale omului plecat la vânătoare în căutarea hranei sau care
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]