11,985 matches
-
Lazăr. Parohie veche. Biserică de piatră zidita la 1819. Hramul: Sf. Arhangheli. Casă parohiala de cărămidă zidita în 1854. Matricole de la 1815. Asoc. Relig. Reuniunea Sf. Maria cu 45 membri. Distanță de la sediul protopopesc: 20 km. Poștă: Sărmășag. Gară: În loc; Plasa: Șimleu. Numărul sufletelor: 1511. În 1938, Ioan Taloș este numit asesor al Protopopiatului Supurului. Dirijorul Marius Cuteanu își amintea că "în primăvara anului 1943 au cântat Sf. Liturghie la Jurtelec": "Biserică era ticsita de lume. Sfântă slujba cor-preot se desfășura
Ioan Taloș () [Corola-website/Science/324046_a_325375]
-
iar episcopia a colonizat satul cu romi care erau folosiți înaintea secolului al XIX-lea ca sclavi. În 1902, satul Simileasca avea o populație de 720 de locuitori ce trăiau în 167 de case. Comuna făcea pe atunci parte din plasa Sărata a județului Buzău, era formată din satele Bănceasca, Odaia Banului, Simileasca și Spătaru, având în total 1700 de locuitori. În comună funcționau 10 mori de apă pe Buzău, o piuă, două fabrici de rafinare a petrolului, 2 fabrici de
Simileasca, Buzău () [Corola-website/Science/324132_a_325461]
-
Buzău, o piuă, două fabrici de rafinare a petrolului, 2 fabrici de postav și 3 de făină; comuna avea o biserică în Simileasca și o școală cu 41 de elevi (dintre care 9 fete). În 1925, comuna era inclusă în plasa Nișcov a aceluiași județ și era compusă din satele Bănceasca și Simileasca, cu un total de 1530 de locuitori (după ce satul Spătaru a trecut la comuna Costești, iar satul Odaia Banului la comuna Maxenu). În 1950, comuna a fost inclusă
Simileasca, Buzău () [Corola-website/Science/324132_a_325461]
-
îndepărtându-se puțin de mal, s-a așezat și a învățat lumea din barcă. După aceea, i-a spus lui Petru: Petru a răspuns: Când ei au făcut acest lucru, "au prins un număr așa de mare de pești că plasele lor au început să rupă", cerând ajutor de la o altă barcă. Când Petru a văzut marea captură, care a umplut amândouă bărcile până aproape de punctul de scufundare, a căzut la picioarele lui Iisus și a zis: Pleacă de la mine, Doamne
Pescuirea minunată () [Corola-website/Science/324187_a_325516]
-
-l în corpul său. Ceilalți aud strigătele de groază, sosesc la locul faptei și îi dau foc creaturii. Între timp este descoperită o baie de sânge acolo unde înainte stătea singurul câine al bazei și o gaură masivă făcută în plasă de sârmă. În timpul autopsiei, Kate și Adam descoperă că celulele creaturii par a absorbi și imita celulele lui Henrik. Kate se întreabă de ce proteza metalică este afară și nu în mâna lui Henrik. Între timp, Derek, pilotul Sam Carter (Joel
Creatura (film din 2011) () [Corola-website/Science/324337_a_325666]
-
Sever. În 1931, cu ocazia sau sub pretextul comemorării a 25 de ani de la moartea revoluționarului pașoptist Ioan Axente Sever, numele localității "Frâua" a fost schimbat în "Axente Sever". Frâua a fost o comună liberă în Scaunul Mediașului, ulterior în plasa Mediaș din cadrul județului Târnava Mare. Cu ocazia restaurării bisericii, s-au descoperit în turn o serie de documente în care regăsește mențiunea că în anul 1819, în localitatea Frâua erau 132 de gospodării. Din cauza declinului demografic având diverse motive inclusiv
Biserica fortificată din Axente Sever () [Corola-website/Science/326604_a_327933]
-
realizată o boltă în leagăn cu penetrații. Rețeaua de nervuri din cărămidă s-a pierdut și este astăzi vizibilă numai în zugrăveala bolții. S-au păstrat consolele și coloanele angajate. În cor se păstrează bolta gotică târzie în formă de plasă pe console. În 1845 biserica este prelungită spre vest și se construiește turnul clopotniță. Nivelul fortificat de deasupra sălii este demolat. În cor se păstrează strane gotice datate 1526, cu detalii caracteristice atelierului lui Johannes Reichmut din Sighișoara. Altarul și
Biserica fortificată din Dacia () [Corola-website/Science/326614_a_327943]
-
XIX-lea atât bolta navei cât și bolta corului au fost modificate înlocuindu-se bolțile semicilindrice cu penetrații. Ferestrele bisericii sunt în stil gotic târziu prezentând vederii muluri traforate precum și fragmente din rondele de sticlă înglobate într-o rețea de plasă din plumb. Odinioară, orga se afla deasupra altarului. În secolul al XVIII-lea, aceasta a fost relocată într-o tribună pe latura vestică, special construită. Turnul de apărare are un aspect masiv și are prevăzute niveluri cu guri de tragere
Biserica fortificată din Saschiz () [Corola-website/Science/326667_a_327996]
-
Pasul Borgo și castel, în timp ce alții încearcă să-i oprească pe țiganii care-l transportau pe conte. La noapte, Van Helsing și Mina sunt abordați de miresele lui Dracula. Ele o sperie pe Mina la început, dar ea cade în plasa lor și încearcă să-l seducă pe Van Helsing. Înainte ca Mina să se hrănească cu sângele lui, Van Helsing îi pune o bucată de azimă de împărtășanie pe fruntea ei, lăsând un semn. El trasează un cerc de foc
Dracula (film din 1992) () [Corola-website/Science/325752_a_327081]
-
optiuni diferite de algoritmul detaliat, cu diferite funcții de transfer de filtrare. Cunoștințele noastre de percepție vizual uman nu este suficient, în general, de a spune ce abordare va arăta cel mai bine. Cele de mai sus presupune că eșantionarea plasa dreptunghiulara este partea dominantă a problemei. Ar trebui să pară ciudat că filtrul de obicei, considerat optim nu este rotationally simetrice, așa cum se arătă în această primă cifră. Acest lucru se datorează faptului că avem de-a face cu date
Anti-aliasing () [Corola-website/Science/325004_a_326333]
-
pe o luntre și să traverseze Dunărea în apropiere de insula Ada-Kaleh, debarcând la Varciorova, în ziua de 7 Octombrie. Având cunoștință de acest fapt de la un dregător sârbesc, autoritățile din Țară Românească iau toate măsurile pentru prindere. Raportul subocârmuirii plășii Jiului în această privință sună astfel: “ Prin într’adins ștafeta ce cum să primi dela cinstită ocârmuire a județului Mehedinți, cu nr. 8902, vă incunostiintam cu această că Joi, la 7 ale următoarei luni, vestitul Stânga, împreună cu alți șase tovarăși
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
prețuind, atât cu unele ce poate izvorî din nedarea prilejului a-și săvârși ale sale cugetări, precum și răspunderea cea neiertata va trage asupra-si, să ia cele mai vii măsuri și strâjnicind cu dinadins printre toate satele din coprinsul acelei plăși, cum nu mai putina asemenea exactă strajnicie va face și tuturor carciuarilor și ciobanilor și hangiilor ca să fie ziua și noaptea în picere și în minutu ce va auzi că s’au ivit din vreo parte din satele coprinsului lor
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
de suptocarmuitorul cu toate cetele dorobănțești de a-i prinde negreșit... (altfel) va fi pe data suspandat din postul său și dat în judecată cremenala, cerandu-se osânda să”. Aceste dispoziții se transmiteau de sus până jos, inclusiv satele din plasa Târgu Jiului: Bucoviciorul, Plopsorul, Podarii, Livezile de Sus, Vela, Bucoviciorul, Plopsorul, Podarii, Livezile de Sus, Vela, Bucovatul. De nu vor fi micii dregători atenți “ocna va mănâncă!” Și mai mult denotă temerea în fața haiducilor adresa din 16 Octombrie (1843) a
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
ca director științific al expediției. Opinia lui Gregory, aprobată de către facțiunea Societății Regale din comitetul asociat, era ca organizarea și comanda echipajelor de teren să fie în mâinile sale:„...Căpitanul va fi instruit să acorde asistență necesară în dragare, remorcarea plaselor etc., să pună bărci la dispoziția personalului științific.” În disputa care a urmat, Markham a susținut că Scott trebuie să dețină comanda totală a expediției, fără a-i fi pusă la îndoială, Scott însuși insistând pe aceast aspect, amenințând chiar
Expediția Discovery () [Corola-website/Science/325047_a_326376]
-
când,sub denumirea de Csumada, localitatea apare menționată în cunoscută hartă a austriacului Schwanz (Al. Vasilescu. Regiunea tuturor localităților în hartă Olteniei de Schwant, Arhivele Olteniei nr.27/1926, pg.344). În anul 1893 Ciumagi apare că și comuna în plasă Cerna de Sus iar, după Legea administrativă din 13 iunie 1925 este comună, din care fac parte satele Găgeni, Păsculești și Popești.Din septembrie 1950 trece în cadrul com. Lădești iar satul Găgeni se va alipi com. Dejoi. Satul PĂSCULEȘTI - În
Lădești, Vâlcea () [Corola-website/Science/325243_a_326572]
-
26 mai 2006 inaugurează alături de primarul comunei, ing. Ilie Boiangiu, Rețeaua de apă potabilă). III. EVOLUȚIA DEMOGRAFICĂ ȘI ÎMPĂRȚIRILE ADMINISTRATIVE DE-A LUNGUL TIMPULUI 1831. Comuna Băești (moșie megieșească stăpânită de-a valma pe treisprezece moși, 104 fam., 3 feciori), Plasa Oltețul de Sus; Comuna Grădiștea (moșie megieșească stăpânită de-a valma pe șapte moși, 88 fam., 29 feciori), Plasa Oltețul de Sus; Comuna Obislavul (moșie megieșească stăpânită de-a valma pe șase moși, 64 fam., 6 feciori) Plasa Oltețul de
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
ADMINISTRATIVE DE-A LUNGUL TIMPULUI 1831. Comuna Băești (moșie megieșească stăpânită de-a valma pe treisprezece moși, 104 fam., 3 feciori), Plasa Oltețul de Sus; Comuna Grădiștea (moșie megieșească stăpânită de-a valma pe șapte moși, 88 fam., 29 feciori), Plasa Oltețul de Sus; Comuna Obislavul (moșie megieșească stăpânită de-a valma pe șase moși, 64 fam., 6 feciori) Plasa Oltețul de Sus ; Satul Străchinești - moșia Budoiu stăpânită de schitul Polovragi și moșia Străchinești stăpânită de casa polcovnicului Ioniță Străchinescu, 63
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
3 feciori), Plasa Oltețul de Sus; Comuna Grădiștea (moșie megieșească stăpânită de-a valma pe șapte moși, 88 fam., 29 feciori), Plasa Oltețul de Sus; Comuna Obislavul (moșie megieșească stăpânită de-a valma pe șase moși, 64 fam., 6 feciori) Plasa Oltețul de Sus ; Satul Străchinești - moșia Budoiu stăpânită de schitul Polovragi și moșia Străchinești stăpânită de casa polcovnicului Ioniță Străchinescu, 63 fam., 9 feciori), Plasa Oltețul de Sus. ( Enciclopedia județului Vâlcea. Vol I - 1855. Comuna Băești. Plasa Oltețul de sus
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
Comuna Obislavul (moșie megieșească stăpânită de-a valma pe șase moși, 64 fam., 6 feciori) Plasa Oltețul de Sus ; Satul Străchinești - moșia Budoiu stăpânită de schitul Polovragi și moșia Străchinești stăpânită de casa polcovnicului Ioniță Străchinescu, 63 fam., 9 feciori), Plasa Oltețul de Sus. ( Enciclopedia județului Vâlcea. Vol I - 1855. Comuna Băești. Plasa Oltețul de sus - 118 moșneni proprietari ( 111 birnici, 2 mazili, 3 boieri de neam, 2 fii ); Afară de acești moșteni se mai află 3 proprietari cu 3 clăcași. Comuna
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
fam., 6 feciori) Plasa Oltețul de Sus ; Satul Străchinești - moșia Budoiu stăpânită de schitul Polovragi și moșia Străchinești stăpânită de casa polcovnicului Ioniță Străchinescu, 63 fam., 9 feciori), Plasa Oltețul de Sus. ( Enciclopedia județului Vâlcea. Vol I - 1855. Comuna Băești. Plasa Oltețul de sus - 118 moșneni proprietari ( 111 birnici, 2 mazili, 3 boieri de neam, 2 fii ); Afară de acești moșteni se mai află 3 proprietari cu 3 clăcași. Comuna Grădiștea, plasa Oltețul de sus - 94 moșneni proprietari (87 birnici, 4 mazili
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
de Sus. ( Enciclopedia județului Vâlcea. Vol I - 1855. Comuna Băești. Plasa Oltețul de sus - 118 moșneni proprietari ( 111 birnici, 2 mazili, 3 boieri de neam, 2 fii ); Afară de acești moșteni se mai află 3 proprietari cu 3 clăcași. Comuna Grădiștea, plasa Oltețul de sus - 94 moșneni proprietari (87 birnici, 4 mazili, 3 bieri de neam); Afară de acești moșteni se mai află un proprietar cu 3 clăcași; Comuna Obislavul, Plasa Oltețul de sus - 111 moșneni proprietari ( 109 birnici, 1 mazil, 1 boier
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
acești moșteni se mai află 3 proprietari cu 3 clăcași. Comuna Grădiștea, plasa Oltețul de sus - 94 moșneni proprietari (87 birnici, 4 mazili, 3 bieri de neam); Afară de acești moșteni se mai află un proprietar cu 3 clăcași; Comuna Obislavul, Plasa Oltețul de sus - 111 moșneni proprietari ( 109 birnici, 1 mazil, 1 boier de neam). (Dinică Ciobotea, Istoria Moșnenilor, 1829-1912, Editura Universitaria, Craiova, 1999). 1864. Băești - comună rurală compusă din satele Băești, Dobricea, Turburea; 159 familii, Plasa Oltețul de Sus; Grădiștea
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
3 clăcași; Comuna Obislavul, Plasa Oltețul de sus - 111 moșneni proprietari ( 109 birnici, 1 mazil, 1 boier de neam). (Dinică Ciobotea, Istoria Moșnenilor, 1829-1912, Editura Universitaria, Craiova, 1999). 1864. Băești - comună rurală compusă din satele Băești, Dobricea, Turburea; 159 familii, Plasa Oltețul de Sus; Grădiștea - comună rurală compusă din satele Grădiștea, Vârloiu; 130 fam.) , Plasa Oltețul de Sus; Obislavul - comună rurală compusă din satele Obislavul, Diaconești; 128 fam.) ,Plasa Oltețul de Sus; Satele Străchinești și Dobricea țineau de comuna Tereuja. ( Enciclopedia
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
mazil, 1 boier de neam). (Dinică Ciobotea, Istoria Moșnenilor, 1829-1912, Editura Universitaria, Craiova, 1999). 1864. Băești - comună rurală compusă din satele Băești, Dobricea, Turburea; 159 familii, Plasa Oltețul de Sus; Grădiștea - comună rurală compusă din satele Grădiștea, Vârloiu; 130 fam.) , Plasa Oltețul de Sus; Obislavul - comună rurală compusă din satele Obislavul, Diaconești; 128 fam.) ,Plasa Oltețul de Sus; Satele Străchinești și Dobricea țineau de comuna Tereuja. ( Enciclopedia județului Anul 1874 aduce o nouă organizare administrativă prin care se urmărea subordonarea comunelor
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
1864. Băești - comună rurală compusă din satele Băești, Dobricea, Turburea; 159 familii, Plasa Oltețul de Sus; Grădiștea - comună rurală compusă din satele Grădiștea, Vârloiu; 130 fam.) , Plasa Oltețul de Sus; Obislavul - comună rurală compusă din satele Obislavul, Diaconești; 128 fam.) ,Plasa Oltețul de Sus; Satele Străchinești și Dobricea țineau de comuna Tereuja. ( Enciclopedia județului Anul 1874 aduce o nouă organizare administrativă prin care se urmărea subordonarea comunelor autorităților moșierești. Astfel satele Băești, Diaconești, Dobricea, Grădiștea, Obislavul, Străchinești și Turburea ajung sub
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]