12,012 matches
-
de năravuri laice al unor tinere măicuțe și al stareței lor. A mai folosit pseudonimele N. Dumitriu, Ion Pravăț, George din Muscel, Van Ryd, Ion Retevei, Tugomir, Alma Deodor, I. Pretor, Eriantus. Descoperite întâmplător, însemnările Din carnetul unui medic de plasă aparțin unui om care aproape treizeci de ani a dus o existență seminomadă, obligat de autoritățile locale, nemulțumite de dârzenia și de lipsa lui de docilitate la injoncțiunile oficialităților, să-și schimbe frecvent domiciliul. Migălite ani de zile, acestea „zugrăvesc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290328_a_291657]
-
acvatintă, cum sunt doctorul Barbete, agentul sanitar Nae Țăpoi, medicul primar al județului, Popescu-Căpușe. Observând că scrierea lui U. ridică și „problema jurnalului literar”, a distincției între realitate și ficțiune, dând indicii clare despre „eventualitatea ca în perspectivă medicul de plasă să fi putut ajunge un savuros umorist”, Perpessicius se oprește și asupra numelor proprii, a căror autenticitate poate fi concurată doar de realitate: Filodorma e o copilă de țăran botezată de nevasta unui funcționar bancar, Mândricioaia e o moașă meșteră
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290328_a_291657]
-
a fost tradusă într-un singur an, 1951, în maghiară și polonă, a cunoscut trei ediții girate de Al. Rosetti la intervale relativ scurte (1948, 1949, 1958) și două dramatizări, pentru scenă și pentru televiziune, ambele cu titlul Medicul de plasă. SCRIERI: Amintiri, Constanța, 1921; Din carnetul unui medic de plasă. Însemnări, pref. Al. Rosetti, București, 1948; ed. I-II, București, 1949; ed. 3, București, 1958; Scrieri, îngr. Mihail Robea, pref. Ion Biberi, București, 1967; Pagini de dor, f.l., f.a. Traduceri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290328_a_291657]
-
și polonă, a cunoscut trei ediții girate de Al. Rosetti la intervale relativ scurte (1948, 1949, 1958) și două dramatizări, pentru scenă și pentru televiziune, ambele cu titlul Medicul de plasă. SCRIERI: Amintiri, Constanța, 1921; Din carnetul unui medic de plasă. Însemnări, pref. Al. Rosetti, București, 1948; ed. I-II, București, 1949; ed. 3, București, 1958; Scrieri, îngr. Mihail Robea, pref. Ion Biberi, București, 1967; Pagini de dor, f.l., f.a. Traduceri: Ivan Turgheniev, După moarte. Clara Milici. Două zile prin codrii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290328_a_291657]
-
Culegere de gânduri alese asupra naturei, Câmpulung, 1932; [Henryk Sienkiewicz, Ivan Turgheniev, Francis Jammes], Trei povestiri duioase, Câmpulung, 1933. Repere bibliografice: Dr. G. Ulieru, U, 1943, 236; Red., [Notă bibliografică], RFR, 1946, 7; Ieronim Șerbu, „Din carnetul unui medic de plasă”, „Veac nou”, 1946, 40; V. Cristian, Însemnările d-rului Ulieru, „Apărarea”, 1946, 12; Petre Bellu, Însemnările doctorului Ulieru, „Era nouă”, 1946, 593; Cezar Petrescu, Mărturisirile unui medic de țară, „Semnalul”, 1948, 1 866; Ov. S. Crohmălniceanu, „Din carnetul unui medic de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290328_a_291657]
-
Veac nou”, 1946, 40; V. Cristian, Însemnările d-rului Ulieru, „Apărarea”, 1946, 12; Petre Bellu, Însemnările doctorului Ulieru, „Era nouă”, 1946, 593; Cezar Petrescu, Mărturisirile unui medic de țară, „Semnalul”, 1948, 1 866; Ov. S. Crohmălniceanu, „Din carnetul unui medic de plasă”, CNT, 1948, 113; Constant Ionescu, „Din carnetul unui medic de plasă”, RMB, 1948, 1 318; Adrian Marino, Însemnările doctorului Ulieru, „Națiunea”, 1948, 225; Mihail Meria, Lucrările dintâi ale doctorului Ulieru, CNT, 1948, 116; Perpessicius, Opere, XI, 349-353; Călinescu, Gâlceava, II
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290328_a_291657]
-
12; Petre Bellu, Însemnările doctorului Ulieru, „Era nouă”, 1946, 593; Cezar Petrescu, Mărturisirile unui medic de țară, „Semnalul”, 1948, 1 866; Ov. S. Crohmălniceanu, „Din carnetul unui medic de plasă”, CNT, 1948, 113; Constant Ionescu, „Din carnetul unui medic de plasă”, RMB, 1948, 1 318; Adrian Marino, Însemnările doctorului Ulieru, „Națiunea”, 1948, 225; Mihail Meria, Lucrările dintâi ale doctorului Ulieru, CNT, 1948, 116; Perpessicius, Opere, XI, 349-353; Călinescu, Gâlceava, II, 852-855; Mihail Robea, 15 ani de la moartea lui Ulieru, „Secera și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290328_a_291657]
-
CNT, 1948, 116; Perpessicius, Opere, XI, 349-353; Călinescu, Gâlceava, II, 852-855; Mihail Robea, 15 ani de la moartea lui Ulieru, „Secera și ciocanul”, 1958, 27; Fănuș Neagu, Pe urmele doctorului Ulieru, LCF, 1958, 10; Paul Georgescu, „Din însemnările unui medic de plasă”, „Informația Bucureștiului”, 1959, 1 840; Mihail Robea, Ulieru și administrația vremii sale, VR, 1959, 9; Mihail Robea, Completări la un jurnal, VR, 1961, 2; Mihail Robea, George Ulieru scriitorul, LL, 1962; Gheorghe Petrovici, Medicul de țară Gheorghe Ulieru, București, 1963
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290328_a_291657]
-
a fost recunoscut în termenii idealiști ai autodeterminării, cu prilejul acordurilor de la München (1938), pe care marile puteri europene, cu excepția URSS, le-au semnat în speranța evitării unui conflict major. Propaganda Germaniei naziste a reușit să prindă în propria lor plasă puterile care au triumfat în primul război mondial: guvernul german a pretins că acționează în numele dreptului la autodeterminare al sudeților germani. Idealurile unei ordini pașnice deveniseră o parte a mașinii de război naziste. Strategia democrațiilor de a preveni un nou
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
trei, deși era evident că se bucura de cea mai largă audiență. Acest capitol va prezenta mai întîi o schiță a stării de fragmentare a cercetării din relațiile internaționale la începutul anilor '70, cînd aceasta semăna cu un fel de plasă globală. Apoi vor fi prezentate cîteva observații generale asupra lui Kuhn (vezi cap. 1), în încercarea de a critica înțelesul parțial, și uneori inconsistent, folosit de specialiștii din domeniul relațiilor internaționale atunci cînd descriau disciplina ca o dispută a paradigmelor
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
o continuă dezbatere asupra limitelor domeniului de investigație. Așa cum e de așteptat de la o abordare kuhniană, o disciplină care și-a pierdut paradigma se va afla în căutarea unei noi autodefiniri și a granițelor sale legitime. FRAGMENTAREA DISCIPLINEI RELAȚIILOR INTERNAȚIONALE: PLASA GLOBALĂ În anii '70, paradigma realistă a cunoscut o adevărată criză (vezi mai ales Alker și Bierstecker 1984; Banks 1984). În timpul unei îndelungate perioade în care legitimase dezlegarea enigmelor, realismul s-a confruntat cu anumite probleme, cum ar fi nivelurile
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
timp, cercetătorii au explorat difuziunea autorității politice care făcea posibile astfel de conexări. Aici, conexarea înseamnă interacțiunea diferitelor niveluri ale domeniilor intern și extern ale politicii mondiale. Acest capitol își propune să descrie programele fragmentate de cercetare ca pe o "plasă" globală (vezi fig. 8.1). Pentru a reuni diferitele căi de cercetare, am ales deliberat un model de intrări-ieșiri de tipul celui elaborat de Easton. Partea centrală a disciplinei rămîne explicarea comportamentului statului în materie de politică externă. Dar variabilele
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
a cărei determinare cauzală de bază nu mai poate fi atribuită unui nivel anume, fie el birocratic, transnațional sau internațional. Într-un fel, lucrarea lor a prezentat, a sintetizat sumar, dar nu a putut îngrădi, programul exploziv de cercetare al "plasei" globale. DISPUTA ÎNTRE PARADIGME Odată cu criza realismului, descrierile de sine ale disciplinei în anii '70 și '80 și-au propus să nu subsumeze această imagine fragmentată unei singure abordări teoretice. În schimb, lucrurile s-au petrecut ca și cum literatura referitoare la
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
cale deschisă de realiștii timpurii, distincția între politica internă și cea externă este iarăși reluată. Conceptul de putere a fost redefinit și văzut mai ales ca putere structurală. A doua modalitate, legată de prima, de a înțelege reacțiile realiste împotriva "plasei" globale se realizează prin concentrarea asupra comunității academice și a definiției pe care și-o dă ea însăși. Odată ce granițele disciplinei au fost năruite prin declinul paradigmei realiste, toți realiștii - unii conștient, alții nu - au încercat să traseze noi granițe
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
instituirea unei discipline autonome a relațiilor internaționale. Waltz a avut același statut pentru apărarea independenței disciplinei, care fusese amenințată datorită potențialei prăbușiri a granițelor sale și a exploziei programelor sale de cercetare. El a oferit reacția cea mai severă la "plasa" globală în continuă expansiune a cîmpurilor cercetării din domeniul relațiilor internaționale (vezi capitolul 8). Astfel, o cauză majoră a succesului lui Waltz se leagă, aș spune, de una dintre tezele centrale ale acestei cărți, anume confuzia realismului ca teorie cu
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
problema nu este de fapt că Waltz reduce disciplina relațiilor internaționale la politica internațională, ci aceea că politica este definită într-un sens atît de îngust. CONCLUZIE: CRITICII REALIȘTI AI NEOREALISMULUI LUI WALTZ Încercarea lui Waltz de a reduce imaginea "plasei" globale (vezi capitolul 8) în cadrul disciplinei relațiilor inter-naționale a fost contestată de mulți, inclusiv de cercetători realiști. În primul rînd, orice variantă a teoriei regimurilor, deși restrînge analiza la arii particulare de probleme, extinde variabilele cauzale pentru a cuprinde și
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
disciplinei relațiilor inter-naționale. Alți realiști au ales o cale mai puțin academică. Ei au încercat să salveze suprapunerea dintre agenda în continuă lărgire a politicii internaționale și un realism redefinit. În timp ce teoria lui Waltz a reacționat la dezordinea disciplinei restrîngînd "plasa" globală la componentele sale clasice, alți realiști au acceptat provocarea și au pornit să-și redefinească categoriile centrale ale teoriilor, cu scopul de a cuprinde o parte cît mai largă a agendei globale. Poate că nu este întîmplător că aceste
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
care, interesant, îi lipsește lui Waltz -, analiza conceptuală a puterii, înțelegerea schimbării și metateoria lui Waltz. Părerea mea este că Logic of Anarchy este, pînă la urmă, o reîntoarcere la un cadru multicauzal de analiză, foarte asemănător cu cel al "plasei" globale (vezi capitolul 8), la care se adaugă noi argumente istorice, dar și unele divergențe metateoretice între autori. Este un realism clasic, cu deschidere conceptuală și metateoretică. De altfel, volumul ilustrează, poate mai mult decît orice altă carte, încercarea nereușită
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
71), nu este de mirare: cu siguranță nu e nimic nou față de "procesul economic", propus de Keohane și Nye ca model de bază pentru înțelegerea schimbării, combinat cu cercetarea distribuției puterii și a normelor (vezi fig. 8.1, care prezintă "plasa" globală). Din nou soluția la problemele puse de Waltz ne aduce înapoi la problema "plasei" globale a realiștilor. Oferind o alternativă la soluția lui Waltz pentru fragmentarea disciplinei și criza realismului, rămîne să ne întrebăm dacă Logic of Anarchy reușește
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
de Keohane și Nye ca model de bază pentru înțelegerea schimbării, combinat cu cercetarea distribuției puterii și a normelor (vezi fig. 8.1, care prezintă "plasa" globală). Din nou soluția la problemele puse de Waltz ne aduce înapoi la problema "plasei" globale a realiștilor. Oferind o alternativă la soluția lui Waltz pentru fragmentarea disciplinei și criza realismului, rămîne să ne întrebăm dacă Logic of Anarchy reușește acolo unde încercările lui Waltz - de a ține în viață realismul ca piesă esențială a
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
o aduce în galop pe muntele sfânt al Daciei: Luna luce - Butul fuge, Peste munte, prin hârtop, Vântul șuieră și muge, Roibul sare în galop, Ș-amu-i duce p-amîndoi, "Doamno, oare nu-i strigoi?" În Jijia, oamenii boierului Conde prind cu plasele în râu o zână care povestește că e o fecioară creștină din vremea năvălirilor barbare, al cărei schit a fost înghițit de pământ în urma rugii tovarășelor sale, spre a nu cădea în mâinile păgânilor. Sirena lacului are factură schilleriană. O
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Trandafiri agățători Vârfurile chiparoșii, De sub streșini cern petale. Taie - avuzul mustăcind Iar când dormi pe perne-n prag,Șiruri peștișorii roșii. Ca-ntr-un basm cu zâne line, Când prin chioșc visând cobori, Fire de păianjen trag Peste visurile tale Plasă scumpă peste tine. Proza lui Bucuța e dioramatică, plină de policromie muzeală. Fuga lui Șefki, cea mai însemnată dintre narațiuni, este un tablou încărcat de colori și amănunte etnografice asupra turcimii din partea occidentală a țării. EMIL DORIAN Îl imită pe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
amâna cererea respectivă pentru alte ocazii. De fapt, maestrul Adam a avut o viziune în care i se părea că într-o noapte trebuia să traverseze o punte peste o apă în care se aflau câțiva oameni ce-și întindeau plasele cu scopul de a-l captura; însă el, deși cu mare dificultate, a reușit să scape și a ajuns într-un loc foarte liniștit. Așadar, pe când, conform planului lui Dumnezeu, reușise să se sustragă celorlalte Odine, a mers odată întâmplător
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
satisfăcătoare între măsurătorile RMN și cele efectuate prin angiografia cantitativă cu raze X. Pentru obținerea geometriei mulajelor vasculare studiate unii autori au utilizat tehnica de scanare laser cu construirea de fișiere STL (stereolitography binary format). Meșarea (mesh, engl. “ochi de plasă”) constă în discretizarea unui domeniu geometric (curb sau plan) în forme geometrice mici și simple triunghiuri sau quadrilatere (2-D) sau tetrahedre sau hexahedre (3-D) pentru a aplica asupra acestuia soluțiile numerice ale ecuațiilor diferențiale parțiale utilizate în simulările fizice. Metoda
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
fie și Lovinescu, cu diferența că în "romanțul" său, focalizat exclusiv asupra vieții sentimentale a poetului, el pretindea a fi oferit, în plus, și o explicație pur științifică, "pozitivistă" chiar, a erotismului eminescian, în afara oricărei mistificații. Ca atare, criticul modernist plasa pe Eminescu la antipod, în categoria "inhibiților sexuali", fiind influențat probabil nu atât de Freud, cum pretindea el, cât de Krafft-Ebing, Nordau și Lombroso, ale căror "teorii"118 erau foarte în vogă la sfârșitul secolului al XIX-lea. Prin "inhibiție
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]