12,874 matches
-
cu flecăreli, batjocuri, cântece, înjurături, alte chemări, sau alte răspunsuri decât cele așteptate, spre a nu mai vorbi de distorsiunile sunetului prin coridoarele rezonante. Asta ar explica aparența de extremă dezorientare ce puse în curând stăpânire pe întreaga echipă. Când pricepură, în sfârșit, ce se întâmplă, fu prea târziu; piatra se pusese deja pe un dans îndrăcit. Descoperirea treptată a faptului declanșă o violentă și generală nevoie de comunicare, a cărei maree înecă, practic, dialogurile particulare. Nu se mai înțelegeau pentru că
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
sale ridicate ici-colo. Deasemeni, își imagina că cererea avea s-o compromită iremediabil în ochii atenianului, făcând-o să-i apară drept o desfrânată excentrică; totuși, nu avu de ales. În întregul ei regat numai el, străinul, s-ar fi priceput să găsească o modalitate practică pentru îndeplinirea neobișnuitei împreunări odată cu delicatețea discreției depline. Și într-adevăr, cu tot ascuțitu-i simț al autenticității, arhitectul căzu în capcana celui mai pur tertip pus la cale de regină pentru a-și desăvârși
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
cosmologic, ce prezenta lumea călare pe spinarea unei țestoase în imersiune, își redobândea tragic valabilitatea. În noaptea de 31 ianuarie 1953, când echipele de intervenție veniseră să-l salveze de pe acoperișul casei prăbușite, nu fusese în stare să le mai priceapă limba, deși erau de-ai lui. Îi vorbeau cald și blând, rugându-l să dea drumul paratrăsnetului ca barca să-l poată duce la un liman cu o masă ca lumea și așternut cald. Dar urechea lui scinda anapoda coloana
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
și dirijat împotriva trăirilor spontane ca ripostă la puterea lor iritantă de a ne răvăși imaginea; o încercare de rupere a continuității curentului ce ne traversează în favoarea asimetriei mirabile a izvorului, în stare să dăruiască fără a primi. Dar Ian pricepuse foarte bine că insensibilitatea cu pricina exprima mai mult o dorință fantasmată decât o calitate reală. − Ar putea fi considerată chiar hiper-deconstrucționistă, zise Rudi, dacă ținem cont de patima pentru demolări a năvălitorilor din stepe. Contemporani sufocați de sistemele anchilozate
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
extraordinar că aprigii cuceritori de altădată se lasă actualmente cuceriți de farmecul redescoperit al obârșiei, iar furoarea lor războinică e pe cale de resorbție în ritmurile naturale? După opt secole de la violul Pekinului de către Ginghis Han, băieții ăștia au început să priceapă virtuțile zidurilor și frontierelor. Dovada că transgresiunea vlăguiește spiritual. Luă atunci cuvântul Luc: − Mă-ntreb de ce grecii adoptă un ton elegiac când e vorba de adăstare, ca și cum ar fi o privare indirectă și de Iliada, și de Odiseea. Îi revendică
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
responsabilă de un trafic ce trezea invidia nedemnului său ucenic. Îl speria cât era ea de liberă: i-ar fi putut lua nu numai mințile, dar chiar și posibilitatea de a-și da seama de asta. Nu reușea defel să priceapă unde se aduna grosul strălucirii dosite de genialul scamator; adică să nu-și fi făcut el încă plinul de când tot opera prin lume? Și cam ce făcea el cu agoniseala asta? ar mai fi dorit Rică să afle. Că doar
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
șapte ani de așteptare. Între fantomă și mediul ei infernal se simțea capabilă să creeze un ecran de umanitate fără pretenții, un fel de scutec placentar pentru adulți, din care autoexcluderea să fie, totuși, perfect posibilă. S-ar mai fi priceput și să conducă abil discuția înspre ceea ce, cu o îmbujorare, ar fi trădat ca fiind de interes deosebit pentru ea: "îți place apa de mare?" Adică valul, unda, ea, Ondine, mediul zbuciumului și navigației la care căpitanul excela. O fi
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
lui Bart din metalul prelucrat anume întru hârjoana cu țiitoarea-i. Învigorat de el, arhitectul își continuă ideea: − Viața însăși solicită atunci intervenția imprevizibilului întru retractarea imposturii. Tentația de a le trage preșul de sub picioare umaniștilor dogmatici devine irezistibilă pasiune. Pricepi ce vreau să spun? Într-un fel, omul e provocat la redefinirea subversivă chiar de către umaniști, căci așa-zisa-i dezumanizare nu apare decât în raport cu o versiune de omenesc epurată și promovată arbitrar de ei. Dacă în locul neinspiratei lor condamnări la inocență
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
fiecăruia. Ei, și? Nu-i nimic, se spală în familie - atoateîngăduitoarea privire publică, ce în mod fraudulos își atribuie puteri supraomenești de autopurjare. Domnule, mă tem că subversiunea din om nu iese la spălat doar prin artificii interpretative! − Nu prea pricep ce altceva ai prefera, replică Ian. Devenim ceea ce se bănuiește în jurul nostru c-am fi: așteptările celorlalți ne sunt matricea formatoare. Nu ne putem suspecta unii pe alții de o răutate funciară dacă vrem să scăpam realmente de bântuirea ei
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
pe poziția comună de erou civilizator vizionar, pătruns de necesitatea renunțării la violență; nu găsise încă o ieșire mai personală din impasuri: − Așa e definit rolul celui cu înțelegerea superioară: să fie mereu confruntat cu mai mult decât poate realmente pricepe și, astfel debordat, să dea generos câștig de cauză oponentului. O poziție nobiliară, în ultimă instanță: cel dăruit din belșug cu putința de a pricepe se așteaptă să îngăduie și recursul la subterfugii îndoielnice al celui mai puțin dăruit. Nu
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
rolul celui cu înțelegerea superioară: să fie mereu confruntat cu mai mult decât poate realmente pricepe și, astfel debordat, să dea generos câștig de cauză oponentului. O poziție nobiliară, în ultimă instanță: cel dăruit din belșug cu putința de a pricepe se așteaptă să îngăduie și recursul la subterfugii îndoielnice al celui mai puțin dăruit. Nu-i normal? Sacrificiul de cinstire a victoriei rațiunii se face pe spesele învingătorului. Altfel, nu se poate trăi împreună. După ce sorbi prelung din pahar, ca și cum
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
cală, cum s-ar zice, cu tot cu privirea nepoftită dizolvată în ea. Ar fi vrut ca jetul verbal să disloce mărturia cuibărită înlăuntrul ei; în postură de căpitan aflat la ananghie, încerca din răsputeri să mențină controlul asupra situației. Fata nu pricepea o boabă; ca să nu-l facă să se simtă rău, înclina însă pansiv din cap, rostogolind apoi în ecouri, între ureche și gură, fluidul fonetic și căutând, fără tragere de inimă, să-l ia în primire. După torida vară indiană
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
al afirmării sexuale, ci împotriva găurii de apă ce se deschisese perfid în bordajul bine blindat al lumii sale. Simțea cum deschiderea se lărgește catastrofic cu fiecare spasm al stomacului său. Cum de-i cedase cuirasa? Nu avea cum să priceapă că femeia îi subtilizase o umilință cu care se identifica profund, o imagine funcționând ca petic etanșeizant de avarie, ce-l făcea să se considere damnat - "eu sunt o țintă a loviturilor destinale". Peticul se menținea la locul lui prin
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de oferta gratuită? Niște oameni care nu-și puteau permite nici măcar o masă ca lumea și care trăiau de azi pe mâine din venituri de proveniență dubioasă? Ce mai era și asta? Se suci o vreme prin birou, încercând să priceapă. Trupul său rezista instinctiv derapajului în afara ordinii familiare printr-o percheziție asiduă a preajmei traficante de sprijin. În vreme ce gândul căuta repere logice, pe fotoliu coatele se ancorau în drojdia statică a fluxului de impresii, genunchii defineau sfruntat de idiosincratic verticala
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
la restaurantul de la Maeslantkering. În sinea lui, spera că un pahar-două l-ar fi ajutat să treacă peste slăbiciunea ce-i dădea acel aer neobișnuit de idiot. Deși femeia se declară de acord, nu le trebui multă vreme spre a pricepe că, înțesat de autocare și turiști, locul se dovedea total neprielnic fragilității regăsirilor. Atunci, încurajat de acceptarea ei, Ian se aventură un pas mai departe pe terenul nesigur dintre ei: Ia stai așa! E-aproape șapte; dă-mi, mai bine
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
pe scări, cu privirea copilului de trei ani care fusese. Apa care continua să cadă începu să stârnească un vuiet grav. Mâini cunoscute îl împingeau de pe canapea, opintindu-se să-l smulgă dintr-o inerție plumbuită. Topiseră ghețarul tactil. Deodată pricepu: acolo, la etaj, era lucarna salvatoare! Simți un fâlfâit în spinare și fu smuls de el în sus, pe scările care duceau la baie. Dădu buzna înăuntru, trântind ușa de perete. Femeia scoase un țipăt. " Ce te-a apucat?" Îl
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
un punct de plecare. Ambiția umaniștilor este mult mai mare: să creeze o ființă de elită care să știe totul despre cărți, oameni și natură, care să fie totodată artist și om de lume, cavaler strălucit și expert în arme, priceput în arta războiului și diplomat. Pe scurt, un om de știință dublat de un om politic și de acțiune, capabil să aducă concetățenilor săi binefacerile pe care numai el le poate concepe. Acest proiect vast și optimist se bazează pe
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
produs? de activit??ile ei ?i de raporturile dintre componentele ei, atunci c�nd cele ce par �date� s�nt (re)cunoscute (?i) că rezultate ale (inter)ac?iunilor, op?iunilor, deciziilor, ac?iunilor sociale ?i individuale. Că s? poat? pricepe de ce unele societ??i se dezvolt? ?i altele nu, societatea are de analizat, de diagnosticat ce face ?i ea din ea �ns??i, dac? se reproduce mereu a?a cum este, dac? se adapteaz? sau/?i se produce pe șine
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n? c�nd va afla suficiente �anomalii� �n cunoa?terea să, �n teoriile sale, �n definirile sale că s? nu mai aib? �ncredere �n ele, s? le resping?. Construim teorii, într?m �n ele pentru a ni le face inteligibile, pricepem ce pot �n sine ?i atunci c�nd s�nt aplicate �n practică cercet?rîi, opt?m pentru una sau alta �n func?ie de motivele forțe ce ne �ndeamn? s? le ocolim, s? le respingem. Sociologii nu pot ignoră
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
le respingem. Sociologii nu pot ignoră nici eforturile de cunoa?tere cu onestitate a socialului exprimate �n istorii ale ?tiin?elor, sociologii ale cunoa?terii, sociologii ale ?tiin?ei, etică ?tiin?ei etc. Istoriile ?tiin?ei ne pot ajuta s? pricepem mai bine situa?ia complicat? ?i imprevizibil? a sociologilor, deoarece ele v?d sociologia �n urzeala fin? a socioumanului care �mbin?, articuleaz? evenimente, fapte, acte, actori. Ele ne pot ajuta s? ne explic?m cum s-a divizat sociologia �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cunoa?tere a socialului, ca ansamblu teoretic, ca aplică?ie a cunoa?terii sale. Analizele contextului social al cunoa?terii ?i ale influen?elor c�mpului intelectual al unei forme organizate de social asupra cunoa?terii sociologice ne ajut? s? pricepem de ce nu au ce c?uta �n sociologie postul?rile ideologiilor indiferent care ar fi acestea. Sigur c? societatea influen?eaz? sociologia prin procesualitatea ei ?i prin �ncerc?rile ei de a se autocunoa?te. Parafraz�nd un autor francez
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
acumul?ri periculoase de for?e care duce la explozie social?. Atunci c�nd matematicianul belgian se lanseaz? �n publicarea sistematic? a statisticilor sociale, sau atunci c�nd caut? s? promoveze fizică social? (expresie �mprumutat? de la Auguste Comte � care nu pricepea nimic din lucr?rile belgianului, nev?z�nd �n ele dec�ț tehnic? statistic?!), inten?iile sale nu s�nt numai ?tiin?ifice. Ele s�nt ?i filosofice ?i politice, fiindc? era vorba de apropierea � prin calcul � de veritabilă natur
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n grup?ri de teoreticieni rivali, impresia de �mpr??tiere r?m�nea dominant?. Nu exist? ceva �ntre sociologi care s? semene cu solidaritatea persoanelor legate de aceea?i disciplin?. Unii �?i elaborau limbaje personale pe care nimeni nu le pricepea; că regul? general?, monologurile r?spundeau monologurilor. Germania era o ?ar? care nu avea sociologie, de?i avea sociologi, a?a cum se pl�ngea unul dintre ei. Cum fiecare voia s? fie original, au devenit cu to?îi marginali
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
o sumă modică pentru masă și întreținere și restul îl depun la bancă în contul odraslei. Reacția puștiului este una de descurajare și deprimare. Părinții refuză să înțeleagă că un adolescent simte nevoia să stea pe picioarele lui. Cum să priceapă cum merg lucrurile cu banii, când n-are niciodată ocazia să-i numere? Părinții acționează de bună credință, ei vor ca băiatul să aibă "un ban pus de o parte pentru când o să crească". Nu am înțeles cum stau lucrurile
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
că nu trebuie să le acordăm avantajul limbii. E un aspect destul de important. După masa de prânz vor să ne arate utilajele și să întocmim contractul. Totuși Gård refuză, sub pretextul că trebuie să ia legătura cu Stockholmul (Minciună!). Nu pricep nimic. Gård îmi povestește la toaletă că a intrat în legătură cu un reprezentant american care vinde echipament al US Army. (Min. nu știe nimic despre asta!) Conform lui Gård e mult mai avantajos să negociem cu americanii, care nu vor să
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]