12,131 matches
-
la închisoare pentru trecere frauduloasă a frontierei. A ieșit și el cu toți ceilalți deținuți în 1964. A reușit într-un final să treacă granița, numai că fata la care el voia să ajungă se căsătorise. Scurtu nu a fost supărat, pentru că fata respectase toate termenele pe care le stabiliseră împreună. Dar Scurtu a făcut o nemaipomenită demonstrație - nu numai de voință, ci și că se putea evada dintr-un lagăr de muncă - fapt pentru care l-am felicitat. A fost
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
soluție pentru mine! Am lăsat ceea ce a fost pentru ieri iar astăzi am privit la ceea ce trebuie să fac pentru mâine. C. I.: Și în acest context ați luat decizia de a pleca din Germania? S. Ț.: Da! M-am supărat pe nemți. Că avocatul mi-a spus foarte franc că nu sunt "neamțul lor!" Eu m-am dus la avocat să reglez problema. Mă blocase banca! De ce? Pentru că unul din bancă era prieten cu avocatul firmei și cu asociatul meu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cazul meu, adică preluarea firmelor de către bănci. Dar au fost procese mari, făcute de germani, vorba aia, cu "testicole puternice"! Unii au reușit, alții n-au reușit, pentru că în fond și băncile sunt tot niște instituții de gangsteri. M-am supărat pe nemți, dar nu pentru ce mi-a spus avocatul, ci pentru că avocatul mi-a spus că nu am nicio șansă: că el îmi preia procesul, pentru că știe legislație, și era bun în ceea ce făcea, dar că sunt alții mult
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
simplu, că doar n-au stat o săptămână. Au plecat noaptea și nu le-a verificat nimeni buletinul și chiar dacă i-l verificau cred că putea justifica faptul că a plecat la nunta propriului ei copil. Mama a venit foarte supărată de la nuntă spunând: "băiatul meu a dat cu mâna-n foc!" și că nora ei s-a așezat în genunchi lângă patul pe care ședea mama și i-a zis: "lasă, mamă, că până acum v-a trimis bani, dar
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Și când am văzut ugerul acela, mi-am zis în mintea mea: "aaaa, asta e carne de om!" Și nu-l aveam decât pe avocat lângă mine și-i zic: "eu nu mănânc!" La care avocatul: "Mănâncă, măi, nu fi supărat, dă-i în p... mamii lor!". Și la urmă i-am spus de ce nu mănânc, uite așa, așa. "Nu-i adevărat, ăsta-i uger de vacă". Dar tot n-am mâncat. C. I.: Ați avut timp să vorbiți cu oamenii
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
nunții, la ora 12 noaptea, se închina, se dădea darul de nuntă. Când au ajuns cu închinatul la masă la noi, eu am cerut să mi se cânte Deșteaptă-te române. Dar faptul ăsta l-am făcut pentru că m-a supărat un inginer care a terminat studiile la Moscova și tot timpul comanda muzicanților să i se cânte Cazacioc. C. I.: Cum îl chema pe inginer? D. B.: M. T., dar nu-i dați numele pentru că este decedat și are rude multe
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
a spus, că eram prieteni și colegi: "Auzi, mi-a dat telefon directorul V. A. și mi-a reproșat că te-am primit aici și te cheamă la el". Și eu când m-am dus la el eram așa de supărat, că m-am apucat de plâns. Și am luat-o și pe nevastă-mea și m-am dus la el la trustul Gostat, la ieșire din Bucium. Te adresai cu "tovarășe director", "să trăiți", "sărut mâinile", cam așa era pe
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
scuteală de dări celor care le slujeau cu credință lor și țării. În visteria țării se păstra un catastih în care erau notate numele celor ce aveau cărți de scuteală, iar slujbașii țării aveau ordine strașnice să nu cumva să supere cu ceva pe cei scutiți. Când țara era la mare nevoie, fie din cauza războaielor, a foametei, a bolilor și nu putea face față tributului datorat, Măria Sa Sultanul ierta și el birul țării, bunăvoință care, spre recunoaștere și respect datorat Porții
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
din „Surete și izvoade" (vol. XXV, p. 265-268), că în 4 noiembrie 1848 N. Râșcanu, spătar și ispravnic de Vaslui, poruncește privighetorului ocolului Mijlocu că, „deoarece pe Andrei Kogălniceanu l-a însărcinat cu alte predmeturi n-are a-l mai supăra cu alte havalele". După care, privighetorul îi scrie vechilului de mazili și zapciilor din Dănești la 29 noiembrie 1848 ca „să scutească pe Andrei Kogălniceanu de orice alte havalele". Când munca de privighetor era făcută bine, domnitorul putea acorda funcționarului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
facerea herestelei cu dânsul și jeluitorul a arătat că are vadea de judecată la luminatul Divan cu paharnicul Neculae Sion și cu serdarul Teodor Carp ca la Sf. Teodor să se afle la Divan să se știe ca să nu-l supere pe jeluitor fiind că are a merge să-și numere vadeaua, și să rânduiți pe altul în locul său a merge la slujba la care a fost rânduit." Semna Ion Samson Spătar. La ședința de la 6 februarie 1909 a Academiei Române desfășurate
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Atoc, nici Popa Iuga, nici Poverteanul n- aveau a da gloabe pentru deșugubine vornicilor din localitate, ci lui Vodă; afacerile din dijme mergeau la domnie; nici deșugubinarii, nici birnicii, nici podvodarii, nici alți poslușnicari n-aveau cu nimic să-i supere. Voievodul îi apăra contra tuturor acestora și le dădea privilegiul dreptei lui judecăți", privilegiu care s-a menținut până în secolul al XVIII- lea (Opinia, 21 august, 1910). În vechime slujba către țară a fost de fapt o slujbă către persoana
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mascuri, să nu fie năpăstuit în afacerile sale, de negoț cu datoriile altor oameni nici pentru zeciuirile altor sate (un fel de cislă); să fie lăsat în pace de dregători, ce au a scrie tinuturile în credintă; să nu fie supărat de nici un debilar domnesc cu nici un fel de dabile; să nu se treacă cu nimic peste cartea domnească". Din scutirea pentru scoatere la pensie a lui Ion Vătag reiese și numărul angărălilor pe care le plăteau, totuși, ceilalți slujbași ai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
veți lucra de om numai câte 6 zile ori la ce lucru s-ar pune și pe hrana ce veți avea pe locul dumnealui, dijma locului încă veți da, dar afară dintr-atât, cu nimică mai mult nu vă veți supăra: și pentru aceea dar vă scriem, de dumnealui stolnicul să ascultați iar tu, Constandine, ce ai fost Clucer pe acea slobozie, cu satul acesta treabă să nu aibi și să te ferești de oameni. Aceasta" (Academia Română m.s.s., 260, p. 80
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
stăpânului moșiei". Din Condica lui C. Mavrocordat Vodă, citată de Nicolae Iorga (Doc.VI, 223) aflăm atribuțiile vornicului de târg la 1740: „...săfie volnic a păzi diregătoria sa și a apăra pe oameni despre unii și alții să nu-i supere; însă de la târgoveți alt nemică să nu ia, fără numai gloabele obicinuite și vitele de pripas orice fel s-ar afla la târgoveți. Iar vel căpitan... să nu se amestece acolo la târgoveți nici la gloabe, nici la vite de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Paharnicul avea ca ajutor în îndeplinirea funcției sale pe Pivnicer („Stratulat Pivnicerul", „Gheorghe Pivnicerul" în cartea de hotărnicie a Plopenilor de la 1673), și pe Vădrari („poruncim Domnia mea prin hrisovul acesta și vădrarilor de la ținutul Fălciului ca să nu aibă a supăra Sfânta episcopie pentru vădrărit, nici să scrie ei vinul de dijmă", zicea Scarlat Ghica în hrisovul din 1758) care strângeau dijma numai „de la cine se cade", alți deținători decât Episcopia care își avea propria ei gospodărie. Vinăritul era la început
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
rămas însă și după introducerea ispravnicilor. Cărțile domnești de după Constantin Mavrocordat, cum ar fi cea a domnitorului Grigore Ghica la 1747, cartea lui Matei Ghica la 1755 poruncesc „boierilor, slujitorilor, pârcălabilor de pe la ținuturi, căpitanilor, vornicilor de prin sate" să nu supere, să globească, „nici să se amestece la gâlcevile țiganilor domnești ce umblă prin țară pentru hrana lor". În anul 1760, în cartea lui Ioan Teodor Voievod se pomenește de „boieri ispravnici de pe la ținuturi și dumnealor pârcălabii". Pârcălabii aveau și calitatea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
tremurau la vederea omului domnesc. ...Lipscanul venise de la Iași cu cal de olac purtând asupră-i carte domnească scriind astfel cătră șoltuz că „de vreme ce poruncit-am Domnia mea la slujitorii care umblă cu dăjdiile preuțești de la ținutul Bacăului să nu supere pre un preut, un diacon de la mănăstirea Măstacăn, ce-i făcută de dumnealui Gligori Hăbășăscul stolnicul cel mare de dajdie împărătească, de dajdie vlădicească, de colaci, de zloți, de galbeni, de taleri, de lei, de orți, de dajdie preuțască, de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mai înainte". Dregătorilor de Huși și Stănilești li se dădea ordin „a lăsa în pace satele Episcopiei, cum au fost și la alți domni". La 22 august 1638 Vasile Vodă ordonă pârcălabilor de la Fălciu și dregătorilor de Huși să nu supere satele Episcopiei „cu globe de bătăi sau de pârâturi, sau cu alte globe mai mici", ci să observe numai „morți de om, sau alte deșugubine, sau furi, sau tâlhari". Pentru că și ulterior, șoltuzul și cu târgoveții Hușilor au încercat să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
îi scutește de acea dare și măsură pe care Mitropolitul, Episcopii și boierii - „toți o aprobă și se bucură de ea". Sarcina funcționărimii școlilor rămânea, de acum, în seama funcționarilor. În a treia domnie Grigore Ghica, văzând că boierii erau supărați „de acea dare", iar școlile „se paralizau din lipsă de mijloace", revine și pune dajdea pe seama preoților și diaconilor, dar numai „câte un galben pe an". În anul 1741 Domnul Constantin Mavrocordat, în cea de-a doua domnie a sa
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
devenit proprietatea Episcopiei, târgoveții au fost aspru asupriți de către oamenii Episcopului Iacov Stamate și ei s-au adresat cu răvașe noului domn Alexandru Ioan Mavrocordat, cerându-i curmarea abuzurilor. La 2 aprilie 1785 domnul scria că „sfinția sa kyr Iacov îi supără fără dreptate - pe târgovețiluându-le din toată dugheana câte 2 lei; și apoi le mai ia câte alți 2 lei pentru că șed în dugheana din dos, pe dughenele date cu chirie încă le ia din 10 lei - unul, și de la femeile
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
La procesul lor cu căminarul Balș, la 11 august 1793, Divanul aflându-se în fața hrisoavelor părților - a Casei Obștei dar și a boierului, au „lăsat curmarea chestiunii la chibzuință Domnului." Acesta a acordat dreptate bârlădenilor care n-au mai fost supărați de către nimeni pentru terenul din vatra târgului. În ce privește moșia din jurul târgului, judecățile între bârlădeni și stăpânitorii moșiei s-au desfășurat până la anul 1815, când totul a luat sfârșit prin cumpărarea moșiei de către bârlădeni cu suma de 180.000 lei vechi
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cum erau caracterizați membrii francmasoneriei). Această atitudine era argumentată prin diferite incidente, puse pe seama francmasoneriei, precum cele de la Livorno, unde: "Mai mulți ofițeri, între care generalul Far, și-au dat demisia din secta francmasonilor. Francmasonii din orașul Livorno s-au supărat foc pentru aceasta și drept răzbunare, au tăbărât asupra pelerinilor din oraș care se întorceau de la Roma. Prefectul poliției francmason și el n-a mișcat nici degetul cel mic, spre a apăra pe pelerini"616. În același număr al revistei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
puși printre țările balcanice. N-am avut material destul. Un perete din micul nostru pavilion s-a dat catolicilor din Bulgaria și Grecia. Suntem pe altă parte alături de Ungaria, Polonia, dar cu material mult, mult, mai modest. Nici nu ne supărăm, nu ne putem măsura cu munca și producția seculară a vecinilor noștri!" (Ibidem). 846 Comitetul organizator s-a adresat nunțiului pentru a se implica în organizarea evenimentului: "De mult timp doream să scriu Excelenței Voastre despre Expoziția presei catolice ținută
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de vin, chianti roșu și frascati alb, și ca desert chiar marsala. Eram cu toții foarte multumiți, cu expepția bineînțeles a lui Arturo pentru care, ai fi zis că fiecare îmbucătură avea un gust de otravă, într-atât părea el de supărat și dezgustat". Ospitalitatea devine din acest moment artificială, convivialitatea nu se poate instaura, masa este compromisă. La fel se petrec lucrurile și în nuvela Pique-nique în care protagonistul, un papetier sărac trebuie să împărtășească bucuriile colective de sfârșit de an
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
repede, fiindcă își cunoaște bine tatăl: "Că-l știu pornit și n-are să te lase să te duci cu mâna goală, ci are să te caute aici; și cred că fără tine nu s-ar întoarce, că altfel grozav s-ar supăra" (15.212-214)56. Se vede că există o fisură, o imperfecțiune în această dorință excesivă de ospitalitate care îl agresează pe oaspete. Telemah scapă cu abilitate de gazdele care îl acaparează și îl rețin, încurcându-i proiectele. La fel se
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]