11,982 matches
-
studiile centrate pe copil. Prin anii '70, numeroase cercetări centrate pe factorii de risc în dezvoltarea copilului evidențiază diferențele de manifestare care se înregistrează: „pe de o parte, sunt cei care dezvoltă tulburări comportamentale, și pe de alta, cei care «supraviețuiesc» și chiar se dezvoltă în confruntarea cu circumstanțele dificile de viață”(Wustmann, 2005, p. 15). Alți autori numesc copiii capabili să se sustragă iminenței unui destin nefericit drept „invincibili”(Cyrulnik, 1999). Unul dintre acești cercetători, Garmezy, spunea: „Când vom studia
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
dificile de viață”(Wustmann, 2005, p. 15). Alți autori numesc copiii capabili să se sustragă iminenței unui destin nefericit drept „invincibili”(Cyrulnik, 1999). Unul dintre acești cercetători, Garmezy, spunea: „Când vom studia forțele care permit unor astfel de copii să supraviețuiască și să se adapteze, beneficiile pentru societatea noastră vor fi cu siguranță mult mai însemnate în comparație cu toate eforturile noastre de a crea modele de prevenire primară având ca scop reducerea incidenței vulnerabilității”(Garmezy, 1971, apud Manciaux, 2001). în aceeași perioadă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
limba română, având-o ca autoare pe Kari Killen, Copilăria durează generații la rând (2003). Un cunoscut cercetător în domeniul neurobiologiei, Bruce Perry, face o afirmație notabilă: „Copiii nu sunt rezilienți! Copiii sunt maleabili”(Perry et al., 1995, p. 285). Supraviețuiesc, dar se dezvoltă și vor funcționa în acord cu suferința la care au fost expuși, dacă intervențiile de specialitate, într-o societate conștientă de consecințele traumei, nu vin în ajutorul copilului. Dacă la începuturile utilizării conceptului de reziliență aplicarea lui
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
gest de dizidență, de revoltă împotriva sistemului comunist, de victorie care se cerea sărbătorită. Procurarea hranei, o obligație stringentă, mai ales când aveai copii, „ne transformase pe toți, întreaga populație, în delincvenți!”, cum spunea o prietenă, „pentru a putea să supraviețuim”. Este de remarcat faptul că după 1989, aceste rețele de „prieteni”au încetat să mai funcționeze. b) „consumul”de cultură, lectura, audițiile muzicale, vizitarea expozițiilor și vizionarea spectacolelor de teatru era un comportament generalizat și care asigura momente de „evadare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fi apariția unor tulburări (Ionescu, 2010). Când facem referire la factorii de risc, avem în vedere și capacitatea de confruntare a individului cu acești factori. Această capacitate dă șanse copilului sau adultului expuși riscului, individual sau în grup, de a supraviețui, de a-și continua dezvoltarea sănătoasă, de a se adapta, păstrându-și o bună sănătate fizică și mentală. Factorii de risc sunt circumstanțiali și cumulativi. Efectul lor depinde de contextul în care se manifestă și în care există întotdeauna, simultan
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de a simți lumea ca pe un loc periculos, dezorganizat, lipsit de factorul de securitate care exista înainte. Toate scopurile, țelurile în viață dispar, apar ca fără valoare, „deșertăciune a deșertăciunilor”. în final se acceptă pierderea și realitatea că persoana supraviețuiește pierderii. în cea de a treia fază, se realizează ieșirea din criză. Cel care a definit criza ca fiind generată de pierdere, Caplan (1964), relevă și caracteristica importantă a crizei de a fi o perioadă de tranziție, reprezentând atât o
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
acea comunitate are nevoie de aportul fiecărui membru, fiecare având nevoie, pentru a subzista, de cantitatea necesară de apă. În acest caz, nu este greu de imaginat ce ar decide comunitatea În privința bunului apă, dacă ar fi ca ea să supraviețuiască. Aceasta, cu siguranță, ar decide că apa este un bun public. Altfel spus, indiferent ce cantitate de apă ar consuma un individ, pentru consumatorul următor trebuie să rămână o cantitate suficientă de apă. Prin urmare, În acest exemplu, apa este
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
membri. Însă această competiție pune În pericol posibilitatea cooperării (de exemplu, indivizii dominați vor fi din ce În ce mai puțin dispuși să participe la acțiunile colective necesare pentru supraviețuirea grupului). În acest context, În care lipsa cooperării a dus la dispariția grupului, au supraviețuit doar grupurile care au reușit să rezolve cele două probleme. Etapa 2: Procesul de construire a unei nișe culturale Rezolvarea acestor probleme evoluționare a fost posibilă doar prin construirea unei nișe culturale. O nișă culturală apare În urma unui proces prin
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
un set de reguli și strategii menite să limiteze puterea indivizilor cu un comportament de tip alfa (1), respectiv un set de reguli și strategii menite să identifice și să le pedepsească pe cele non-cooperante (2), atunci nu ar fi supraviețuit. Cu aceste tipuri de stimulente negative la adresa indivizilor non-cooperanți este coroborat și un set de reguli și strategii menite să Încurajeze comportamentele benefice pentru supraviețuirea grupului (3). Acestea din urmă facilitau acțiuni coordonate ale indivizilor cooperanți Împotriva celor două tipuri
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de 1,4 lei, iar pentru membrii comunității va fi rațional să cumpere de la brutăria privată, În loc să-și producă pâinea În gospodărie. Mai mult, antreprenorul privat va menține prețul de 1,4 lei chiar dacă ar deține mijloacele necesare de a supraviețui pe piață, În situația ideală de echilibru (de exemplu, dacă ar putea obține profit și prin vânzarea unei pâini cu numai 0,5 lei). Din păcate, pentru membrii comunității, piața de furnizare a pâinii la nivelul unei comunități rurale nu
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
rol social, care constă În asumarea riscurilor Întreprinderii necesare furnizării bunului public, inovarea căii de rezolvare a problemei și managementul parțial al organizației (vezi Ostrom, 1965, p. 3). Antreprenorii publici, ca și cei privați Încearcă să construiască Întreprinderi care să supraviețuiască și să crească. În acest scop, un antreprenor privat trebuie să se raporteze În același timp la o piață primară, În care consumatorii iau deciziile critice, și la o piață a factorilor de producție, În care o combinație de proprietari
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
nefiind subminată de faptul că atât ființele individuale, cât și cele colective sunt numai "parțial" identice. Această situație devine evidentă când sunt examinate exemple de entități colective cum ar fi comunitățile etnice și națiunile. Subliniind că nicio națiune nu poate supraviețui, fără o conștiință națională, P. Kun afirmă că, atunci când vorbim despre națiuni, avem în vedere, de regulă, comunități istoricește bine determinate, cel mai evidente fiind cele europene, a căror identitate colectivă, în opinia sa, este constituită din aceleași cinci elemente
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
naturale ale peisajului și artefactele fizice care l-au remodelat; conștiința unei națiuni privind originile sale a unui început identificabil la un anumit moment istoric dat53 . Evidențiind semnificația conștiinței unui trecut istoric, P.Kun afirmă că nicio națiune nu poate supraviețui fără conștiința faptului că existența ei actuală este continuarea uneia trecute, adăugând, totodată, că în fapt cu cât amintirile sunt mai îndepărtate în timp, cu atât mai puternică este influența lor asupra prezentului și cu atât mai ferm stabilită este
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
unui început identificabil (primul eveniment este nașterea, eveniment ce s-a întâmplat cu certitudine). 51 Ibidem, p. 21. în același sens, vezi și J.Fossum, op. cit., supra, nota 1 52 În acest context, autorul redă ca exemplu cazul evreilor, care supraviețuiesc de mult timp ca popor fără să aibă un teritoriu propriu și adaugă că ei au totuși un substitut pentru trupidentitate religioasă P.Kun, op. cit., p. 23. 53 Se pleacă de la ideea că orice națiune are mituri care dovedesc originea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
feminin]? Poate etică lua forme care variaz] în funcție de gen? Semnificația evoluției MICHAEL RUSE Teoria evoluționist] a lui Darwin susține c] existența noastr] se datoreaz] milioanelor de ani de evoluție în care organismele care au l]sat mai mulți urmași au supraviețuit, iar cele care nu au făcut acest lucru au disp]rut. Poate fi reconciliat] etică cu un astfel de proces? Implic] evoluționismul ideea c] morală ar trebui s] permit] celor slabi s] dispar]? Sau, si mai drastic spus, implic] evoluționsmul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fost efectiv posibil dac] toți p]rinții s-ar fi îngrijit la fel de mult de orice copil că și de ai s]i. Într-un regim atât de nonșalant și imparțial, probabil c] puțini nou-n]scuti cu sânge clad ar supraviețui. Astfel, dup] cum subliniaz], pe bun] dreptate, sociobiologii, tr]s]turile altruiste ce pot fi moștenite nu sunt ușor transmise mai departe dac] nu fac posibil] o creștere a speranței de viat] a familiei persoanei altruiste, care împarte genă ce
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în mod neobișnuit și repetat aceeași persoan] dintr-un grup de van]tori. Însoțitorii s]i au decis c] aceasta este influența lui N!adima și nu au s]riț în ajutorul lui. Cand au v]zut c] victima a supraviețuit primelor câteva atacuri, și-au schimbat p]rerea gândindu-se c] N!adima ar fi fost mai eficient și ar fi pus leul s] ucid] de la primul său, cel putin, al doilea atac. Au încercat apoi din r]sputeri s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
gândindu-se c] N!adima ar fi fost mai eficient și ar fi pus leul s] ucid] de la primul său, cel putin, al doilea atac. Au încercat apoi din r]sputeri s] alunge leul. În cele din urm], victima a supraviețuit. Edward Nelson, scriind cu un secol în urm] despre populația Malemut de lang] Strâmtoarea Bering, a relatat o scen] în care un membru al unui grup ce își așezase tab]ra lang] un sat Kuskokwim s-a sup]rât pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
num]r mare de alte persoane la locul de munc], acea persoan] va fi înclinat] s] procedeze la fel si acas]. În mod similar, relațiile apropiate sunt posibile doar atât timp cât părțile au încredere una în alta. Dar încrederea nu poate supraviețui și nici nu se poate dezvolta într-un mediu caracterizat de neincredere și ur]. De asemenea, nu poți fi complet onest cu cineva dac] nu ai încredere în acea persoan]. Neîncrederea d]uneaz] onestit]ții. Pe scurt, posibilitatea unor relații
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
diferit de imaginea: „fiecare pentru sine”, obișnuit] în lumea afacerilor. Este adev]rât c] afacerile sunt și trebuie s] fie o competiție, dar nu este adev]rât c] ele sunt o lupt] sângeroas] în care „oricine face orice pentru a supraviețui”. Oricât de mult] competiție exist] într-o ramur], ea se bazeaz] întotdeauna pe interese comune și pe reguli de comportament acceptate reciproc. Competiția are loc nu într-o jungl], ci într-o comunitate pe care o servește și de care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sl]biciuni diferite ale instituției și sugereaz] modific]ri diferite și incompatibile. Din moment ce practică curent] a pedepsei pare a servi unui scop social esențial de o manier] compatibil] la nivel general cu p]reri etice care o susțin, instituția pedepsei supraviețuiește și d] semne c] va reuși în continuare s] fac] acest lucru, pentu o perioad] bun] de timp. Referințe: Coway, D.A., „Capital Punishment and Deterrence: Some Considerations în Dialogue Form”, Philosophy and Public Affairs, 3 (1974), 431-43. Harț, H.L.A
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ceilalti și c] avem obligații fâț] de ei, întrucât aceasta ține de interesul nostru biologic. Ins], din punct de vedere biologic, aceste idei exist] datorit] faptului c] aceia dintre pretinșii noștri str]moși care au avut astfel de gânduri au supraviețuit și s-au reprodus într-o m]sur] mai mare decât ceilalți. Cu alte cuvinte, altruismul reprezint] o modalitate de adaptare, întocmai ca aceea a membrelor, a ochilor, a danturii și a brațelor noastre. Suntem ființe morale deoarece genele noastre
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
minor, un rol marcant în Europa. N-a fost să fie, pentru că istoria ne-a chemat iarăși la ordin, iar în urma tancurilor... "eliberatoare" picturii bune nu i-a mai rămas, ca și altor segmente de spiritualitate, decît să încerce să supraviețuiască. A rezistat primului atac proletcultist și i-a păstrat pe simeze, scurtă vreme, pe Pallady, Ressu, Iser, Steriadi, necontaminați, dar a cedat treptat presiunilor propagandei și s-a văzut infestată, adesea chiar prin marile ei nume, de produsele indigeste ale
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
înșirate nenorocirile: Anglia: mari dificultăți în economie, Franța: indici tot mai pronunțați de inflație, America Latină: patru din fiecare zece oameni sînt analfabeți, R.F. Germană: dezechilibru în bugetul federal, Suedia: scăderea ritmului de producție. Te și-ntrebi cum de-au mai supraviețuit pînă azi, și mai supraviețuiesc încă de-acum înainte, prăpăditele astea de țări! Să trec la interne. Toată pagina a doua se ocupă de furajele grosiere, care trebuie bine gospodărite. Personal, mi-a plăcut titlul unuia din materiale: Cu gustul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în economie, Franța: indici tot mai pronunțați de inflație, America Latină: patru din fiecare zece oameni sînt analfabeți, R.F. Germană: dezechilibru în bugetul federal, Suedia: scăderea ritmului de producție. Te și-ntrebi cum de-au mai supraviețuit pînă azi, și mai supraviețuiesc încă de-acum înainte, prăpăditele astea de țări! Să trec la interne. Toată pagina a doua se ocupă de furajele grosiere, care trebuie bine gospodărite. Personal, mi-a plăcut titlul unuia din materiale: Cu gustul și mirosul îmbunătățite prin tratarea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]