11,919 matches
-
literatură modernă/clasică sau în combinație cu limba și literatura română/clasică. *4) Se adaugă: în combinație cu limba și literatura română sau o limbă și literatură modernă. *5) Se referă, după caz, la Teologie ortodoxă, Teologie româno-catolică, Teologie greco-catolică, Teologie reformată, Teologie baptistă, Teologie protestantă, Teologie penticostală, Teologie adventistă. *6) Se adaugă, după caz: Actorie, Regie, Păpuși-Marionete, Coregrafie. *7) Se adaugă, după caz: Management cultural, Jurnalism teatral. *8) Se adaugă, după caz: Regie de film și TV, Imagine de film
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205693_a_207022]
-
clasică sau în combinație cu limba și literatura română/clasică. *4) Se adaugă: în combinație cu limba și literatura română sau o limbă și literatură modernă. *5) Se referă, după caz, la Teologie ortodoxă, Teologie româno-catolică, Teologie greco-catolică, Teologie reformată, Teologie baptistă, Teologie protestantă, Teologie penticostală, Teologie adventistă. *6) Se adaugă, după caz: Actorie, Regie, Păpuși-Marionete, Coregrafie. *7) Se adaugă, după caz: Management cultural, Jurnalism teatral. *8) Se adaugă, după caz: Regie de film și TV, Imagine de film și TV
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205693_a_207022]
-
în combinație cu limba și literatura română/clasică. *4) Se adaugă: în combinație cu limba și literatura română sau o limbă și literatură modernă. *5) Se referă, după caz, la Teologie ortodoxă, Teologie româno-catolică, Teologie greco-catolică, Teologie reformată, Teologie baptistă, Teologie protestantă, Teologie penticostală, Teologie adventistă. *6) Se adaugă, după caz: Actorie, Regie, Păpuși-Marionete, Coregrafie. *7) Se adaugă, după caz: Management cultural, Jurnalism teatral. *8) Se adaugă, după caz: Regie de film și TV, Imagine de film și TV, Multimedia: sunet-montaj
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205693_a_207022]
-
cu limba și literatura română/clasică. *4) Se adaugă: în combinație cu limba și literatura română sau o limbă și literatură modernă. *5) Se referă, după caz, la Teologie ortodoxă, Teologie româno-catolică, Teologie greco-catolică, Teologie reformată, Teologie baptistă, Teologie protestantă, Teologie penticostală, Teologie adventistă. *6) Se adaugă, după caz: Actorie, Regie, Păpuși-Marionete, Coregrafie. *7) Se adaugă, după caz: Management cultural, Jurnalism teatral. *8) Se adaugă, după caz: Regie de film și TV, Imagine de film și TV, Multimedia: sunet-montaj, Comunicare audiovizuală
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205693_a_207022]
-
și literatura română/clasică. *4) Se adaugă: în combinație cu limba și literatura română sau o limbă și literatură modernă. *5) Se referă, după caz, la Teologie ortodoxă, Teologie româno-catolică, Teologie greco-catolică, Teologie reformată, Teologie baptistă, Teologie protestantă, Teologie penticostală, Teologie adventistă. *6) Se adaugă, după caz: Actorie, Regie, Păpuși-Marionete, Coregrafie. *7) Se adaugă, după caz: Management cultural, Jurnalism teatral. *8) Se adaugă, după caz: Regie de film și TV, Imagine de film și TV, Multimedia: sunet-montaj, Comunicare audiovizuală: scenaristică, publicitate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205693_a_207022]
-
-o în satul Malăești, același județ, între anii 1925-1929. La dorința mamei sale s-a înscris la Seminarul Teologic din orașul Edineț, dar în urma desființării școlii trece la Seminarul din Iași. După absolvirea Seminarului Teologic se înscrie la facultatea de Teologie din Chișinău, apoi trece la Cernăuți și, după ocupația sovietică, trece la Iași. Licența în Teologie o obține în 1942, la Cernăuți,termină Facultatea de Drept la Iași, continuă studiile la Litere și Filozofie cu profilul Istorie. Încorporat și ajuns
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
la Seminarul Teologic din orașul Edineț, dar în urma desființării școlii trece la Seminarul din Iași. După absolvirea Seminarului Teologic se înscrie la facultatea de Teologie din Chișinău, apoi trece la Cernăuți și, după ocupația sovietică, trece la Iași. Licența în Teologie o obține în 1942, la Cernăuți,termină Facultatea de Drept la Iași, continuă studiile la Litere și Filozofie cu profilul Istorie. Încorporat și ajuns pe front înfruntă numeroase vicisitudini și pericole, fiind grav rănit. Din Regimentul 18 Roșiori Botoșani, din
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
comuna Cornova din județul Orhei. Rămas orfan la vârsta de 3 ani, a crescut și a urmat școala la Mănăstirea Hârjauca, iar în 1918 a intrat elev la Seminarul Teologic din Chișinău. Între anii 1926-1930, a urmat cursurile Facultății de Teologie din Chișinău și pe acelea ale Facultății de Litere, secția Istoria românilor a Universității din Iași. În 1932 își susține teza de licență obținând calificativul „Magna cum laudae”, iar în anul 1945 titlul de doctor în teologie, specialitatea „Istoria bisericii
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
cursurile Facultății de Teologie din Chișinău și pe acelea ale Facultății de Litere, secția Istoria românilor a Universității din Iași. În 1932 își susține teza de licență obținând calificativul „Magna cum laudae”, iar în anul 1945 titlul de doctor în teologie, specialitatea „Istoria bisericii”, cu lucrarea Ctitorii românești către locurile sfinte și popoarele vecine, la Universitatea din Cernăuți. La terminarea facultății, Arhiepiscopia Chișinăului i- a acordat o bursă pentru studii în mai multe centre sud-est europene. Astfel, între anii 1930-1932 a
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
între "realitate" și "fantasme". Distincțiile acestea au pentru mine doar un simplu rol de orientare, cât să nu mă rătăcesc când traversez strada ori să mă înec atunci când înot! De altfel, toată "Literatura, ce poveste!" este scrisă în funcție de această mică teologie personală, de uz personal... Dorin Popa: Da, ai dreptate, dragă Liviu. Așa reieșea și din mărturisirea ta de mai devreme. Numai că eu am vrut să te apropii de autorul Timpului regăsit. Alexandru Paleologu, în schimb, mi-a povestit despre
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
d. Este un șofer inegalabil, nu numai un mare, foarte mare prozator... Dar să revin la Î.P.S. Bartolomeu. Îl cunoscusem datorită unui alt artist fermecător ca om, prieten de tinerețe al lui Andrei Pleșu, pictorul Sorin Dumitrescu, doctor în teologie cu o splendidă teză despre icoană. Pictorul și teologul Sorin Dumitrescu, deși mult mai tânăr, a fost nașul de cununie al lui Nichita Stănescu, la nunta acestuia cu Dora. Sorin a ținut să cunosc două fețe bisericești: mai întâi pe
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
de istorie și de relații internaționale (2009), Între democrație și totalitarism. Românii și Europa în perioada contemporană (2011) și autor a numeroase articole publicate în reviste de specialitate precum: Buletin Istoric, Analele Științifice al Univ. "Al.I. Cuza" Iași, Secția Teologie și Istorie, Pontes etc. Participant la sesiuni de comunicări științifice și conferințe naționale și internaționale. Preocupări de cercetare în domeniul istoriei presei eclesiastice, al minorităților și al regimurilor totalitare. Beneficiar al unui stagiu de cercetare în Arhiva Secretă a Vaticanului
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ne vom referi la orizontul bibliografic. 2. Opțiuni metodologice și modul de organizare a lucrării Subiectul cercetării se încadrează în domeniul istoriei presei și al istoriei ecleziastice. Este o temă cu implicații interdisciplinare din spectrul istoriei, jurnalismului, sociologiei și al teologiei. Studiul mass-mediei a fost introdus relativ târziu între izvoarele pe care se bazează metodologia cercetării istorice (imaginea transmisă de presă fiind considerată una distorsionată); istoria de tip pozitivist încă domina scena istoriografică, deși cercetările au evoluat spre domeniile sociale și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
influență considerabilă în lumea catolică. Ne vom îndrepta atenția și către Franța, deoarece a fost țara în care au avut loc mutații politice frecvente, care au transformat societatea secolului al XIX-lea; aici, Biserica a avut o mare influență asupra teologiei catolice și asupra modului în care era perceput rolul creștinilor în viața publică. În acest context istoric vom face o primă descriere a atitudinii ierarhiei catolice față de mijloacele de comunicare, care s-au dezvoltat rapid în perioada sus menționată. Acest
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
De asemenea, s-a încercat recunoașterea locului și importanței laicilor (mai ales a intelectualilor) în cadrul Bisericii. Și în Europa centrală s-au intensificat tensiunile dintre Magisteriu și teologi cu privire la anumite posturi liberale. În ciuda acestui fapt, în secolul al XIX-lea, teologia catolică s-a dezvoltat foarte mult, după cum indica Hefele în Historia de los concilios, sau Möhler în Symbolik (1832). Și totuși, după condamnarea lui Hermes (1775-1831)70 și a lui Günter (1783-1863), a continuat să persiste necesitatea de a răspunde
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
lor nu se putea face apel. Puterea era imediată (adică dispozițiile sale erau puse în aplicare fără nici o mediere) și nemijlocită (se făcea direct, fără delegarea nimănui, ci numai în conformitate cu mandatul încredințat de Cristos lui Petru 133). În sfera intelectualilor, teologia catolică de la jumătatea secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea s-a caracterizat prin reforma tomistă și dorința de a apăra credința față de raționalism, tradiționalism și ontologism; se urmărea aprofundarea înțelegerii Sfintei Scripturi, ale cărei fundamente fuseseră
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
necesar să detaliem situația presei în sine și să-i analizăm influența asupra societății din Spania și Italia. Aceste țări au constituit două medii extrem de importante pentru evoluția catolicismului. Alături de ele, Franța a avut și ea un rol valoros în teologia secolului al XX-lea. Analizăm în continuare evoluția mijloacelor de comunicare catolice și intervențiile magisteriale în această sferă 166. În lumea catolică, ideile s-au dezvoltat în mod intuitiv, în ritmul istoriei și al evenimentelor sociale, tehnologice sau politice, așa cum
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de a instrui și binedispune și revista Iris de paz (1900-1979), ce apărea o dată la cincisprezece zile și care era portavocea oficială pentru Archicofradía del Inmaculado Corazón de María, Congresos Marianos și Obra de la Buena Prensa; aceasta cuprindea articole despre teologie și politică și era de o înaltă calitate grafică (desene, fotografii, stampe). Ieșeau în evidență și alte publicații susținute de congregații religioase, precum deja menționata Razón y Fe (1901) a iezuiților, La ciudad de Dios (1887) a augustinilor și revista
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Ioan Raliu și Alexandru Vilacanu), Musa Română (1888-1912) prima revistă de muzică românească redactată de Iacobu Mureșianu (profesor la un liceu din orașul mai sus menționat), Cultura creștină (1912-1926) fondată de profesorii Academiei teologice locale, ce a abordat teme de teologie și știință și care era destinată preoților și intelectualilor (apărea o dată pe lună312). Revistele Predicatorul săteanului român (1879-1890) și Preotul român (ambele redactate de canonicul Nicolae Fekete Negruțius) și Predicatorul poporului (1894) condusă de preotul Vasiliu Budesco din Ciulești, au
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cu apariție săptămânală) în limba română: ziarul Unirea (organ politic bisericesc "pentru apărarea intereselor Bisericii Unite din România", se adresa deopotrivă clericilor și intelectualilor laici greco-catolici, apărea în 2000 de exemplare) fondat în 1892 de un grup de profesori de teologie și redactat în anii 30 de canonicul Alexandru Rusu și profesorul Augustin Popa; revista Unirea poporului (foaie pentru popor, era distribuită în 7000 de exemplare și se adresa de preferință celor de la sate și micilor burghezi), fondată în 1919, condusă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de vedere spiritual, ci și politico-social, cultural și economic). Publicațiile catolice din România au fost în mare parte reviste cu o apariție lunară sau chiar la intervale mai mari, ce tratau în special teme strict religioase, de istorie a Bisericii, teologie sau morală; conțineau însă puține informații sau studii care să vizeze aspecte ori situații politice. Ziarele greco-catolice aveau la bază, pe lângă aspectul religios și pe cel național. Multe din tipărituri și unii scriitorii uniți au constituit adevărate centre de manifestare
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Theodorian Carada, iar cea externă, Hildebrand Frollo. Cenzurile și bibliografia o vor face, după diferitele ramuri de știință aceia care tratează temele respective"343. Observăm din tematica acestei publicații că a fost una preponderant culturală, cu subiecte de istorie, filosofie, teologie, literatură, arheologie, dar și cu rubrici politice, știri din arhidieceză, știri externe și alte informații. Referindu-se la "modul de a scrie" în această publicație, arhiepiscopul Netzhammer a precizat că orice polemică era interzisă în paginile revistei, deoarece întreaga responsabilitate
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în mod riguros (ridicându-se deasupra polemicelor politice cotidiene) aportul catolicilor la dezvoltarea și cultura României. Ea se bucura de o deosebită considerație datorită excelentelor contribuții, multe având caracter științific. Raymund Netzhammer publică și el în mod regulat articole de teologie, arheologie, numismatică și istorie. În redacție și printre autori există și români greco-catolici. Prin acest proiect comun de la Revista Catolică, Raymund Netzhammer a reușit să întemeieze o publicație cu care atât latinii, cât și uniții puteau să se identifice și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
încheia anul sfânt". Conferințele ciclului "Cristos" s-au ținut în ordinea următoare: duminică 25.02.1934, ora 17.00 episcopul de Lugoj dr. Alexandru Nicolescu "Cristos în morală"; duminică 4.03.1934, ora 17.00 dr. Augustin Popa profesor de teologie și directorul ziarului Unirea din Blaj "Cristos în viața socială"403. Tematica abordată a fost așadar una variată, iar limbajul era accesibil unei categorii largi de cititori, pentru ca mesajul transmis să poată fi receptat nu doar de oameni cu un
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de promotor apostolic la data de 30 ianuarie 1927459. Pe parcursul anilor 20, în paginile revistei au apărut o serie de articole referitoare la lupta ideologică și culturală purtată de unele dintre curentele teologice ale vremii (care promovau anumite concepte de teologie socială și culturală), ce s-a manifestat preponderent în spațiul german. Articolele inspirate în primul rând de disputele din jurul catolicismului din tările de limbă germană (un catolicism profund ancorat social și politic) pledau în favoarea laturii culturale a apostolatului bisericii și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]