14,383 matches
-
fapt, personificări ale doctrinei ragion di Stato 18. În general, statele angajau comisari pentru a face față în situații care se dovedeau a fi peste capacitățile oficialităților obișnuite. Cu toate acestea, după cum a menționat Hintze, în timp, comisarii extraordinari au tins să evolueze în ofițeri regulari, atât ca urmare a angajărilor lor regulate și frecvente, cât și pentru că funcționarii înșiși își doreau securitatea și avantajele unei funcții [permanente]. Odată ce foștii comisari deveneau titulari ai funcțiilor permanente, o nouă generație de comisari
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
greu de stabilit care dintre ele "funcționează ca punct de origine, ca obiect de reflectat", trebuind a fi considerate ca "două imagini într-un sistem specular". Călin Teutișan vorbește apoi despre "cronicile umbrei", când Eminescu utilizează o "scenografie crepusculară", imaginarul tinzând a comunica "un prezent etern al morții". În acest cadru sunt discutate poezii ca Melancolie, în care se face o dublă refracție "a "vârstei de aur" în "vârsta ruinei" și a acesteia din urmă în conștiință". Într-o altă categorie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
nou orfism, de unde, frecvent, o hermetizare a limbajului". Eminescu a fost nevoit să trăiască imaginarul și "privindu-se mereu într-o oglindă orfică, are nostalgia armoniei primordiale". În analiza poemului Povestea magului călător în stele, criticul constată nostalgia trăirii logosului, tinzând a fi un "interpret al semnelor din Cartea lumii". Vorbind apoi de scriitura tragică, constată că și la Eminescu, precum la Rimbaud, "rătăcirea existențială este o rătăcire a scriiturii". În Glossă, Paul Iruc vede "crearea unei poezii a dialecticii imaginarului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
de încheie cu enumerarea edițiilor importante ale operei, edițiile în limbi străine sau multilingve. Dicționarul enciclopedic Mihai Eminescu pe care îl realizează Mihai Cimpoi, prezintă personalitatea acestuia sub toate aspectele creației și ale vieții sale. Este o sinteză amplă, monumentală, tinzând să atingă exhaustivitatea, astfel încât se constituie într-un extrem de util instrument de lucru și informativ, necesar nu doar celor interesați în calitate de cercetători ai fenomenului eminescian, cum se exprima C. Noica, ci și tuturor iubitorilor (pasionaților) de literatură, tuturor acelora pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
de posibila retragere a echipei-fanion a municipiului Bacău, dar și arbitrajele potrivnice din acest retur nu erau de-ajuns, victoria formației FC Snagov de pe “Municipal” tulbură apele cât se poate de serios. De la visele de promovare pentru sezonul viitor, situația tinde să devină dramatică. Adică, ok, obiectivul va fi promovarea, dar în ce ligă ??? Asta fiindcă băieții lui Gheorghe Poenaru sunt la numai 4 puncte de primul loc retrogradabil. La fel de-adevărat este și faptul că programul până la finalul campionatului
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
se vor desprinde de pluton câteva echipe în lupta pentru locurile de cupe europene? Vl. C.: Cred că va exista un pluton de 5-6 echipe care se vor bate pe cele cinci locuri de cupe europene. În ceea ce privește lupta pentru titlu, tind să cred că că se va duce între Reșița și Constanța, care într-un final își va reveni. Rep. : Va reintra și Știința în lupta pentru cupe? Vl. C.: Dacă e să ne referim la locurile 1-3 și vreți să
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
pacea sufletului, cea mai neprețuită comoară de care îi este dat omului să se bucure". Dealtfel, toți cei care l-au cunoscut au remarcat ca trăsături definitorii ale personalității lui Nicolae Gane idealul moral și liniștea sufletească, spre care a tins în toate împrejurările biografiei sale, diversă și complexă, chiar dacă la o privire de suprafață pare ca albia unui râu care curge lin, vălurind lunci verzi și crânguri cu priveliști însorite. Gane realizează o frescă autobiografică, sentimentală, uneori, neutră, alteori, însumând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
activități, omul, orice-ar face, nu poate părăsi locul lui din cerc, măcar pentru că se hrănește cu substanțe naturale (plante, animale) și este la rândul lui urmat de descompunători ca orice organism din cercul biocenotic. De fapt, prin tehnologie, omul tinde a porni un nou cerc, derivat din primul. Punctul de start al acestui al doilea cerc Îl constituie deșeurile tehnologice. Dar asta, numai În cadrul unei tehnologii exclusiv biologice. Mai explicit, acel segment al cercului biocenotic pe care biotehnologia Îl folosește
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
plin, anume câțiva milimetri dintr’un primordiu de sol, care umplea locul excavat de mușchi. Sarcina lor fusese mai ușoară decât a lichenilor: piatra pe care ședeau era calcar, ușor de corodat. Ca și lichenii de pe acoperiș, pădurea de mușchi tindea să acapareze noi teritorii; iar În locul celor ce muriseră dintr’un motiv oarecare, piatra pe care ploaia o spălase de pământ păstra o văgăună Înnegrită. Și am mai cotrobăit prin ogradă, cu riscul de a nu mai fi Îngăduit și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
vor rămâne acolo. Pe de altă parte Însă, mecanismul de protecție al naturii ce a funcționat cândva, deși Încă valabil, nu poate relua cu același succes scenariul. Deși fotosinteza e stimulată de creșterea concentrației bioxidului de carbon, iar creșterea temperaturii tinde să refacă condițiile din carbonifer, dezvoltarea luxuriantă a plantelor e Împiedicată spațial de om. Mai mult, mare parte a uscatului nu mai e, ca atunci, În zona ecuatorială și tropicală; acolo, din vechiul continent unic, a rămas doar Africa. Alte
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
unui produs tradițional a ideii de marfă. Tradițional, un vin rebutat e un rebut și atât. Prin corecții se obține mereu atâta alcool, atâta reziduu fix etc., adică ceva uniform sau entropizat. Dar personalitatea lui, legată de an, loc, om, tinde spre zero. Comparați cele spuse acum cu pâinea de casă, respectiv de la brutăria turcească. Și În acest context, nu-i de mirare dacă cutare restaurant din Tokio afișează o listă de mari vinuri cu sublinierea că oricare poate fi preparat
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
având timpul necesar atingerii unui echilibru, creșterea entropiei mediului e compensată de alte procese, tot naturale, de astă dată fizice și chimice, la nivel geologic și geografic. Anume, eroziunea de către vânt și apă, vulcanismul, dinamica plăcilor tectonice și altele, care tind să refacă fața planetei conform unei stări de echilibru cu entropie scăzută. Nici aici nu e vorba de un perpetuum mobile, scăderea entropiei utilizând o energie exterioară, adică aceea solară. Din când În când, apariția unei noi specii, ori a
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cam la ce să se aștepte din partea acestui copil neastâmpărat. Asta e destul ca să ne putem permite o privire mai nuanțată a relației omului cu mediul. Evoluția a mers de la forme de viață primitive, masive, greoaie - luați de exemplu dinozaurul -, tinzând spre forme perfecționate, zvelte, sprin- tene - luați de exemplu o căprioară ori o veveriță - sau, dacă vreți, de la brută la spirit. Mijloacele de apărare, pentru a particulariza doar cu asta, au evoluat de la adevăratele armuri, adică mijloace defensive, până la Înșelarea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ale locurilor? “Pro natura” nu Înseamnă doar “ Nu călcați pe iarbă, nu rupeți florile”. Ea Înseamnă În primul rând cunoaștere și, prin ea, a găsi singuri căile potrivite, menite a proteja mediul, adică a-i păstra starea negentropică. Chiar dacă natura tinde spre entropizare, o face cu altă viteză, cu mult mai mică. La scara vieții noastre, această viteză e sinonimă cu staționarea. Deci măcar să conservăm ceea ce am găsit. “Radiosfera”, 8 iulie 1996, ora 9,53 89. Muntele, o semeție periclitată Chiar dacă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
vegetală, negentropie. Dar, amețiți deja de atâta entropie și tot atâta negentropie, abstracte de-a dreptul dar atât de semnificative În demersul veșnic al acestei rubrici, să le lămurim printr’un exemplu, barem din când În când. Negentropia, sau entropia tinzând spre zero, Înseamnă ordine. Dimpotrivă, creșterea entropiei Înseamnă, În același sens, o dezordine, degradare, tot mai mare. Scăderea entropiei, adică ceea ce caută Viața, presupune, pe lângă un aport informațional, intrarea În sistemul acela a strict necesarei energii. Un caz intuitiv e
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
eu spun că trăiește, Își Îndeplinește rolul - pentru că e evidentă antinomia dintre polii ei, pozitiv și negativ, deci starea negentropică a ei; și spunem că această antinomie e de un volt și jumătate. Chiar stând nefolosită, acea baterie se descarcă, tinzând spre zero volți; polii Își diminuează caracterul de plus, respectiv minus, adică antinomia dispare, bateria căpătând starea entropică, degradată. Viața ei, rolul ei, dispare, chiar ca potențialitate. Dacă ne-am urca În cerurile mitice, am afla că antinomia negentropică nu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
oxidant, iar bărbatul reducător. Întreținerea acestei diferențe cere bărbatului mai multă energie, deci hrană. Biocâmpul femeii e predominant oxidativ, Yin adică, iar cel al bărbatului reductiv, adică Yang, ceea ce arată o negentropie internă mai mare la bărbat. Dar, cum mediul tinde inexorabil spre entropizare, femeia e mai compatibilă cu acesta. Cât privește impactul asupra mediului, femeia e negentropică, prin Însăși economia de energie, pe când bărbatul e entropic, adică femeia degradează mediul mai puțin, deci “calcă mai ușor pe pământ” și la
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de "Vorbărie"" (2, p. 1). Critica era, cum se vede, foarte aspră și numai în parte îndreptățită. El însuși va reveni mai tîrziu asupra ei. În 1903, Binet a publicat o nouă lucrare: L'étude expérimentale de l'intelligence. El tindea să creeze probe și tehnici speciale care să-i îngăduie să măsoare toate funcțiile psihice; una din aceste tehnici a constituit-o faimoasa scară metrică a inteligenței. Ea consta dintr-o serie de probe corespunzătoare fiecărei vîrste; vîrsta mintală (gradul
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
a fenomenului educației. E. Meumann nu s-a limitat la efectuarea unor experiențe psihologice asupra copilului de vîrstă școlară, ci a inițiat experimente vizînd însuși fenomenul educației. În concepția sa, experimentul pedagogic se distinge de experimentul psihologic prin faptul că tinde să verifice valoarea unor metode pedagogice sau valoarea didactică a unor materiale folosite în timpul predării, prin experimentarea lor în condiții perfect controlabile (5, p. 63). Astfel de experimente pun în evidență relațiile cauzale dintre fenomene și conduc spre desprinderea legilor
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
față de ceea ce Bogdan Suchodolski a denumit, mai tîrziu, pedagogia existenței; ea a fost, totodată, încă o încercare de constituire a pedagogiei ca știință. Spre deosebire de pedagogia experimentală, care aprecia că pedagogia va deveni știință prin cercetarea copilului pe cale experimentală, pedagogia socială tindea spre același țel prin întemeierea ei pe știința despre societate. Dacă pedagogia experimentală se întemeia cu prioritate pe psihologie, pentru a cunoaște trebuințele copilului, pedagogia socială își avea sursa metodologică în sociologie, vizînd cunoașterea trebuințelor societății. Ideea științifizării pedagogiei prin
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
așa și în construirea sistemului pedagogic a urmărit să se situeze dincolo de teoriile aflate la poli opuși. În fundamentarea teoriei sale, pedagogul american a pornit, de cele mai multe ori, de la delimitarea a două poziții extreme, care se înfruntau și pe care tinde să le depășească. Astfel, el distinge două concepții fundamentale asupra educației: una dintre ele aprecia că procesul paideutic constă în dezvoltarea forțelor interne, independent de condițiile sociale; cealaltă, dimpotrivă, vedea în educație o adaptare la civilizație. Dacă prima concepție spunea
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
întîmpină îi mobilizează efortul pentru a le depăși. În concepția pedagogului american, între interes și efort nu este nici o opoziție, dimpotrivă, efortul este un produs al interesului. Dar interesul cum apare? Interesele afirmă Dewey sînt semne ale unor puteri care tind să se dezvolte. Cînd copilul se orientează spre o activitate sau alta este semn că anumite forțe sînt pe cale de a se manifesta: " Cred că observarea continuă și atentă a intereselor copilăriei este singurul mijloc prin care adultul poate pătrunde
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
mulți ,,experimentaliști" l-au nesocotit, în dauna cercetării însăși. Experimentarea, lipsită de orientare filosofică, devine limitată și lipsită de un criteriu care să confere unitate interpretării datelor obținute. Se cunoaște, de asemenea, că, de cele mai multe ori, reprezentanții pedagogiei experimentale au tins spre o educație individualistă. Ghidionescu însă nu nesocotește influența factorilor sociali în dezvoltarea ființei umane, și, prin urmare necesitatea unei discipline care să cerceteze relația educației cu acești factori. Se observă că rădăcina "arborelui" pedagogic îl constituie pedologia. Menirea ei
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
efort are un caracter creator, fiind orientat spre o nouă combinare a unor elemente cîndva imitate (6, p. 34). Iată așadar, trei realități care caracterizează ființa umană în creștere interes, efort, creație toate avîndu-și izvorul în "elanul vital". Acest elan tinde cu puterea pe care i-o conferă legitățile naturii spre creșterea propriei sale puteri (legea biogenetică) (7). Potrivit acestei legi, viața psihică cunoaște, pe de o parte un proces de "diviziune a muncii", de diferențiere (sentimentele devin mai fine, mai
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
care îl constituie tendința teoriei progresiviste de a-și formula principiile numai ca o reacție față de școala tradițională, fără a încerca efortul pozitiv de construire a unei teorii. Dacă școala tradițională se caracterizează prin impunerea unei autorități externe, progresivismul a tins spre respingerea oricărei autorități; dacă vechea școală avea în vedere studierea trecutului, școala nouă se oprește asupra prezentului și viitorului; unei școli caracterizate printr-o strictă planificare a activității sale, i se opunea școala care încearcă să se limiteze la
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]