13,085 matches
-
lui Cain. De aici derivă toate formele de chin ale persoanei umane. Chinul este unic ca suferință, deși el este mai apropiat de efortul de reparație prin pedeapsă, decât de suferința propriu-zisă. Formele de manifestare ale acestuia au o mare varietate de aspecte: plânsul, disperarea, izolarea și fuga, tortura fizică, remușcarea. Toate sunt, În final, chinuri omenești. Să le analizăm În continuare. 1. Plânsul Este manifestarea fizică, exterioară a durerii, a suferinței, a deznădejdei. El este Întotdeauna sincer și exprimă o
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
conduitele umane vor fi marcate de ele. Relațiile dintre oameni În cetate sunt normate după interesele comune ale tuturor. Persoana se va subordona masei. Din acest moment apar două elemente noi: individul și masa. Între ele va exista o mare varietate de relații: atracție și cooperare sau respingere și conflict. Individul va căuta permanent să depășească masa, să iasă din ea, să o subordoneze, să se ridice deasupra acesteia, să o domine, să iasă de sub normele colective și să impună, În
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
prematur al consilierii; c) să încurajeze clienții să evalueze factorii interni și externi care ar putea promova o recădere chiar ca urmare a succesului inițial în încercarea schimbării. Consilierul nu recomandă metode sau tehnici specifice. Consilierii IM educă clienții cu privire la varietatea opțiunilor terapeutice aflate la dispoziția lor și, uneori, cercetarea sprijină opțiuni particulare. Clienții sunt responsabili pentru progresul lor. Deși consilierii IM ajută clienții să facă schimbări pozitive în viețile lor, consilierii nu-și asumă niciodată responsabilitatea pentru schimbarea clienților lor
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Dorința mea a fost să nu greșesc la nici una, dar n-am pretenția că e așa. Aș fi dezolat însă să nu fie, căci asta ar afecta cursivitatea, or pentru mine fluența și claritatea sînt lucruri esențiale. Teoretic vorbind, prin varietatea și complementaritatea notelor și însemnărilor, prin afinitățile și tensiunile dintre ele, o carte de glose și jurnal ar trebui să satisfacă atît pe amatorii de lecturi rapide, cît și pe cei dedați cu popasurile, cu șartul, cu îndoielile, pasionați de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
alături de mine mai era poetul Octavian Voicu), profesorul Marcus m-a întrebat dacă îl cred în stare pe Gabriel Bacovia să scrie cartea anunțată, Tatăl meu, Bacovia. Fără să ezit, i-am răspuns că nu. A publicat pînă acum, în „Varietăți” (o gazetuță locală), niște „gînduri despre sport” ale părintelui său, ce sună fals de la un capăt la altul. Nimic semnificativ, memorabil. De altminteri, - am adăugat -, nu avem amintiri prea fidele despre Bacovia. Există cîteva stereotipii ale acestora: omul din parc
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
scrisul sincer oferă mai puțină libertate decît scrisul fabulatoriu, proteic. în cazul acestuia din urmă contează prea puțin dacă el conține adevăr sau minciună, iar raportările la biografia autorului nu sînt stringente. Valorizarea se face pe baza altor criterii: noutate, varietate, strălucire etc. Libertatea se reflectă și în productivitate. în timp ce Bacovia publică un volum la interval de aproape un deceniu, alții, care nu și-au făcut din sinceritate o normă, scot uneori mai multe volume pe an. Pe el scrisul l-
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
289. 85. GH. GHIBĂNESCU, Boierii căftăniți sub Ioan Sandu Sturza vodă, în "Arhiva genealogică" Director Sever Zotta, anul I (1912), pag, 74-79, 101-107 și 166-171. 86. Asupra paharnicului COSTANDIN SION și asupra Arhondologiei sale, a se vedea neapărat: ȘERBAN CIOCULESCU, Varietăți critice, București, 1966, pag. 145-176. 87. Izvodul de banii scutelnicilor, pe anul 1827, se află în Uricariul, VII, Iași, pag. 137. III GHEORGHE EMINOVICI ȘI SOȚIA SA RALUCA Despre Gh. Eminovici, scrie paharnicul Cost. Sion: "Sîrb, pripășit în țară, după
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
pag. 195-196. 145. M. EMINESCU, Opere, ediția PERPESSICIUS, vol. IV., pag. XI. 146. L. GALDI, Centenarul unei elegii uitate: "Cîntecul lăutarului, în volumul Caietele Mihai Eminescu l, 1972, Edit. Eminescu, pag. 47-57. 147. IDEM, ibidem, pag. 50. 148. ȘERBAN CIOCULESCU, Varietăți critice, 1966, Epl, în articolul Motivul lebedei lui Eminescu, pag. 229. 149. IDEM, ibidem, pag. 230. 150. M. EMINESCU, Opere, ediția PERPESSICIUS, vo. V, pag. 113. 151. IDEM, ibid., vol. IV, pag. 48. 152. IDEM, ibid, vol. V, pag. 637
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Yourcenar care emigrase (n SUA părăsind Franța pe care o iubea atât de mult și care rămăsese o neobosită că(ătoare chiar și la bătrânețe) fără îndoială că, dacă ar fi vizitat România, ar fi rămas uluită de bogăția și varietatea reliefului aflat la răscrucea drumurilor care leagă Europa de Asia. Din acest motiv sunt cu atât mai încântat că apare acum și o ediție în limba română a biografiei mele despre Yourcenar. Eugenia Chira a elaborat o traducere într-adevăr
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
sau secundare ale lui Flaubert. raționali, dar recurgând la magie sau ocultism. Ambele grupuri erau preocupate de dragoste ca răspuns la acest simț al vidului crepuscular care l-a fascinat pe Flaubert, iar acum o fascina pe Yourcenar. Printre multele varietăți de stoicism era cel al lui Lucrețiu, care stătea în fața vidului fără recuzită și evita orice formă de ocultism. A fost un atomist materialist. Crezul lui, rezumat în marele său poem filosofic De rerum natura (Despre natura lucrurilor) a dezvoltat
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
sexual. Convenția de azi stabilește că scriitorii homosexuali sunt aceia care în mod public proslăvesc intimitatea persoanelor de același sex și dragostea din prietenie și din condiția de discipol până la intimitate romantică și atașament erotic: echivalenți de același sex la varietatea unirilor heterosexuale. Critica feministă a demascat problema. Cerința lor este devotament deschis față de cauză în consecință, fără deghizări, distanță sau minciună. Pe baza acestui criteriu, Yourcenar a picat la testul celor trei cuvinte (deghizare, distanță și minciună) ea practicând toate
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
de asemenea, un teren fecund de investigare a stărilor de frustrație. De fapt, noțiunea de frustrație, deși este folosită mai des în psihologia normalității, ea este mai adecvată domeniului psihopatologiei. Transpusă în limbajul științei Psihopatologiei, noțiunea de frustrație semnifică o varietate de tulburări emoțional-motivaționale, diferite ca structură și grad de complexitate. În general, fenomenul frustrației este strâns legat de psihopatii și psihogenii, dar psihopatologii și psihiatrii (ex. A.I. Ploticer) includ în sfera conceptului de frustrație și alte tulburări, cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Este foarte probabil ca „neliniștea” să reprezinte numai una dintre numeroasele „variabile intermediare”, numai una din multitudinea reacțiilor afective care pot îndeplini această funcție de activizare a proceselor de acomodare. De fapt, credem că nici nu s-ar putea explica altfel varietatea acomodării, diversitatea formelor de reacții ale procesului de acomodare, așa cum apar ele la deosebite persoane sub influența unor diferite condiții de pericol. În ce condiții va aprecia, de exemplu, o persoană situația ca fiind amenințătoare?; în ce condiții va utiliza
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
trăi sentimentul de frustrație. Astfel, un sentiment de frustrație poate avea ca dominantă fie tendința de a învinge obstacolul, în vederea satisfacerii cu orice preț a trebuinței frustrate, fie tendința, de conciliere sau chiar de supunere și autoblamare. Această complexitate și varietate de nuanțe creează, dificultăți în identificarea exactă a naturii sentimentelor de frustrație și în înțelegerea adecvată a acestora, la diferite persoane. Sentimentele de frustrație pot varia, deci, ca nivel, complexitate, intensitate, mod de manifestare; ele sunt, în lumea umană, în
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
profundă: dacă la animal ea desemnează, în exclusivitate, blocarea cursului satisfacerii unei trebuințe „organice” de către un obstacol concret experior, la om „blocarea” reprezintă, de obicei, contrarierea unor cerințe (trebuințe, motive, interese, convingeri etc.) spirituale și culturale specific umane, de către o varietate de agenți frustranți (de la cei exteriori, aparțin în mediului fizic și social, la cei interiori, aparținând propriei personalități). Apoi, dacă în lumea animală registrul „trăirilor psihice” sub acțiunea, unei blocuri include doar câteva forme primitive și simple de emoții care
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
cazul omului - ca urmare a realizării procesului de evaluare, de apreciere de regulă realistă a obstacolului frustrant și de anticipare a pericolului amenințării - frustrația este trăită în special ca o stare internă de „conștiintă” deosebit de complexă, exprimată printr-o mare varietate de forme și nuanțe ale proceselor afective (printre ele predominând sentimentele complexe, care includ elemente de ordin intelectual și voluntar). În sfârșit, dacă în lumea animală „gama reacțiilor” comportamentle la frustrare este săracă (desemnând mai mult „atacul” și „fuga”), în
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
și în lumea animală - unde reacția agresivă în fața unei piedici este un fenomen din cele mai frecvente - putem constata, pe de o parte un fenomen de inhibare a reacției agresive, și unul de învățare, iar pe de altă parte, o varietate destul de mare în ceea ce privește forța (intensitatea) agresiunii, ca răspuns la frustrare. În lumea umană, deși frustrarea poate să determine, adesea, o conduită agresivă, condițiile de educație au rolul de a transforma reflexul biologic într-o „reacție reflexivă de rezolvare a contradicției
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
biofiziologice „situația frustrantă” desemnează, în special, blocarea cursului satisfacerea unor trebuințe organice de către un obstacol concret exterior, la nivelele psihologic și socio-cultural ea semnifică contrarierea conștinței de sine ca valoare, a unor trebuințe „spirituale” și „materiale” specific umane, de către o varietate de agenți frustranți. Vor predomina, prin urmare, la aceste ultime două niveluri, motivațiile superioare, de ordin social, și o mare varietate de conflicte de tip intra și inter personal, dintre care menționăm câteva: a) conflictul între motivația lucidă, conștinetă, și
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
socio-cultural ea semnifică contrarierea conștinței de sine ca valoare, a unor trebuințe „spirituale” și „materiale” specific umane, de către o varietate de agenți frustranți. Vor predomina, prin urmare, la aceste ultime două niveluri, motivațiile superioare, de ordin social, și o mare varietate de conflicte de tip intra și inter personal, dintre care menționăm câteva: a) conflictul între motivația lucidă, conștinetă, și motivația subconștientă (conflict mult dezvoltat de „psihanaliză”, care vedea în el sursa actelor delictuale și a nervozelor - produse, bineînțeles, în grade
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
și motivațiile altora dă naștere unui act de atribuire subiectivă, nejustificată, a unei intenții răuvoitoare comportamentului altei persoane, ceea ce va avea ca efect crearea unor obiective situații de frustrare, unor permanente surse de încordare în relațiile cu semenii. Bogăția și varietatea deosebită a situațiilor de frusttare sunt aceste datorate, prin urmare, diversității structurilor psihologice individuale, nivelurile diferite de maturizare afectivă și etică a persoanei. Analiza frecvenței și felului specific de a se ajunge în situații de frustrare ne va oferi posibilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
obiectivă/realistă a condițiilor situației conflictuale în procesul de evaluare și interpretare a motivației și atitudinilor semenilor este, în schimb dovada prezenței unei flexibilități în planul gândirii, al autodominării afective și axiologice a persoanei în cauză. Cerceătorii au clasificat marea varietate a modalităților de reacție la frustrare în funcție de mai multe criterii. Astfel, S. Rosenzweig ia în considerare următoarele trei puncte de vedere principale: 1) „economia” (gradul de deposedare) trebuințelor frustrante, 2) „sinceritatea” răspunsurilor, 3) caracterul, mai mult sau mai puțin, „adecvat
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
frustrante modei, ci, - pornind de la recunoașterea existenței unei diversități de structuri și de niveluri psihologice individuale, a unor diferite tipuri de situații conflictuale, - se impune să cercetăm „frustrația” în condițiile concrete ale vieții, ale exercitării diferitelor profesiuni, pentru a arăta varietatea deosebită a condițiilor frustrării și a reactivității umane la frustrare. „Situațiile de frustrare” sunt strând legate de gradul de flexibilitate psihică în găsirea răspunsurilor corespunzătoare la solicitările multiple și adesea contrariante ale mediului, grad care constituie și măsura adaptabilității și
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
consacrată "caracterului național" (Inkeles și Levinson, 1969). De aici, Hofstede a reușit să identifice, pe o bază mai subtilă și mai sistematică decât înainte, un număr de grupări definite ca "arii de cultură" (Hofstede, 1980: 333). Au fost identificate o varietate de grupări: latină (împărțită într-una mai dezvoltată și una mai puțin dezvoltată), asiatică (împărțită și ea în două, pe aceleași criterii), una asociată Orientului Apropiat, cărora li se adaugă ariile germanică, anglică și nordică. Dincolo de numeroase diferențe specifice, spre
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
mai poată fi descrise cu acuratețe decât dacă se lua în calcul o altă formă de conexiune între cetățeni, mișcările sociale. Acestea erau mai puțin strâns organizate decât grupurile clasice, și totuși păreau în stare să promoveze cu succes o varietate de politici și să exercite o atracție substanțială. Mișcările sociale s-au bucurat de o recunoaștere semnificativă, în special în vestul Europei și în America de Nord, în contextul cererilor și chiar al "revoltelor" unor "minorități" până atunci întrucâtva dezorganizate. Mișcarea studențească
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
un număr mare de asociații relativ independente (în sistemele liberal-democrate dezvoltate, de exemplu), este importantă distincția dintre asociațiile care protejează persoane sau clase de persoane și asociațiile care înaintează opinii. Prima categorie, cea a grupurilor de protecție, include o largă varietate de entități, de la sindicate și asociații profesionale la asociații comerciale. A doua categorie, cea a grupurilor de promovare, se compune dintr-o varietate la fel de mare de organe, de la cele mai "politizate", precum mișcările sociale, la cele mai "sociale" și "inofensive
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]