11,732 matches
-
În chip asemănător pământul, cu o femeie bogată, s-a purtat blând cu ea, pe când Ion se face vinovat de sinuciderea Anei, față de care nu a nutrit nici respectul cuvenit unui animal. Moartea copilului a provocat manifestări violente, din nou vecine cu nebunia. Ion Își lovește brutal părinții. Doctorul Filipoiu Îl face vinovat de moartea soției și a copilului. Prin faptele sale, Ion a devenit un personaj condamnabil pentru fapte deosebit de grave. Acestea ar fi: - Încălcarea proprietății lui Simion Lungu;Înșelarea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Voitinovici (fosta lui elevă) se căsătorise și nu mai locuia, unde știa el, Strada Preoteselor, nr. 18. Unele bancnote fuseseră scoase din circulație, În casa lui locuia acum o altă familie iar soția plecase În Germania; o bătrână, o cunoscută vecină cu el, murise de vreo cinci ani. Aflat În imposibilitatea de a Înțelege tot ceea ce i se Întâmplă, Gavrilescu are impresia că toate acestea se vor lămuri a doua zi. Se Întoarce „la țigănci” unde o Întâlnește pe Hildegard, „o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
reprezintă o mostră din variantele cărții poștale în acest gen, tipărite și puse în circulație oficial în Ungaria "aderentă la noua ordine europeană". Ceva mai mult ! Asemenea dovezi de filosemitism unguresc trec granița și sabotează măsurile antievreiești luate de statele vecine. Astfel, după cum se vede din adresa destinatarilor de pe contrapagina documentelor alăturate, ele sunt expediate în scop de propagandă și în România, pentru ca "Evreii din Ardealul românesc să se poată convinge cât de fericiți sunt confrații lor din Ardealul ocupat sub
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și Prefectura Pol. Odessa. 10. Ziarele și publicațiunile fie chiar românești vor fi interzise evreilor din lagăr. II. Împiedicarea acțiunilor subversive: Contactul evreilor din ghetouri cu populația băștinașă a localității unde se află ghetoul sau lagărul, sau cu populația localităților vecine, poate fi foarte dăunătoare, căci majoritatea evreilor internați fiind oameni inteligenți vor ști cu ocazia acestui contact să propage ideile subversive și să facă ca acești oameni să fie ostili ordinei românești. Din acest punct de vedere, este de dorit
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
execuția imediată. Tot ce vedeau ochii lor avizi era ticsit în graba mare în ranițele și buzunarele lor. La mare căutare erau ceasurile, brățările, inelele, cerceii și banii. Și îndată, de parcă cineva îi fugărea din urmă, se năpusteau în apartamentele vecine, unde josniciile se repetau. Strigătele lor exaltate de lăcomie și de samavolnicie și strigătele oamenilor înspăimântați de moarte, care nu înțelegeau deloc limba română, umpleau toate casele, ulițele. Soldații îndrăciți goneau după femeile tinere și le violau în grup, deseori
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
A.C. Coolidge, Halstead, H.H. Bandholtz s-a familiarizat cu problemele și revendicările românilor. În 1917, o misiune diplomatică britanică, condusă de A. J. Balfour, a abordat, în discuțiile cu oficialitățile americane, chestiunea teritoriilor românești aflate atunci sub dominația unor imperii vecine 11 din delegație au mai făcut parte generalul Bridges, colonelul Goodwin, Eric Drummond. Britanicii i-au văzut atunci pe fostul președinte Th. Roosevelt, W. Wilson, R. Lansing și F. Polk cu care au discutat viitoarea reorganizare teritorială a Europei postbelice
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
luate, precum și vecinii 34. La 4 septembrie 1928, guvernul român a aderat la pact și a anunțat oficialitățile americane despre acest fapt35. Uniunea Sovietică a condamnat, inițial, pactul. Apoi, Litvinov, adjunctul lui Cicerin, a supus, la 29 decembrie 1928, guvernelor vecine un protocol independent, dar analog, valabil pentru Europa orientală. Polonia a solicitat ca la pact să adere și alte state interesate (inclusiv România). Bucureștiul a cerut să se introducă în pact și cîteva rezerve specifice situaței sale față de Uniunea Sovietică
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
optimism mai curînd de suprafață" printre afaceriștii și industriașii români, ce venea din credința că, după încheierea tratatului de pace, dificultățile economice ale României aveau să dispară. Către sfîrșitul toamnei, această stare de spirit s-a transformat într-un "cinism vecin cu disperarea", oamenii dîndu-și seama că tratatul de pace nu avea să schimbe economia "nici un pic". De aceea, mulți români voiau să "iasă" din afacerea aceasta cu cît mai puține pierderi financiare. La Misiune, lumea se interesa dacă investitorii americani
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
forme de activitate comercială din România", cu excepția aviației civile. Deși veneau în contradicție cu întregul concept, sovieticii au oferit un amendament ce excludea prevederile "incluse de regulă în tratatele comerciale încheiate de către România înainte de război, care privesc relațiile cu țările vecine... Și prevederile referitoare la reciprocitatea acordată de fiecare țară din Națiunile Unite vor putea face obiectul excepțiilor incluse de regulă în tratatele comerciale încheiate de acea putere". România era "o țară vecină" și sovieticii nu voiau ca acordurile lor speciale
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
România înainte de război, care privesc relațiile cu țările vecine... Și prevederile referitoare la reciprocitatea acordată de fiecare țară din Națiunile Unite vor putea face obiectul excepțiilor incluse de regulă în tratatele comerciale încheiate de acea putere". România era "o țară vecină" și sovieticii nu voiau ca acordurile lor speciale cu Bucureștiul să fie anulate prin acordarea de oportunități economice egale celorlalte națiuni. Molotov preciza că amendamentul lui nu făcea decît să enunțe o practică obișnuită, "tolerată de Statele Unite, în cazul Cubei
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
enunțe o practică obișnuită, "tolerată de Statele Unite, în cazul Cubei și al Filipinelor"360. Franța, Marea Britanie și Statele Unite au ripostat imediat cu propria lor propunere, aproape identică cu amendamentul sovietic, doar că nu conținea mențiunea "care privește relațiile cu țările vecine"361. Cele două amendamente au continuat să fie aprig dezbătute în tot cursul verii. Sovieticii acuzau Statele Unite că acestea vor să-și folosească puterea economică pentru a "exploata" forțele rivale. Puterile occidentale au replicat că cei puternici nu au conceput
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
determinat căderea lui Ceaușescu de la putere. E de ajuns să spunem că cinci dintre aceste motive se remarcă de la sine. În primul rînd, țara s-a izolat de Occident din cauza situației drepturilor omului din România, ce ajunsese să stînjenească statele vecine, care semnaseră Pactul de la Varșovia și mai cu seamă pe Uniunea Sovietică. În al doilea rînd, deși Ceaușescu anunțase, cu mîndrie, că România își achitase datoriile externe, el nu avea nici cea mai mică intenție de a modifica planurile economice
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
un punct anume, circulația este afectată, ajungându-se astfel la o oxigenare deficitară a țesutului din jurul zonei afectate și, mai apoi, la dezechilibrul întregului corp. Astfel, se produc disfuncții nu doar la nivelul țesutului din jur, dar și la organele vecine, dacă situația nu este remediată la timp. Naturaliștii au demonstrat că mediul ambiant și obiceiurile omului modern au o influență vitală asupra fluxului sanguin. Din pricina faptului că toxinele eliminate de celule se adună în sânge, din pricina mediului înconjurător și a
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
prin unirea în State mai mari; căci atunci, ca mădulari ai unui trup politic, mai lesne se dezbracă de vechile lor însușiri naționale, născute parte din întâmplare, parte din greșeală și din prostie, și prin care adeseori cei mai aproape vecini se înstrăinează unii de către alții. Oamenii, uniți sub un guvern comun, vin cu încetul într-o armonie de idei și năravuri, încât formează o voință, o aplecare. Duh public și patriotism numai atunci este cu putință la o nație, când
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
locuiesc în Transilvania, am socotit că nu va fi nepotrivit dacă voi înfățișa înainte pe scurt unele lucruri despre vechii locuitori ai Daciei și despre cele mai de seamă prefaceri ale acestei țări, extinzându-mi totodată povestirea și asupra regiunilor vecine cu Transilvania, adică Ungaria Răsăriteană și cea dincoace de Tisa, Țara Românească și Moldova, atât pentru că odinioară Dacia a fost alcătuită din aceste provincii, cât și deoarece și de altminteri se potrivesc într-atâta încât par a forma într-un
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
asfel de nație; dar ceea ce a oprit duhul rumânilor de a nu se gândi la aceasta și de a nu face nici o mișcare spre înaintare, au fost turburările din lăuntrul lor care au fost mai dese decât răsboaele cu puterile vecine, care au ținut mai mult decât acestea și au pricinuit mai mari nefericiri de cât ar fi putut să aducă rumânilor ori care putere streină" (Aaron, 1835, p. xi). Unirea politică a poporului român, "desmădulat" după "valurile de necazuri" declanșate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
politică" (Aaron, 1835, pp. ix-x). Însă geniul românesc și duhul național au fost aduse iarăși de dușmanii românilor într-un con de umbră, ceea ce a dus la reînceperea luptei pentru "apărarea naționalității, mântuința neatârnării și scăparea drepturilor lor, împotriva puterilor vecine ce voia să le soarbă ființa" (Aaron, 1835, p. x). Pe lângă mântuirea politică (dobândirea și prezervarea neatârnării) prin intermediul statalității, o altă formă de eliberare națională viza îndepărtarea alfabetului chirilic și reinstalarea limbii latine, "limba strămoșească". Depistabile la Aaron sunt primele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
continuității permanența politică a statalității române. Semnalată de L. Boia (1997), "ceea ce îi complexează pe români este lipsa, timp de o mie de ani, a unui stat românesc, este lipsa unei tradiții politice înrădăcinate în timp, comparabilă cu a națiunilor vecine" (p. 138). Evident, acest deficit al organizării statale, această discontinuitate marcantă a statalității românești, a bântuit frenetic conștiința istorică românească. Împotriva conștiinței acestei discontinuități istorice pe plan politic a statului românilor, Albineț prezintă o soluție care va fi, într-o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dreptate, că "o procopsélă de aluatul acesta" are urmări păguboase în măsura în care s-ar întemeia dinadins pe neadevăr (Michailescu, 1888, p. 77). Pe de altă parte, tributar unui Realpolitik educațional și luând cunoștiință de egoismul național tot mai accentuat al țărilor vecine, Michailescu insistă asupra rostului patriotic al instrucției istorice: "nimenĭ nu póte nega că istoria patrieĭ [...] trebuie să serve institutoruluĭ inteligent ca mijloc de stimul al simțirilor mărețe, [...] ca hrană de întărire a iubiriĭ de țară, mai presus de orĭ-ce" (ibidem
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Nu fără temei circumstanțial, inspectorul denunță vitriolant propunerile de a dirija educația istorică pe făgașul umanitarismului ca "utopii fanteziste eterate" care, în pofida idealismului lor naiv, constituie în fapt un atentat împotriva simțământului național (p. 78). În condițiile în care țările vecine, rivale geopolitice ale încă plăpândului stat național românesc, investeau masiv în promovarea egoismului național, educația umanitaristă ar fi soră cu sinuciderea statală. Nu aceasta este calea de urmat. Pe bună dreptate, Michailescu rezonează pe aceeași lungime de undă a ideilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și airea ca la Ierusalem și la Corinthu" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 19), este posibil totuși ca o parte a dacilor să fi supraviețuit. "Dacii, dupŏ un resbel de exterminațiŏ, parte furŏ ucciși, parte allungați și refugiați unii pe la popolii vecini, și alții prin munți și spelunce, iar parte remasserŏ póte între Romani cà prisonieri sau sclavi" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 23). Din această posibilitate, pe care Heliade o concede, cărturarul romantic-revoluționar lansează o ipoteză demnă de reținut în analele evoluției
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ieși din înțelegerea autarhică a istoriei românilor, concomitent cu integrarea acesteia în istoria universală. Încă din 1928, N.A. Constantinescu declara în introducerea sa la Istoria Românilor că a "recurs mai des la comparația cu faptele și datele din istoria popoarelor vecine" (Constantinescu, 1928, p. 3), și că, "spre deosebire de predecesorii mei, am căutat un alt criteriu de împărțire a materiei, în tendința ce am urmărit de a nu lăsa expunerea evenimentelor prea mult într-o izolare nefirească de istorie universală" (p. 4
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o izolare nefirească de istorie universală" (p. 4). În aceeași tradiție integraționistă, S. Lambrino, G. Lazăr și V.P. Arbore (1939) pleacă de la premisa că "Istoria poporului nostru nu s-a desfășurat în mod izolat; ea se împletește cu istoria popoarelor vecine țării noastre" (p. 3). Consecința nefastă pe planul psihologiei colective a integrării istoriei naționale în istoria universală și a comparării cu popoarelor vecine a constat în dezvoltarea unei conștiințe acute și resemnate a inferiorității, cel mai intens prezentă în Prefața
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
că "Istoria poporului nostru nu s-a desfășurat în mod izolat; ea se împletește cu istoria popoarelor vecine țării noastre" (p. 3). Consecința nefastă pe planul psihologiei colective a integrării istoriei naționale în istoria universală și a comparării cu popoarelor vecine a constat în dezvoltarea unei conștiințe acute și resemnate a inferiorității, cel mai intens prezentă în Prefața scrisă de D.D. Patrașcanu (1937) la Istoria Românilor pentru clasa a IV-a secundară din care vom reproduce un paragraf relevant: Desigur istoria
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
p. 16). Același lucru este menționat, invariabil, în toate volumele consultate: "Colonii nu erau din Italia, afară de prea puține cazuri" (Tafrali, 1935, p. 53). Desprinzând încă o foiță a nobilității poporului român, Floru menționează că "mulți coloniști veniau din țările vecine cu Dacia, din Iliria, din Panonia, din Tracia, apoi din țări mai îndepărtate ca Galia, Egipt, mai ales din Asia" (Floru, 1923, p. 17). Alte locații exotice sunt menționate de C.C. Giurescu, pentru care o parte considerabilă a coloniștilor proveneau
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]