12,368 matches
-
și epoca bronzului. Denumirea provine de la traducerea motamo a cuvântului "Kövesdomb" din limba maghiară, care face referire la starea pământului. În perioada duaslismului în zonă au fost mai ales grădini, în care au fost cultivate legume. Pe terasele mai înalte viile au fost prezenți mai preponderent, fapt atestat și de numele locului ("Kishegyszőlő", în ). Aspectul agricol al Dâmbului îl arată faptul, că strada care a traversat cartierul se numea "Városmajor", ceeace în limba română înseamnă gospodăriile orașului. În 1912 primăria sub
Dâmbul Pietros () [Corola-website/Science/309482_a_310811]
-
48 tone de fructe, cu toată "dijma" luată din ele atât de către localnici cât și de către [[Urs|urși]]... [[Fișier: Punga de bostanarita din Sebesu de Sus, Sibiu.png|150px|right|thumb|"Pungă de boștănăriță", utilizată în apicultură]] [[Viticultura]]. [[Viță de vie|Vița de vie]] se cultivă doar lângă casă și sporadic pe terenurile mai înalte ale satului. Se pare însă că viticultura a cunoscut o răspândire mai largă în trecut dacă se analizează toponimele terenurilor consemnate în conscripția din anul [[1765
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
fructe, cu toată "dijma" luată din ele atât de către localnici cât și de către [[Urs|urși]]... [[Fișier: Punga de bostanarita din Sebesu de Sus, Sibiu.png|150px|right|thumb|"Pungă de boștănăriță", utilizată în apicultură]] [[Viticultura]]. [[Viță de vie|Vița de vie]] se cultivă doar lângă casă și sporadic pe terenurile mai înalte ale satului. Se pare însă că viticultura a cunoscut o răspândire mai largă în trecut dacă se analizează toponimele terenurilor consemnate în conscripția din anul [[1765]] : ""Calea viilor"", ""După
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
de vie]] se cultivă doar lângă casă și sporadic pe terenurile mai înalte ale satului. Se pare însă că viticultura a cunoscut o răspândire mai largă în trecut dacă se analizează toponimele terenurilor consemnate în conscripția din anul [[1765]] : ""Calea viilor"", ""După coasta viilor"", ""Fața coastei viilor"" etc. Precizarea ce trebuie făcută este că în această conscripție se menționează termenul de ""Vineae hic Loci nullae"", adică prezența viței de vie era deja dispărută din culturile satului. Deoarece toponimele menționate nu mai
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
cultivă doar lângă casă și sporadic pe terenurile mai înalte ale satului. Se pare însă că viticultura a cunoscut o răspândire mai largă în trecut dacă se analizează toponimele terenurilor consemnate în conscripția din anul [[1765]] : ""Calea viilor"", ""După coasta viilor"", ""Fața coastei viilor"" etc. Precizarea ce trebuie făcută este că în această conscripție se menționează termenul de ""Vineae hic Loci nullae"", adică prezența viței de vie era deja dispărută din culturile satului. Deoarece toponimele menționate nu mai sunt vii în
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
casă și sporadic pe terenurile mai înalte ale satului. Se pare însă că viticultura a cunoscut o răspândire mai largă în trecut dacă se analizează toponimele terenurilor consemnate în conscripția din anul [[1765]] : ""Calea viilor"", ""După coasta viilor"", ""Fața coastei viilor"" etc. Precizarea ce trebuie făcută este că în această conscripție se menționează termenul de ""Vineae hic Loci nullae"", adică prezența viței de vie era deja dispărută din culturile satului. Deoarece toponimele menționate nu mai sunt vii în graiul racovicean, este
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
se analizează toponimele terenurilor consemnate în conscripția din anul [[1765]] : ""Calea viilor"", ""După coasta viilor"", ""Fața coastei viilor"" etc. Precizarea ce trebuie făcută este că în această conscripție se menționează termenul de ""Vineae hic Loci nullae"", adică prezența viței de vie era deja dispărută din culturile satului. Deoarece toponimele menționate nu mai sunt vii în graiul racovicean, este de presupus că viile în speță au fost cultivate pe locurile numite astăzi: ""Dealu Morii"", ""La Pușcărie"", ""Pe Hume"", ""Pe Față"" și ""La
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
trebuie făcută este că în această conscripție se menționează termenul de ""Vineae hic Loci nullae"", adică prezența viței de vie era deja dispărută din culturile satului. Deoarece toponimele menționate nu mai sunt vii în graiul racovicean, este de presupus că viile în speță au fost cultivate pe locurile numite astăzi: ""Dealu Morii"", ""La Pușcărie"", ""Pe Hume"", ""Pe Față"" și ""La Portișoară"", pe soluri mai mult sau mai puțin calaroase cu largi expuneri sudice sau sud-vestice, propice unor astfel de culturi. [[Apicultura
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
iunie 1651. Datorită rolului ei semnificativ militar și politic, domnitorii Țării Românești au sprijinit permanent mănăstirea, înzestrarea ei materială atrăgînd însă dese prădăciuni din partea trupelor străine. În 1641-1646 Matei Basarab a înzestrat mănăstirea cu mai multe sute de pogoane de vie, iar în 1652 îi donează moșia din Muscureni. Merită menționat și sprijinul domnitorilor Mihnea al III-lea Radu, Grigore Ghica, Gheorghe Ducă, Șerban Cantacuzino, Ștefan Cantacuzino, dar și al domnilor fanarioți ai Țării Românești din secolul XVIII: Nicolae Alexandru Mavrocordat
Mănăstirea Măxineni () [Corola-website/Science/309506_a_310835]
-
alte formații și artiști din Rusia, printre care Alisa, Bi-2, Krematorii și Zemfira, au participat la festivalul „Rock-Pirog”. Tot în același an trupa a mai participat și la festivalurile „Rock Anti Sida”, „Anti Drog”, împreuna cu trupe ca Vița de Vie, Zdob și Zdub, Spitalul de Urgență. În această perioada formația a cântat la „Fete de la Musique” (sărbătoarea muzicii), organizată de Alianța Franceză din Moldova. La acest festival au mai luat parte și Iris, Sphinx Experience (ambele din România), Blancass (Franța
Gândul Mâței () [Corola-website/Science/309515_a_310844]
-
Vița de vie (Vitis vinifera L.) este o specie de plante din genul "Vitis", familia "Vitaceae", originară din regiunea mediteraneană, Europa Centrală și sud-vestul Asiei, din Maroc și Spania până în sudul Germaniei în nord și în est până în nordul Iranului. este o liană
Viță de vie () [Corola-website/Science/309618_a_310947]
-
atât ca întreg cât și sub formă de vin. Cultivarea "Vitis viniferei", ca și producția vinului, au început în China în timpul dinastiei Han, în secolul al II-lea î.Hr., odată cu importarea speciei din Ta-Yuan. Totuși, după alți autori, vița de vie sălbatică, crescută la munte ca "Vitis thunbergii", a fost folosită pentru producerea vinului înainte de secolul al II-lea î.Hr. Seva viței de vie a fost folosită de vindecătorii tradiționali europeni pentru tratarea bolilor de piele și de ochi. Alte utilizări
Viță de vie () [Corola-website/Science/309618_a_310947]
-
în secolul al II-lea î.Hr., odată cu importarea speciei din Ta-Yuan. Totuși, după alți autori, vița de vie sălbatică, crescută la munte ca "Vitis thunbergii", a fost folosită pentru producerea vinului înainte de secolul al II-lea î.Hr. Seva viței de vie a fost folosită de vindecătorii tradiționali europeni pentru tratarea bolilor de piele și de ochi. Alte utilizări includ folosirea frunzelor pentru oprirea sângerării, dureri și inflamații ale hemoroizilor. De asemenea, pentru tratarea durerilor de gât au fost folosiți strugurii necopți
Viță de vie () [Corola-website/Science/309618_a_310947]
-
rinichi și ficat au fost folosiți struguri necopți. Au fost dezvoltate și varietăți de struguri fără sâmburi, pentru a atrage consumatorii, însă cercetări recente au arătat că multe dintre propietățile vindecătoare ale strugurilor provin chiar de la sâmburi. Frunzele viței de vie sunt folosite umplute cu carne tocată, orez și ceapă la prepararea mâncării tradițional-balcanice dolma, precum și a sarmalelor românești. În prezent, soiurile de viță de vie se împart în două mari categorii: Vițele roditoare se împart în 3 grupe: Hibrizii direct
Viță de vie () [Corola-website/Science/309618_a_310947]
-
arătat că multe dintre propietățile vindecătoare ale strugurilor provin chiar de la sâmburi. Frunzele viței de vie sunt folosite umplute cu carne tocată, orez și ceapă la prepararea mâncării tradițional-balcanice dolma, precum și a sarmalelor românești. În prezent, soiurile de viță de vie se împart în două mari categorii: Vițele roditoare se împart în 3 grupe: Hibrizii direct producători se împart în funcție de generație: În spațiul românesc s-au dezvoltat soiuri locale de viță de vie dintre care cele mai reprezentative sunt:
Viță de vie () [Corola-website/Science/309618_a_310947]
-
sarmalelor românești. În prezent, soiurile de viță de vie se împart în două mari categorii: Vițele roditoare se împart în 3 grupe: Hibrizii direct producători se împart în funcție de generație: În spațiul românesc s-au dezvoltat soiuri locale de viță de vie dintre care cele mai reprezentative sunt:
Viță de vie () [Corola-website/Science/309618_a_310947]
-
, sau Gewürztraminer, este un soi nobil de vită de vie ("Vitis Vinifera"), cu ciorchine de mărime medie, circa 60-80 g, boabele roz sidefii, micuțe și rotunde și cu gust de dulceața de trandafiri. Ciorchinele se desprinde greu de pe coardă și de aceea trebuie folosită o unealtă de tăiere, pentru a
Traminer roz () [Corola-website/Science/309671_a_311000]
-
o rezervație naturală din nord-estul Bulgariei (Dobrogea de Sud), aflată lângă satul cu același nume, aflat la 18 km vest de Silistra și la 2 km sud de Dunăre. Ea cuprinde lacul Srebărna și zona înconjurătoare și se află pe Via Pontica, o rută de migrație a păsărilor între Europa și Africa. Rezervația cuprinde 6 km² de arie protejată și o zonă-tampon de 5,4 km². Adâncimea lacului variază între 1 și 3 m. Există și un muzeu, unde este amenajată
Rezervația naturală Srebărna () [Corola-website/Science/309712_a_311041]
-
ca și pe nimb. A realizat Toader și friza Apostolilor cu tema Rugăciunii Deisis, pentru care nu s-a abătut de la modelul frecvent la sudul munților. Din aceeași vreme sunt și ușile împărătești sculptate în ajur, pe motivul viței de vie cu struguri ce îmbrățișează medalioanele pictate (Buna Vestire și Evangheliștii). În 1857, biserica a fost renovată, tot atunci s-a dat monumentalitate tâmplei prin adoptarea pilaștrilor cu capiteluri și a îngerilor statuari. Despre cele două momente din istoria tâmplei vorbesc
Biserica de lemn din Reghin () [Corola-website/Science/310135_a_311464]
-
deja din 1900. La început s-au folosit mașini de abur pentru treierat, dar deja înainte de al doilea război mondial s-au folosit tractoare. Agricultură a fost mai mult axată pe cereale. Micii țărani au plantat tutun și vită de vie. Cu conectarea comunei la linia ferată Timisoara-Arad, în anul 1871 șagani au devenit mai mobili, cea ce sigur a avut o influență pozitivă asupra economiei și șanselor în meserie. Așa mulți șagani au învățat o meserie și au găsit de
Comuna Șagu, Arad () [Corola-website/Science/310113_a_311442]
-
și livezi. Solurile sunt de tip luvisoluri. Principalele culturi agricole practicate sunt: cerealiere (păioase + porumb), cartoful, legumele și leguminoasele, plantele tehnice (răpită), floarea soarelui . Existența în depozitele de suprafață a cineritele determina că terenul agricol să fie favorabil vitei de vie Viticultura se pracică pentru autoconsum. Majoritatea agricultorilor au o situație financiară modestă, precum și gospodării cu o înzestrare tehnologică relativ modestă și orientată spre utilaje cu grad de tehnicitate redus. Acestea determina practicarea unei agriculturi primitive și o activitate orientată spre
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
Teaca (în maghiară: "Teke", în germană: "Tekendorf, Teckendorf") este o comună în județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România, formată din satele Archiud, Budurleni, Ocnița, Pinticu, Teaca (reședința) și Viile Tecii. Comuna este situată în sud-estul județului și are în componență șase sate. Prima atestare documentară a localității datează din anul 1318. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Teaca se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior
Comuna Teaca, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/310237_a_311566]
-
Facultatea de Agronomie pe locul...106, adică ultimul pe listă. De pe băncile facultății fostul mare sportiv s-a trezit șef al secției viticole din Recaș când în anul 1954 devine inginer agronom având specialitatea viticultură. Cei trei ani petrecuți “în vie” au fost un chef continuu, rememorează vedeta. În 1957 a dat și luat concursul de actor al Teatrului German de Stat din Timișoara: “după concurs, am omenit tot juriul cu vin de Recaș”, râde Buju Ternovits. Regizorul Francisc Munteanu a
Alexander Ternovits () [Corola-website/Science/310261_a_311590]
-
haina, Doamne?” Isus i-a răspuns: „Arie nebunul, o, Petre!” Urmează Sfinții Ierarhi, pictați în picioare. În partea de răsărit este reprezentată Sfânta Treime, iar sub ea, în registru de jos, Buna Vestire. În stânga Proscomidiarului este reprezentat „Iisus - Vița de Vie”, iar un text de pe tăblia Proscomodiarului îndeamnă la smerenie și cugetare: „pentru păcatele voastre mi-am vărsat Sfântulu mieu sânge răsticnindu-mă. Eu sîntu pînea vieței, ușa pocăinței.” Următoarea scenă este aceea a împărtășirii Sfântului Onofrie, care în pocăință, post și
Biserica de lemn din Poienile Izei () [Corola-website/Science/310273_a_311602]
-
Domnului și Sfântului Ioan Botezătorul. În primul registru de sus sunt pictați prorocii, având în centru pe Maica Domnului, apoi registrul Apostolilor, având în mijloc icoana Deisis. Sunt executate din lemn de tei în „sculptură de traforaj”, reprezentând vița de vie cu struguri și frunze, având medalioane cu cei patru evangheliști, apostoli și prooroci. Pe bolta naosului este reprezentată Sfânta Treime în redactare occidentală, între capete de îngeri, stele și flori. Pe poalele bolții, în extreme, sunt pictați evangheliștii, iar între
Biserica de lemn din Poienile Izei () [Corola-website/Science/310273_a_311602]