119,186 matches
-
Alnus"), plop ("Populus"), salcie ("Salix"). Este răspândită în regiunea palearctică: Austria, Belarus, Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Republica Moldova, Norvegia, Polonia, România, Rusia, Slovacia, Spania, Suedia, Elveția, Olanda, Ucraina. În România trăiește în zona colinară și subcarpatică.
Mesogona oxalina () [Corola-website/Science/330428_a_331757]
-
lostoză, lostocă, lostiță, lostruță, lostucă. Este cel mai mare salmonid al apelor noastre: ajunge până la 1,2-1,5 m lungime și 10-20 kg greutate (greutatea maximă înregistrată 52 kg); exemplarele obișnuite au 2-3 kg greutate și 50-70 cm lungime. Poate trăi 15-20 ani. Corpul este alungit și gros, slab comprimat lateral, aproape cilindric în secțiune, acoperit cu solzi relativ mari. Înălțimea maximă a corpului este egală cu 15,09-20,0% din lungimea corpului la peștii adulți și 14,9-15,7% la
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
vărsare), Dunăre (în zona cataractelor), Olt (în Transilvania, Oltenia și Muntenia), Jiu (în Transilvania și Oltenia), Lotru, Argeș, Râul Târgului, probabil și în Crișuri (Crișul Negru, Crișul Alb, Crișul Repede), Strei, Timiș, Râul Doamnei, Buzău, Siret, Moldova, Suceava. Astăzi mai trăiește numai în afluenții de munte ai Dunării: în Tisa (în porțiunea de frontieră de la Sighet), în Vișeu (de la Vișeul de Jos până la vărsarea în Tisa), Vaser (afluent al Vișeului, pe o porțiune de circa 24 km de la Cozla până la confluența
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
de acumulare: Vidra (în 1973-1974), Izvorul Muntelui (Bicaz), Pecineagu, Vidraru și Brădișor. În râurile noastre de munte nu urcă niciodată la izvoare, iar în afluenții de munte ai Dunării nu coboară prea jos. Lostrița este o specie dulcicolă, bentopelagică, răpitoare. Trăiește în râuri mari și late de munte (zona lipanului și moioagei) cu apă adâncă și curent puternic și fund pietros. Preferă apele bine oxigenate și reci (6°C-18°C). De obicei, trăiește în ape adânci umbrite de vegetația riverană
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
Lostrița este o specie dulcicolă, bentopelagică, răpitoare. Trăiește în râuri mari și late de munte (zona lipanului și moioagei) cu apă adâncă și curent puternic și fund pietros. Preferă apele bine oxigenate și reci (6°C-18°C). De obicei, trăiește în ape adânci umbrite de vegetația riverană abundentă, de multe ori în vecinătatea unor structuri artificiale, cum ar fi ecluze și poduri. Lostrița nu trăiește în ape stagnante, în lacuri este foarte rară, și este întâlnit numai în apropiere de
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
și fund pietros. Preferă apele bine oxigenate și reci (6°C-18°C). De obicei, trăiește în ape adânci umbrite de vegetația riverană abundentă, de multe ori în vecinătatea unor structuri artificiale, cum ar fi ecluze și poduri. Lostrița nu trăiește în ape stagnante, în lacuri este foarte rară, și este întâlnit numai în apropiere de afluenții tributari. Ascunzișurile lostriței sunt de obicei reprezentate de gropile adânci din părțile laterale ale curentul principal, sub pietre mari, sub steiuri de stâncă, sub
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
sub steiuri de stâncă, sub rădăcini scufundate, printre bolovanii de la fundul șipotelor, sub maluri râpoase, sub umbrele cascadelor sau în bulboane, cotloane. Posturile de pândă sunt steiurile de stâncă și alte ascunzișuri, de unde se aruncă fulgerător asupra prăzii. Peștii tineri trăiesc în apele mai mici, pentru ca pe măsură ce înaintează în vârstă să-și caute ape mai largi, spre zona de mijloc a râului. Ziua sta ascunsă în gropile adânci ale fundului, noaptea iese la vânat. Are un comportament teritorial, mai evident la
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
la reproducerea artificială a acestei specii valoroase: fecundația artificială și creșterea puietului obținut timp de câteva luni se face în bazine special amenajate, după care indivizii sunt transferați în mediul natural. Se urmărește repopularea râurilor de munte în care a trăit dar de unde a dispărut, precum și în lacurile de baraj. Pentru obținerea de reproducători în vederea fecundației artificiale se folosesc diverse plase, îndeosebi sacul și undița. Aria de răspândire originară a lostriței este foarte fragmentată, fiind limitată numai la bazinul Dunării. Supraviețuirea
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
poluare (mai ales în Bosnia și Croația) și a nivelului scăzut a cursurilor de apă în timpul secetei. În România, din cauza factorilor menționați mai sus, lostrița este azi pe cale de dispariție sau chiar a dispărut din mai multe râuri în care trăia odinioară (vezi Distribuția geografică în România). Specia este protejată de legile naționale și europene care stabilesc dimensiunea minimă și perioada de prohibiție pentru pescuit. Printre măsurile de protecție se numără: repopularea râurilor cu lostriță și reglementarea pescuitului. Lungimea minimă legală
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
Peștii catadromi sau talasotoci (din franceza "catadrome" sau "thalassotoque") sunt pești care petrec cea mai mare parte din ciclul vital în ape dulci, iar pentru reproducere coboară în mare. De exemplu: anghila "(Anguilla anguilla)", care trăiește până la maturitate în râurile și fluviile europene, iar pentru reproducere migrează în vestul Oceanului Atlantic, în Marea Sargaselor. Peștii catadromi sunt adaptați variațiilor salinității apei, fiind animale eurihaline. Acest mod de reproducere este rezultatul unui îndelung proces de evoluție și de
Catadrom () [Corola-website/Science/330461_a_331790]
-
europene, iar pentru reproducere migrează în vestul Oceanului Atlantic, în Marea Sargaselor. Peștii catadromi sunt adaptați variațiilor salinității apei, fiind animale eurihaline. Acest mod de reproducere este rezultatul unui îndelung proces de evoluție și de adaptare. Spre deosebire de peștii catadromi, peștii anadromi trăiesc în mare, dar pentru reproducere urcă în apele dulci.
Catadrom () [Corola-website/Science/330461_a_331790]
-
temerile, singurătatea, nesiguranța și visurile lor. Serialul vorbește despre relațiile oamenilor cu ceilalți, dar mai ales cu ei înșiși. Orașul în care aceste destine se întâlnesc nu este doar fundalul tuturor acestor povești, ci reprezintă în sine un personaj care trăiește intens și vibrează la fiecare acțiune. Laura este o femeie căsătorită, care nu vrea să vadă problemele din relația sa și este în căutarea unui mod în care să se simtă iubită. Adrian, soțul ei, caută mereu în altă parte
Rămâi cu mine () [Corola-website/Science/330444_a_331773]
-
1981 până în 1989, a predat la Școala de Artă din Mâcon, în secția de ceramică. În această perioadă, a cumpărat a treia sa casă de renovat la Chasselas, în viile din Mâconnais. Din 1982 până în 2001, Alain și Jeanne au trăit la Chasselas, în Bourgogne. În 1986-1987, a fost numit responsabil de misiune într-un proiect al Ministerului Culturii din Franța. În 1988, președintele François Mitterand s-a dus la atelierul ceramistului pentru a-și alege personal piese pe care să
Alain Girel () [Corola-website/Science/329028_a_330357]
-
populația druză din Muntele Libanului s-a micșorat, până ce regiunea a încetat să mai fie considerată patria acestei comunități. Azi, populația druză se reduce la 6% din totalul populației libaneze. Pe întregul mapamond sunt aproximativ un milion de membri și trăiesc în zonele muntoase și rurale ale Siriei, Libanului și Israelului. Comunități mai mici sunt concentrate în diaspore din: Australia, Canada, Europa, Țările din Golf, Filipine, America de Sud, Africa de Vest și SUA. Druzii au adoptat, în linii mari, calea propovăduirii adoptată de ismailiți
Druzi () [Corola-website/Science/329025_a_330354]
-
la moarte după ce fusese acuzată că și-a ucis soțul. Ca urmare a unei mobilizări fără precedent, pedeapsa capitală a fost în cele din urmă suspendată în 2005. După zece ani petrecuți îndărătul gratiilor, Amina și-a recăpătat libertatea, dar trăiește ascunsă, de teama că rudele soțului ar încerca să se răzbune. Cum a reușit Najoud să ajungă la tribunal?... Odată căsătorită, Najoud a fost nevoită să urmeze soțul la casa și familia acestuia, părăsind capitala Yemenului și întorcându-se în
Nojoud Ali () [Corola-website/Science/329015_a_330344]
-
Dowla, cea de a doua soție a tatălui ei, o altă femeie chinuită de soartă! Venită în vizită la părinti, Najoud s-a dus să o salute și pe cea de a doua soție a tatălui, femeie la fel de săracă, care trăiește din cerșitul pe străzile din Sana'a, capitala Yemenului. Această femeie, Dawla, o înțelege pe fetiță și îi spune, fugi la tribunal, acolo știu că există judecători care ne apară pe noi femeile, tu ai un contract de căsătorie nerespectat
Nojoud Ali () [Corola-website/Science/329015_a_330344]
-
cu sora liberă. Astfel cei 2 sunt eliberați din închisoare și se căsătoresc, obligați fiind. Astfel un bărbat a putut ține 2 soții din 2 surori. Mai avem și pe cea de a doua soție a tatălui lui Najoud care trăiește din cerșetoria de pe străzi, pentru că greșit s-a înțeles că un musulman poate avea 2 soții... unii arabi respectându-și pe jumătate din atribuțiuni... la întreținerea femeii lipsind însă... Pe 16 septembrie 2008, Nojoud se întoarce liberă din nou la
Nojoud Ali () [Corola-website/Science/329015_a_330344]
-
greșit s-a înțeles că un musulman poate avea 2 soții... unii arabi respectându-și pe jumătate din atribuțiuni... la întreținerea femeii lipsind însă... Pe 16 septembrie 2008, Nojoud se întoarce liberă din nou la scoală, în clasa a doua. Trăiește în familia părinților, iar povestea tristă a căsătoriei a rămas închisă în trecut, părinții nu s-au răzbunat pe ea, iar Nojoud rămâne modelul cel bun pentru victimele din Yemen, iar lectura acestei povești adevărate trage concluzia că Yemenul actual
Nojoud Ali () [Corola-website/Science/329015_a_330344]
-
pe fetiță și să o pregătești pentru a deveni femeie, dacă îți iei un astfel de angajament. Înlăturarea sărăciei, întărirea educației și controlul statului față de cultura locală tribală rămân direcții pentru ca alte Najoud nefericite să nu mai existe... Fetița, actualmente, trăiește în casa părinților ei, deși merge la școală, are totuși un viitor nesigur, pentru că apăsați de educația tribală frații ei sunt nemulțumiți de du-te - vino al ziariștilor pe la poartă, vecinii s-au îndepărtat de familia lor pentru că intimitatea în
Nojoud Ali () [Corola-website/Science/329015_a_330344]
-
000 de persoane) au sosit în Canada după Revoluția ungară din 1956. Din cauza ascensiunii naționalismului în România și Slovacia, mulți maghiari au emigrat și din aceste țări, după prăbușirea comunismului. Pe lângă maghiarii emigrați din motivele sus-menționate, mulți au ales să trăiască în Canada din cauza nivelului de trai mult mai ridicat față de Europa Centrală. Majoritatea maghiarilor din Canada trăiesc în provincia Alberta, deși procentul lor este cel mai mare în Saskatchewan (numit Saskanada de maghiarii canadieni). Primii maghiari care au ajuns în
Maghiarii din Canada () [Corola-website/Science/329030_a_330359]
-
și Slovacia, mulți maghiari au emigrat și din aceste țări, după prăbușirea comunismului. Pe lângă maghiarii emigrați din motivele sus-menționate, mulți au ales să trăiască în Canada din cauza nivelului de trai mult mai ridicat față de Europa Centrală. Majoritatea maghiarilor din Canada trăiesc în provincia Alberta, deși procentul lor este cel mai mare în Saskatchewan (numit Saskanada de maghiarii canadieni). Primii maghiari care au ajuns în Alberta au sosit cu contele Paul Oskar Eszterhazy în 1866 (25 familii, care s-au mutat ulterior
Maghiarii din Canada () [Corola-website/Science/329030_a_330359]
-
Saskatchewan spre teritoriile estice a țării - ca urmare numărul lor a scăzut la 12.470 până la recensământul din 1951. În anii 2000 s-a produs o nouă creștere a numărului maghiarilor (creștere care este continuă până în prezent). În 2001 au trăit în provincie 24.340 de maghiaro-canadieni, numărul lor a crescut la 27.395 în doar 5 ani (conform datelor recensământului din 2006). Localitățile cu cea mai mare populație maghiară din Saskatchewan sunt: St. Benedict, Prud'homme, Yellow Creek, Zichydorf, East
Maghiarii din Canada () [Corola-website/Science/329030_a_330359]
-
Ontario. În anii 60 în Welland aproape jumătatea populației totale au fost maghiaro-canadieni (procentul lor a atins procentul de 40% în 1961). La recensământul din 2006 151.750 de persoane s-au declarat ca fiind maghiaro-canadieni, dintre care 53.000 trăiesc în Toronto. În Toronto există și un cartier maghiar. Școlile maghiare din Canada sunt instituții de învățământ în cadrul cărora elevii maghiaro-americani pot învăța limba și literatura maghiară, istoria Ungariei și a maghiarilor, dansuri, cântece, obiceiuri maghiare, geografia Ungariei, geografia Europei
Maghiarii din Canada () [Corola-website/Science/329030_a_330359]
-
din școlile maghiare de obicei se calculează și în sistemul de credit (ca ore facultative). În majoritatea școlilor maghiaro-canadiene sunt mai multe secții sau clase privind vârsta și cunoștința de limbă a elevilor. Privind faptul că mulți dintre familiile maghiaro-canadiene trăiesc în Canada de mult, studenții din a treia-patra cenerație nu sunt vorbitori de limba maghiară în momentul școlarizării. Ei învață limba maghiară ca limbă străină. În legislația Canadei există posibilitatea de a învâța acasă, pe cale individuală. În ultimii ani, acest
Maghiarii din Canada () [Corola-website/Science/329030_a_330359]
-
filmului a avut loc la data de 25 aprilie 2012 în cadrul festivalului Alès Film, în Franța. Filmul a fost nominalizatla secțiunea "cel mai bun film" la Festivalul de Film de la Nuremberg. Adele (Maria Drăguș), o fată de 15 ani, care trăia cu familia la o fermă din Germania, cade într-o depresie din cauza morții fratelui său. Începe să-și neglijeze treburile gospodărești și se gândește din ce în ce mai des la sinucidere prin aruncarea într-o prăpastie. Într-o zi, un criminal, pe nume
Ucide-mă () [Corola-website/Science/329051_a_330380]