117,390 matches
-
a galoromanilor, dar destul de mare ca să dea numele Franței și a poporului francez. Cuvinte germanice vechi există în toate domeniile: Majoritatea cuvintelor cu h aspirat inițial, dovadă că acesta se pronunța când cuvintele respective au intrat în limbă, sunt de origine germanică veche. Exemple: "hache" „topor”, "haine" „ură”, "haïr" „a urî”, "halle" „hală”, "hameau" „cătun”, "hangar" „șopron, hangar”, "hâte" „grabă”. Limba regatului francez era una dintre limbile "oïl" din grupul limbilor galoromanice, cea vorbită la Paris și în împrejurimi. Aceasta a
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
în limba franceză cuvinte precum "canevas" „canava” (din limba picardă, una din limbile "oïl"), "brioche" „cozonac” (din limba normandă, altă limbă "oïl"), "oie" „gâscă” (din limba "oïl" vorbită în Champagne), "gamin" „puști” (din limba "oïl" vorbită în Franche-Comté), "vidange" (la origine „golirea și curățarea unui recipient”, sens recent „schimb de ulei” de motor, din neerlandeză), "échantillon" „eșantion” (din francoprovensală), "barrique" „butoi” (dintr-un dialect al limbii occitane vorbit în Gasconia), "béret" „beretă” (din dialectul occitan vorbit în Béarn), "airelle" „merișor” (din
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
și unele expresii latinești ca atare: "a priori", "ad hoc", "de facto", "post mortem", "sine die" etc. Nu numai direct din latină, ci și din unele limbi moderne, precum italiana, germana sau engleza au intrat în franceză cuvinte latinești la origine (vezi mai jos). În limbajele știițifice se folosesc de asemenea multe elemente de compunere savantă latinești, de exemplu: "ambi-" ("ambivalent"), "bi-" ("biatomique"), "extra-" ("extraterrestre" „extraterestru”), "inter-" ("intergalactique") etc. Cuvinte din greaca veche au intrat în franceză pe mai multe căi
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
siderurgie” (secolul al XIX-lea); "diaspora", "séisme" „seism”, "thermos" (secolul al XX-lea). Tot în aceste domenii se formează continuu cuvinte noi din elemente grecești sau din unul grecesc și altul din altă limbă. Elementele prime de compunere savantă de origine greacă "archi-" ("archiconnu" „arhicunoscut”), "micro-" ("microfilm"), "mono-" ("monorail" „monoșină”), "hyper-" ("hypermarché" „hipermarket”) sau sufixele "-iser", "-isme" continuă să fie productive. Cuvinte grecești la origine au intrat în franceză și prin intermediul unor limbi moderne ca germana și engleza, care le-au
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
grecești sau din unul grecesc și altul din altă limbă. Elementele prime de compunere savantă de origine greacă "archi-" ("archiconnu" „arhicunoscut”), "micro-" ("microfilm"), "mono-" ("monorail" „monoșină”), "hyper-" ("hypermarché" „hipermarket”) sau sufixele "-iser", "-isme" continuă să fie productive. Cuvinte grecești la origine au intrat în franceză și prin intermediul unor limbi moderne ca germana și engleza, care le-au adoptat mai întâi (vezi mai jos). Cuvinte italienești intră în limba franceză începând cu secolul al XIV-lea, prin intermediul comercianților. În acest secol sunt
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
de cămătari italieni împreună cu activitatea lor. Influența italiană culmină în secolul al XVI-lea datorită unor evenimente istorice precum războaiele pentru teritorii din Italia, mai ales cele duse de regele Francisc I, apoi prezența la curtea Franței a reginelor de origine italiană, Ecaterina și Maria de Medici. În urma acestor evenimente se răspândește în Franța Renașterea, aducând și multe cuvinte italienești din diverse domenii: "balcon", "ballon" „minge”, "bouffon" „bufon”, "caleçon" „izmene”, "colonel", "festin", "jovial", "parapet", "récolte", "valise" etc. Și în secolul al
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
și sunt asimilați de populația locală, care vorbea o limbă "oïl". De la ei rămân mai ales toponime: "Honfleur", "Harfleur", "Barfleur" ("-fleur" însemnând „golf mic”), "Appetot", "Robertot", "Yvetot" (în care "-tot" înseamnă „sat”), "Houlbec", "Caudebec" ("-bec" „pârâu”). Alte cuvinte de această origine sunt puține, de exemplu "joli" „drăguț” și "duvet" „puf”. Ca influență a vecinătății cu populație flamandă vorbitoare de limba neerlandeză în nordul Franței și în Belgia actuală, se adaugă cuvinte din domeniul pescuitului, marinei și comerțului aduse de olandezi în
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
la bază cuvinte latinești. În plus, influențele reciproce dintre engleză și franceză sunt intense și neîntrerupte începând cu cucerirea Angliei, în secolul al XI-lea, de către normanzii vorbitori ai unei limbi "oïl". Astfel, 28,3 % din cuvintele englezești sunt de origine normandă sau franceză. Un fenomen interesant este „întoarcerea” în franceză a multor cuvinte intrate din aceasta în engleză în timpul Evului Mediu. Dintre exemplele de mai sus este cazul cuvintelor "budget", "frac", "court", "cricket", "sport", "record", "tennis". Alte cuvinte conțin elemente
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
este „întoarcerea” în franceză a multor cuvinte intrate din aceasta în engleză în timpul Evului Mediu. Dintre exemplele de mai sus este cazul cuvintelor "budget", "frac", "court", "cricket", "sport", "record", "tennis". Alte cuvinte conțin elemente sau unul din elemente franceze la origine, combinate în engleză. Exemple: "redingote" < engl. "riding coat" „haină de călărie”, dintre care al doilea element este de origine franceză; "rosbif" < "roast beef" „carne de vită friptă”, în care ambele elemente sunt de origine franceză; "touriste" < "tourist", din cuvântul francez
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
sus este cazul cuvintelor "budget", "frac", "court", "cricket", "sport", "record", "tennis". Alte cuvinte conțin elemente sau unul din elemente franceze la origine, combinate în engleză. Exemple: "redingote" < engl. "riding coat" „haină de călărie”, dintre care al doilea element este de origine franceză; "rosbif" < "roast beef" „carne de vită friptă”, în care ambele elemente sunt de origine franceză; "touriste" < "tourist", din cuvântul francez "tour" și sufixul latinesc (grecesc la origine) "-ist"; "globe-trotter", din cuvintele de origine franceză "globe" și "trot", cu sufixul
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
sau unul din elemente franceze la origine, combinate în engleză. Exemple: "redingote" < engl. "riding coat" „haină de călărie”, dintre care al doilea element este de origine franceză; "rosbif" < "roast beef" „carne de vită friptă”, în care ambele elemente sunt de origine franceză; "touriste" < "tourist", din cuvântul francez "tour" și sufixul latinesc (grecesc la origine) "-ist"; "globe-trotter", din cuvintele de origine franceză "globe" și "trot", cu sufixul englezesc "-er". În limbajele științifice și tehnice, majoritatea cuvintelor preluate de franceză din engleză sunt
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
riding coat" „haină de călărie”, dintre care al doilea element este de origine franceză; "rosbif" < "roast beef" „carne de vită friptă”, în care ambele elemente sunt de origine franceză; "touriste" < "tourist", din cuvântul francez "tour" și sufixul latinesc (grecesc la origine) "-ist"; "globe-trotter", din cuvintele de origine franceză "globe" și "trot", cu sufixul englezesc "-er". În limbajele științifice și tehnice, majoritatea cuvintelor preluate de franceză din engleză sunt de fapt formate în aceasta pe baza unor cuvinte latinești sau grecești. De
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
care al doilea element este de origine franceză; "rosbif" < "roast beef" „carne de vită friptă”, în care ambele elemente sunt de origine franceză; "touriste" < "tourist", din cuvântul francez "tour" și sufixul latinesc (grecesc la origine) "-ist"; "globe-trotter", din cuvintele de origine franceză "globe" și "trot", cu sufixul englezesc "-er". În limbajele științifice și tehnice, majoritatea cuvintelor preluate de franceză din engleză sunt de fapt formate în aceasta pe baza unor cuvinte latinești sau grecești. De exemplu "abrasif" „abraziv”, "admittance" „admitanță” și
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
spaniolă, care l-a împrumutat din limba nahuatl) sau "algèbre" (din arabă, prin intermediul latinei medievale). În cazul numelor de unități de măsură formate din numele de familie ale unor savanți, precum "volt", nu se poate vorbi despre o limbă de origine anume. Din punctul de vedere al originii, cele mai multe cuvinte internaționale sunt grecești și latinești, sau formate pe baza unor elemente din aceste limbi. Dintre exemplele de mai sus, "gramme", "mètre", "anatomie", "logique", "drame", "baryton", "atome", "téléphone", "hélium", "dinosaure", "euro" sunt
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
nahuatl) sau "algèbre" (din arabă, prin intermediul latinei medievale). În cazul numelor de unități de măsură formate din numele de familie ale unor savanți, precum "volt", nu se poate vorbi despre o limbă de origine anume. Din punctul de vedere al originii, cele mai multe cuvinte internaționale sunt grecești și latinești, sau formate pe baza unor elemente din aceste limbi. Dintre exemplele de mai sus, "gramme", "mètre", "anatomie", "logique", "drame", "baryton", "atome", "téléphone", "hélium", "dinosaure", "euro" sunt grecești, iar "moteur", "radio", "aluminium", "silicium" sunt
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
sunt "hockey", "sprint", "surf", "laser" (siglă din "light amplification by stimulated emission of radiation" „amplificarea luminii prin emisia stimulată a radiației”), "radar" (acronim de la "radio detection and ranging" „detectare prin radio și determinarea distanței”). Mai rare sunt cuvintele internaționale de origine arabă ("algèbre"), italiană ("allegro") sau rusă ("mammouth"). Asimilarea împrumuturilor poate fi totală, atunci când vorbitorul obișnuit nu simte ca străin nici cuvântul împrumutat, nici noțiunea corespunzătoare. Integrarea are loc atât din punct de vedere fonetic, cât și morfolgic. Este în general
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
exemplu "bogue" „defect într-un software” (din englezescul "bug"), "disquette" „dischetă” (< engl. "diskette"), și/sau morfologică, de exemplu "débogage" „căutarea și corectarea defectelor într-un software” (< engl. "debugging"). Acestea constau în traducerea unor cuvinte compuse sau derivate din limba de origine. Astfel de calcuri sunt în principal de două feluri: Calcul semantic este un procedeu prin care unui cuvânt existent în limbă i se atribuie un sens nou sub influența unui sens al cuvântului străin corespunzător. Este cazul lui "réaliser", cu
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
Cuvintele create spontan nu au la bază elemente moștenite sau împrumutate, ci exprimarea sentimentelor prin manifestări sonore spontane, imitarea unor zgomote sau sugerarea prin anumite complexe sonore a unor conținuturi afective suplimentare pe lângă conținuturi noționale. Interjecțiile create spontan sunt la origine manifestări sonore nearticulate, care exprimă bucurie, durere, mânie, mirare, decepție etc., care cu timpul s-au fixat într-o anumită formă sonoră articulată. Unele, din cauza originii lor, sunt asemănătoare în diferite limbi, fără să fie vorba de împrumuturi. Exemple de
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
sonore a unor conținuturi afective suplimentare pe lângă conținuturi noționale. Interjecțiile create spontan sunt la origine manifestări sonore nearticulate, care exprimă bucurie, durere, mânie, mirare, decepție etc., care cu timpul s-au fixat într-o anumită formă sonoră articulată. Unele, din cauza originii lor, sunt asemănătoare în diferite limbi, fără să fie vorba de împrumuturi. Exemple de asemenea interjecții sunt în franceză "ah", "hé", "oh", "pst" etc. Pe lângă interjecțiile de acest fel există și unele create prin conversiune din alte părți de vorbire
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
sau secunde. Exemple: Un cuvânt telescopat este compus din două părți ale altor două cuvinte, în general prima parte a unuia și a doua parte a celuilalt. De multe ori există o parte comună celor două cuvinte. Este vorba la origine de jocuri de cuvinte, de cuvinte create în mod conștient de scriitori sau ziariști într-un scop stilistic, dar unele sunt create de savanți, iar altele de lingviști, pentru a înlocui împrumuturi. Unele s-au încetățenit în limba franceză curentă
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
este o casă regală europeană de origine germană. Aceasta este una dintre cele mai influente case ale Europei, cu ramuri care au condus Danemarca, Rusia, Grecia, Norvegia, Schleswig, Holstein, Oldenburg și Suedia. Actuala regină a Danemarcei, regele Norvegiei și fostul rege al Greciei, precum și consoartele Spaniei, Greciei
Casa de Oldenburg () [Corola-website/Science/331283_a_332612]
-
vegetale și florale cu influențe clare ale barocul italian. Deasupra celor cinci căi de acces în sală se întâlnește pictat câte un peisaj cu monumente reprezentative din Târgoviște (Curtea Domnească, Mitropolia nouă) ori împrejurimi așa cum le-a văzut pictorul de origine italiană Giovanni Battista del Basso la 1894 - 1895, o excepție constituind-o prezența, deasupra ușii centrale, a căpriorului ca stemă a județului Dâmbovița. Din anii ’70, după mutarea Prefecturii în noul sediu modern și mult mai mare, aici a funcționat
Muzeul de Artă din Târgoviște () [Corola-website/Science/331337_a_332666]
-
timpurii precum „Piață la Assuan”, dar și peisaje în care se simte influența grigoresciană. Sunt expuse de asemenea o serie de lucrări ce ilustrează, în stilul său și gama cromatică specifică, florile sale preferate - cârciumăresele - descoperite la un florar de origine germană Gardon de pe Strada Mihai Bravu, flori cu care umpluse într-o perioadă și grădina din fața casei. Din călătoriile sale prin țară și străinătate a imortalizat pe pânză locuri și peisaje, precum „Casă la Vitré”, „Peisaj marin” (Veneția), „Case la
Casa - Atelier „Gheorghe Petrașcu” () [Corola-website/Science/331335_a_332664]
-
Fier (Sala II), ihtiofauna dunăreană a lacului de acumulare Porțile de Fier (acvariul), flora și fauna specifică mediului acvatic din zona Porțile de Fier (Sala III). Expoziția se încheie cu aspecte legate de cosmogonie, apariția vieții pe Pământ, dovezi paleontologice, originea și evoluția omului (Sala IV). Secția de etnografie și artă populară dispune de un patrimoniu prețios și bogat, valoros din punct de vedere documentar. Expoziția de bază prezintă în primul rând aspecte ale civilizației rurale în Mehedinți și în zona
Muzeul Regiunii Porților de Fier () [Corola-website/Science/331356_a_332685]
-
este un muzeu județean din Ploiești, amplasat în în Palatul Culturii. Muzeul înființat în 1956 a fost modernizat și redeschis publicului din 2013. Pot fi vizitate trei săli ("Originea și evoluția vieții pe Terra; antropogeneză", "Anatomia și fiziologia omului" și o sală de proiecții, conferințe, prezentări ), patru săli fiind încă în etapa de consolidare-reabilitare. Muzeul se află în Palatul Culturii, clădire monument istoric, recent restaurată. După ani de documentare
Muzeul Omului din Ploiești () [Corola-website/Science/331371_a_332700]